Președintele României

10:20 | 16 februarie 2019

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut sâmbătă, 16 februarie a.c., la München, Republica Federală Germania, o alocuțiune cu prilejul participării la cea de-a 55-a Conferință pentru Securitate.

 

Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:

Domnule Președinte El-Sisi,

Domnule Prim-ministru,

Domnule Ambasador Ischinger,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez unui auditoriu atât de distins, sub prestigioasele auspicii ale Conferinței de Securitate de la München, într-un moment în care țara mea, România, deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Într-adevăr, Securitatea în Europa și Apărarea Europei sunt cu siguranță subiecte esențiale și de actualitate.     

Punctul de plecare inevitabil al oricărei discuții pe teme de securitate și apărare este complexitatea mediului internațional actual. Ne confruntăm în același timp atât cu amenințări clasice, cât și asimetrice, din diferite direcții strategice. Și acestea nu sunt îngrijorări doar la nivelul politicienilor, al militarilor și al strategilor. Astăzi, temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare predominantă a cetățenilor noștri europeni. În același timp, sistemul internațional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realități este pentru noi probabil cea mai mare provocare. 

Care ar fi trebui să fie răspunsul nostru european la aceste provocări? Răspunsul meu este coeziunea, în sensul său cel mai larg. Întrucât discuțiile cu privire la viitorul Europei sunt prioritare pe agenda europeană în timpul actualei Președinții a Consiliului Uniunii Europene, deținută de România, este nevoie de o abordare coezivă și incluzivă din partea Statelor Membre și a instituțiilor europene.  

De aceea, acest mesaj de unitate și de coeziune definește fundamental prioritățile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Abordarea noastră se concentrează pe facilitarea consensului, pe eliminarea diviziunilor și pe găsirea unei poziții comune în ceea ce privește modalitățile incluzive de consolidare a Uniunii.   

Securitatea și apărarea nu fac excepție. Dimpotrivă, acestea reprezintă componente fundamentale ale viitorului Uniunii – ele dau credibilitate acțiunii noastre externe și sunt o garanție a faptului că ne păstrăm și ne dezvoltăm vocația noastră pentru multilateralism. 

Ce am realizat până acum? De câtva timp, din foarte multe motive, progresul nu a fost uniform. Cu toate acestea, în special în ultimii doi sau trei ani, am obținut rezultate semnificative în toate domeniile – capacități de apărare, cooperare în domeniul industriei de apărare, angajamente operaționale. De asemenea, am înregistrat progrese semnificative și în ceea ce privește crearea condițiilor pentru ca Uniunea Europeană să aibă un rol mai ambițios în gestionarea crizelor civile. Acesta este doar începutul – dar este unul promițător, oferind o bază solidă pentru activitatea noastră viitoare.  

Însă nici una din aceste realizări nu ar fi fost posibilă fără o voință politică puternică, întărită prin contribuții concrete din partea statelor membre ale Uniunii Europene. Și mai important însă, aceste realizări au fost posibile datorită convingerii din ce în ce mai puternice că a coopera în domeniul apărării trebuie să devină regulă, ca singura modalitate de a depăși fragmentarea care ne periclitează eforturile.  

Politica de Securitate și Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credința comună a statelor membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai eficient și mai credibil decât să acționăm  în cadrul unei coaliții restrânse. 

Incluziunea, flexibilitatea și echilibrul geografic ar trebui să rămână principiile noastre călăuzitoare. Cooperarea Structurată Permanentă, sau PESCO, este unul dintre răspunsurile la falsa dilemă între eficiență și incluziune și are potențialul de a genera o evoluție semnificativă, dacă ne asigurăm că proiectele de cooperare vor contribui la identificarea unor soluții pentru decalajele existente în asigurarea capabilităților la nivel european. Acum ar trebui să ne concentrăm pe implementare. Este nevoie să păstrăm impulsul și să stimulăm progresul în continuare. Este nevoie să conectăm diferite inițiative, să ne asigurăm că se coordonează și se completează reciproc. Este nevoie, de asemenea, să investim mai mult în coeziunea noastră internă, care, în acest caz, se traduce prin convergență strategică.  

