Primirea de către Președintele României, Klaus Iohannis, a miniștrilor apărării, respectiv a șefilor delegațiilor ministeriale ai celor nouă state membre ale Alianței Nord-Atlantice din Flancul Estic
13 martie 2018
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a primit marți, 13 martie a.c., la Palatul Cotroceni, pe miniștrii apărării, respectiv pe șefii delegațiilor ministeriale ai celor nouă state membre ale Alianței Nord-Atlantice din Flancul Estic: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Întâlnirea a avut loc în contextul reuniunii miniștrilor apărării în Formatul „București” (cunoscut și sub denumirea de B9), găzduită de țara noastră în perioada 12-14 martie a.c., la care mai participă oficiali NATO și reprezentanți ai Departamentului de Stat și Departamentului Apărării din Statele Unite ale Americii.
Întrevederea de la Palatul Cotroceni a oferit cadrul unui schimb consistent de opinii privind stadiul implementării deciziilor adoptate la Summitul aliat din 2016, de la Varșovia, și agenda prefigurată pentru reuniunea NATO la nivel înalt din luna iulie a acestui an, de la Bruxelles. De asemenea, au fost împărtășite evaluări referitoare la evoluțiile mediului de securitate regional și internațional.
Președintele României a subliniat rolul important al reuniunii B9 la nivelul șefilor de stat, găzduită de țara noastră în 2015, în pregătirea Summitului NATO de la Varșovia, și a afirmat că există premise pozitive privind rezultatele întâlnirii șefilor de stat B9 din acest an, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles.
Totodată, Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat convingerea că Summitul NATO din 2018 va fi un moment de etapă semnificativ în procesul de adaptare a Alianței la provocările și amenințările actuale de securitate.
În cadrul discuțiilor, Președintele României a salutat progresele înregistrate în implementarea Prezenței Înaintate (Forward Presence), subliniind necesitatea ca, prin deciziile care vor fi adoptate la Summitul de la Bruxelles, din acest an, să fie asigurate unitatea, coerența și consolidarea măsurilor aliate pe Flancul Estic în cadrul posturii de descurajare și apărare a NATO.
Pe acest fond, creșterea mobilității forțelor și asigurarea forțelor de întărire (reinforcements) sunt esențiale pentru sporirea eficienței posturii aliate de descurajare și apărare.
Președintele României a reafirmat susținerea fermă a țării noastre pentru o relație transatlantică solidă, condiție fundamentală pentru securitatea europeană și cea a regiunii. În context, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța pe care România o acordă Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii și a salutat prezența la reuniunea B9 a reprezentatului american, o dovadă în plus a angajamentului SUA față de țara noastră și de securitatea europeană.
România rămâne un aliat credibil, care își menține angajamentele în spiritul dezideratului de partajare echitabilă a responsabilităților (burden sharing), atât în ceea ce privește alocarea celor 2% din PIB sectorului apărării și dezvoltarea de capabilități, cât și contribuția națională la misiuni și operații.
De asemenea, Președintele României a reiterat necesitatea dezvoltării cooperării NATO-UE, precizând că demersurile de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniul apărării trebuie să se deruleze în complementaritate cu NATO. Astfel, vor fi evitate duplicările inutile și se vor putea face eforturi conjugate în domenii de interes comun.
Miniștrii apărării, respectiv șefii delegațiilor ministeriale ai statelor aliate din Flancul Estic, au împărtășit evaluările Președintelui Klaus Iohannis și au evidențiat utilitatea și relevanța Formatului B9. De asemenea, au transmis puncte de vedere similare privind agenda Summitului NATO de la Bruxelles, punând accent pe necesitatea continuării eforturilor de consolidare a Prezenței Înaintate pe Flancul Estic, pentru creșterea eficienței acesteia.
Asistentul Secretarului General NATO pentru politica de apărare și planificare, Heinrich Brauss, a adresat mulțumiri pentru contribuția semnificativă a României în cadrul Alianței Nord-Atlantice prin participarea constantă la misiunea din Afganistan, precum și pentru asumarea unui rol activ în proiectarea și implementarea prezenței înaintate aliate din țara noastră și în regiunea Mării Negre. Oficialul NATO a apreciat în mod deosebit rolul important al țării noastre la nivel regional și comportamentul responsabil de care țara noastră dă dovadă în raport cu angajamentele asumate în cadrul Alianței, subliniind, totodată, importanța alocării de către România a 2% din PIB pentru apărare.
De asemenea, reprezentantul NATO a subliniat că Summitul din acest an va conduce la un nivel sporit de coerență, mobilitate și eficiență a forțelor aliate și, implicit, la consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO.
La rândul său, reprezentantul Statelor Unite ale Americii, Asistentul pentru securitate internațională al Secretarului Apărării american, Robert Karem, a evidențiat aprecierea pentru alocarea de către România a 2% din PIB apărării, precum și pentru contribuția națională la eforturile aliate.