Obiectivul principal, după părerea mea, ar trebui să fie un Angajament European Sporit.

Sporit – deoarece este clar că este nevoie să facem mai mult. European – deoarece astfel de noi eforturi vor fi întreprinse prin intermediul Uniunii Europene, fără a exclude alte structuri. Angajament – deoarece eforturile noastre ar trebui să aibă drept rezultat reînnoirea angajamentului față de NATO și de Națiunile Unite.

Pe aceste linii de acțiune, un input consolidat din partea Uniunii Europene la securitatea internațională va aduce noi garanții partenerilor noștri strategici, acelor parteneri de care avem nevoie pentru a fi eficienți și credibili. Iar acest lucru duce la întrebarea – este acesta momentul potrivit pentru a fi mai ambițioși?

Doamnelor și domnilor,

În acest an sărbătorim 70 de ani de existență a NATO și 20 de ani de cooperare europeană în domeniul securității și apărării. Este, într-adevăr, momentul potrivit pentru a aprofunda reflecția asupra modului de optimizare a sinergiei strategice între aceste două organizații. Ar trebui să ne concentrăm pe dezvoltarea unui demers armonizat.    

Ar trebui să obținem acest lucru prin îmbinarea rolului unic, evolutiv și cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor și cu capacitatea sa unică de a aduce împreună o mare varietate de instrumente și resurse.  

În acest context, securitatea și apărarea ar trebui să fie un catalizator pentru diminuarea animozităților temporare de peste Atlantic. Nu ne putem permite nici un fel de înțelegere greșită pe subiecte cu asemenea implicații strategice. Trebuie să evităm inițiative care sugerează competiția transatlantică și să ne concentrăm pe construirea unui consens mai puternic pe problemele pe care trebuie să le rezolvăm împreună. Complementaritatea și evitarea dublării  între Uniunea Europeană și NATO sunt cuvintele cheie ale acestui demers.   

Pentru că vorbim despre complementaritate și rolul pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă, nu putem ignora provocările cu care ne confruntăm pe Flancul Estic. În timp ce Uniunea Europeană își pune în aplicare deciziile cu privire la sancțiuni - și ar trebui să continue să o facă cu strictețe – este nevoie ca NATO să își întărească în continuare postura de descurajare și apărare pe Flancul Estic.

De aceea România sprijină ferm o coeziune crescută pe Flancul Estic, între nordul și sudul acestuia. Într-adevăr, regiunea Mării Negre, unde provocările la adresa mediului de securitate sunt în creștere, apar din ce în ce mai des provocări la adresa mediului de securitate, după cum am văzut recent, are nevoie de o prezență NATO mai accentuată.

Doamnelor și domnilor,

Fără îndoială, un reper al Președinției noastre la Consiliul Uniunii Europene va fi Summitul informal de la Sibiu, din data de 9 mai, anul acesta, care va avea loc chiar înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Credem că acest Summit va reprezenta un bun prilej să transmitem un mesaj de unitate, de angajament pro-european și să proiectăm o perspectivă pozitivă pentru viitorul Uniunii Europene. 

Vom atinge acest obiectiv prin stabilirea, la Sibiu, a direcțiilor Agendei Strategice UE pentru 2019-2024, și prin aducerea politicilor sale mai aproape de cetățeni, astfel încât să ne asigurăm că obiectivele Uniunii Europene sunt adaptate cât de mult posibil la așteptările legitime ale acestora. 

În acest context, dezbaterea cu privire la alcătuirea viitoarei Agende Strategice a Uniunii Europene va fi instrumentul potrivit pentru a reflecta asupra celor mai bune modalități de a dezvolta dimensiunea de apărare și securitate a proiectului european.

Vă mulțumesc!”

Intervențiile Președintelui României, Klaus Iohannis, din cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri

Președintele României, Klaus Iohannis: Este evident că principalele obiective pe care aș dori să le evidențiez sunt exact cele la care s-a referit și domnul Președinte El-Sisi și țin să-i mulțumesc pentru organizarea acestui Summit [Summitul UE-Liga Statelor Arabe]. Este oportun și are loc chiar în țara în care trebuie să aibă loc. Este evident că avem nevoie de o colaborare mai intensă, mai bună, mai strânsă. Avem deja formate de lucru foarte bune în care sunt implicate Statele Arabe și UE, care lucrează împreună pe diferite probleme, dar eu consider că este timpul să aibă loc și un Summit. Este timpul ca toți liderii să se angajeze pe deplin în această colaborare.

Pentru că avem multe subiecte de discutat, multe probleme de abordat. Eu sunt optimist. Ne aflăm în poziția de a rezolva aceste probleme, dar niciunul dintre noi nu va putea să le rezolve singur. Trebuie să lucrăm împreună. Cred că multe dintre problemele pe care le-am discutat de o parte sau de alta a Mediteranei pot fi mult mai bine rezolvate dacă le discutăm împreună. Desigur, este vorba despre crizele din regiunea aceasta, despre migrație, despre –deosebit de important, – dezvoltarea economică, despre colaborarea în domeniul economiei. Evident că este vorba și despre colaborarea în domeniul securității. Cred că împreună vom găsi cele mai bune modalități de a aborda aceste probleme pentru a găsi cele mai bune soluții.  Pentru mine, personal, ca Președinte al României, acest Summit are o importanță deosebită, pentru că, vedeți dumneavoastră, țara noastră are o legătură de lungă durată, aprofundată, foarte bună, cu lumea arabă. Aceasta este una dintre constantele politicii externe a României, așa că eu, personal, am mari așteptări de la acest Summit și îl aștept cu nerăbdare.  

Ambasadorul Wolfgang Ischinger: Îmi permiteți să vă mai pun o întrebare pe acest subiect? Desigur că noi tindem să ne concentrăm pe crize, despre care a vorbit și Președintele El-Sisi, conflictul din Yemen, conflictele nerezolvate din Siria, din Libia... Dar, câteodată, oamenii subestimează, sau tind să ignore că și mai aproape de casă, în ceea ce vă privește pe dumneavoastră, sunt zone geo-politice „fierbinți”, precum regiunea Mării Negre. Puteți să ne spuneți cum este aceasta privită din punctul de vedere al României și din punctul de vedere al Uniunii Europene? Vă situați în vecinătate Mării Negre. Aici, în Germania, considerăm că suntem înconjurați doar de prieteni, că trăim aproape de paradis. România trăiește mai aproape de conflict.

Președintele României, Klaus Iohannis: Mulți dintre prietenii și aliații noștri nu au fost foarte conștienți de importanța regiunii Mării Negre și nu mă refer acum doar la Marea Neagră în sine, ci la toată regiunea geografică pe care noi o numim regiunea Mării Negre.  Din păcate am avut, chiar de curând, evenimente care au demonstrat că regiunea este complicată -  din punct de vedere securitar, din punct de vedere economic. Aș adăuga că multe tensiuni își au originile în evoluțiile istorice, dar noi, din păcate, avem aici tensiuni provocate de cauze mai recente. Trebuie să le facem față. Situația evoluează, nu e ceva foarte clar, nu putem să tragem linie și să delimităm tabere. Este ceva fluctuant, și din punct de vedere al securității strategice, aș spune că regiunea este complicată, complexă, nu este ceea ce am putea numi un context stabil, sigur; avem de-a face cu un context schimbător. De aceea România a încercat, și trebuie să spun că a și reușit, să atragă atenția prietenilor și aliaților noștri asupra situației în cauză.  

În ultimii doi sau trei ani, am reușit să creștem gradul de conștientizare în cadrul NATO. Avem acum o strategie cu privire la regiunea Mării Negre, avem o prezență bună în zona Mării Negre. Avem multe inițiative – ar dura să le enumerăm aici, știm despre ce este vorba. De aceea eu tot timpul subliniez: „Dragi prieteni, dragi aliați, vă rugăm, lăsați-ne pe noi să avem grijă de Flancul Estic”. Aceasta nu înseamnă că vom neglija Flancul Sudic sau alte zone unde trebuie să avem prezență NATO. Dar Flancul Estic reprezintă o situație specială și cred că dacă vrem să acționăm cum se cuvine, trebuie să avem grijă să abordăm Flancul Estic cât mai serios și mai unitar. Nu trebuie să credem că dacă separăm Nordul Flancului Estic de Sudul Flancului Estic ar fi util. Nu e decât un singur Flanc Estic, care are problemele sale specifice, iar noi, România, ne aflăm pe Flancul Estic așa că ne interesează foarte mult toate aceste proiecte, toate aceste evoluții și dacă vorbim în cadrul NATO despre descurajare, clar este vorba despre Flancul Estic. Aceasta este o preocupare constantă pentru România. Nu este ceva ce ne dorim, dar suntem conștienți că așa trebuie să privim problema. Trebuie să recunosc că prietenii și aliații noștri țin foarte mult seama de preocupările noastre așa că am reușit să construim o mulțime de programe comune foarte bune în ultimii ani.  

Ambasadorul Wolfgang Ischinger: Din nefericire, avem câteva probleme în Uniunea Europeană pe care trebuie să le abordăm și se întâmplă că dumneavoastră sunteți la conducere, dețineți Președinția timp de șase luni. Se apropie momentul decisiv pentru Brexit, sau pentru o retragere fără acord, sau renunțarea la Brexit, deci, care este prognoza Președinției asupra modului în care va fi rezolvată problema în zilele, săptămânile și lunile următoare?

Președintele României, Klaus Iohannis: Dacă există un subiect pe care l-am discutat în cadrul tuturor Consiliilor Europene din ultimii ani, cu siguranță acesta este Brexit, dintr-un motiv bine întemeiat, pentru că suntem extrem de preocupați. Noi, UE27 – regretăm că această hotărâre s-a adoptat printr-un referendum. Desigur, respectăm acest lucru, dar asta nu însemnă că ne bucurăm. Este o problemă. Este o mare problemă. Așa că am decis, ceea ce eu consider că este foarte bine, să desemnăm o echipă de negociatori, cu un foarte bun negociator-șef, Michel Barnier. Deci au negociat timp de aproape doi ani. Am ajuns la un acord bun. Eu îl consider foarte bun. L-am aprobat, UE27 l-a aprobat. Așadar, acum suntem în faza în care așteptăm aprobarea părții britanice. Iată că aici lucrurile s-au complicat puțin, așa cum știm cu toții. Sunt o serie de discuții în Parlamentul britanic, o serie de demersuri și oamenii se întreabă: „Oare totul se va finaliza cu o retragere ordonată și cu relații viitoare bune sau fără un acord și fără vreo înțelegere în ceea ce privește relațiile viitoare?”. Sincer, nimeni nu are vreun răspuns deocamdată despre cum va avea loc retragerea în cele din urmă. Noi suntem în favoarea unei retrageri ordonate, pentru aprobarea acordului, care este cel mai bun acord posibil și când spun cel mai bun posibil, chiar așa este. În cadrul negocierilor politice sau economice, este imposibil să găsești o soluție care să fie ideală pentru ambele părți, întotdeauna este nevoie de un compromis, asta înseamnă negociere. Iar noi am găsit un compromis bun. Acest acord este unul bun; este cel mai bun care se putea obține. Vom vedea. Aceste probleme se vor clarifica în următoarele săptămâni, pentru că timpul trece, 29 martie este data limită și va trebui să avem un răspuns până atunci. Dar dați-mi voie să afirm: fie că vom avea o retragere ordonată, sau un Brexit fără acord, sau sub o altă formă, vom vedea, însă relațiile viitoare sunt extrem de importante pentru toți și aici, cred eu, toată lumea este de acord că  vom avea o relație viitoare bună cu Regatul Unit și acest lucru este extrem de important. Nu este vorba doar de felul în care Brexit va fi pus în practică, ci despre ceea ce urmează să construim noi pentru următorii ani, pentru următoarele zeci de ani, și este evident că avem nevoie unii de alții. Relația viitoare va fi una bună. Nu este încă foarte clar ce formă concretă va avea Brexit-ul în sine. Întrebarea dumneavoastră era despre ceea ce face România. România se poziționează clar în favoarea unei retrageri ordonate. România se pronunță clar în favoarea unei aprobări a acestui acord negociat. Vă mulțumesc!

Herr Ministerpräsident,

Ambassador Ischinger,

Excellencies,

Ladies and gentlemen,

It is a great pleasure to address such a distinguished audience under the prestigious auspices of the Munich Security Conference at a time when my country, Romania, is holding the Presidency of the Council of the European Union.

Indeed, Security in Europe and Defence of Europe are definitely timely and essential topics.

The unavoidable starting point for any discussion on security and defence is the complexity of the current international environment.

We are facing concurrent demonstrations of classical and asymmetric threats from various strategic directions. And this is not only the concern of politicians, the military and strategists. Today the security concerns are the prevalent issue on our European citizens’ minds.

At the same time, the multilateral international system is increasingly under pressure, and its adjustment to the new realities is probably our greatest challenge.

What should be our European answer to these challenges? My answer is COHESION, in the broadest sense. As discussions on the future of Europe are at the forefront of the European agenda during Romania’s current Presidency of the Council of the European Union, we need a cohesive and inclusive approach among Member States and European institutions.

 That is why this message of unity and cohesion defines, in a fundamental manner, the priorities of Romania’s Presidency of the Council of the European Union.

Our approach focuses on facilitating consensus, overcoming divisions and finding common ground on inclusive ways to consolidate the Union.

Security and defence make no exception. On the contrary, security and defence are a core component of the future of the Union - they make our external action credible and represent a guarantee for preserving and advancing our vocation for multilateralism.

What have we achieved so far? Well, for quite some time, for many different reasons, the progress was uneven. However, especially over the last two or three years we have reached significant results in all areas - defence capabilities, industrial defence cooperation, operational commitments.

We have also reached significant progress in creating the conditions for a more ambitious role of the European Union in civilian crisis management.

It is only the beginning – but a promising one, providing a solid basis for our future work.

But none of these achievements would have been possible in the absence of a strong political will, reinforced by concrete contributions of the European Union Member States.

Even more important, these achievements have been made possible by the growing conviction that cooperation in the area of defence needs to become the rule, as the only way forward to overcome the fragmentation affecting our actions.

The Common Security and Defence Policy, in all of its dimensions, relies on the common belief of the Member States that sending our men and women in missions under the EU flag is more effective and credible than acting within a coalition of few.

 Inclusiveness, flexibility and geographical balance should remain our guiding principles. The Permanent Structured Cooperation, or PESCO, is one answer to the false dilemma between efficiency and inclusiveness.

It has the potential to make a real difference, if we ensure that cooperation projects target the real capability gaps existing at the European level. Now the focus should be on implementation.

We need to maintain the momentum and stimulate further progress. We need to build bridges between the different initiatives, making sure that they are coordinated and they reinforce each other.

We also need to invest more in our internal cohesion, which in this case translates into strategic convergence among ourselves.

The overarching goal should be, in my view, an Enhanced European Engagement. Enhanced – because we clearly need to do more. European – because such new efforts will be done through the European Union, without excluding other frameworks. Engagement – because our efforts should also result in a renewed commitment to NATO and the United Nations.

Along these lines, a consolidated input of the European Union to international security will reassure our strategic partners, the partners we need in order to be efficient and credible.

And this brings me to the question - is this the right time to be more ambitious?

Ladies and gentlemen,

This year we celebrate 70 years of NATO’s existence as well as 20 years of development of European cooperation in the field of defence and security.

It is indeed the right moment to deepen our reflection on how to optimize the strategic synergy between these two organizations. We should aim at developing a harmonized approach.

We need to do so by blending the unique, evolving and comprehensive role played by NATO for our collective defence with the European Union’s integrated approach to crisis management and its unique ability of pulling together a wide range of instruments and resources.

Within this framework, security and defence should be a catalyst for mitigating temporary disagreements across the Atlantic.

We cannot afford any misunderstandings on topics of such strategic implications.

We have to avoid initiatives that suggest transatlantic competition, and focus on building stronger consensus on the issues that we need to solve together. Complementarity and avoiding duplications between European Union and NATO are the key words in this endeavour. 

Speaking about complementarity and the role played by NATO for our collective defence, we cannot ignore the challenges we face on the Eastern Flank.

While the EU is implementing its decisions on sanctions – and it should continue to do so strictly – NATO should further strengthen its deterrence and defence posture on the Eastern Flank.

That is why Romania firmly supports an improved cohesion of the Eastern Flank, between its Northern and Southern parts.

Indeed, the Black Sea region, where the security environment is increasingly challenged, as we have seen recently, needs more NATO presence.

Ladies and gentlemen,

Undoubtedly, a landmark of our Presidency of the Council of the European Union will be the informal Summit to be held in Sibiu on the 9th of May, this year, just ahead of the European elections.

We believe that it will be a good opportunity to send a message of unity, pro-European commitment and to project a positive perspective for the future of the European Union.

We will do so by setting in Sibiu the directions of the Strategic Agenda of the EU for the period 2019-2024, and by bringing its policies closer to our citizens, so as to ensure that the European Union’s objectives are tailored as best as possible to their legitimate expectations.

In this context, the debate on shaping the future European Union Strategic Agenda will be the right instrument to reflect on the best ways to develop the defence and security dimension of the European project.  

Thank you very much!

President Klaus Iohannis' interventions:

President of Romania, Klaus Iohannis: It is obvious that the main objectives that I would outline are exactly the same as President El-Sisi said and I want to thank him for organizing this Summit [EU-League of Arab States summit]. It is timely and it is exactly in the right country. It is obvious that we need more, better, stronger collaboration. We already have, now, very good working formats, Arab-EU, they work together on different issues but I think it is high time we have a Summit. It is high time for all of the leaders to really engage in this collaboration. Because we have a lot of issues to tackle, we have a lot of problems. I am optimistic. We are in a position to solve this problem but none of us will solve these problems alone. We have to work together. I think that a lot of issued we discussed on one or the other side of the Mediterranean can way better be solved if we talk together about this. It is obviously about crisis in this area, about migration, about – and I think this is extremely important - economic development, economic collaboration. It is obviously about security collaboration. I think together we will find the best ways to tackle these issues and to find the best solutions. For me personally, as President of Romania, this Summit has a special importance because, you see, Romania has a long lasting, a very deep, very good connection to the Arab world. This is one of the constants of Romania’s foreign policy, so I personally have high expectations from this Summit and I am looking forward to it.

Ambassador Wolfgang Ischinger: Could I ask a follow up question? We tend, of course, to focus, for obvious reasons, on the crisis, which President El-Sisi already mentioned, there is bloodshed in Yemen, there is the non-resolved conflict in Syria, in Libya... But, sometimes, people underestimate the fact, or tend to ignore the fact that closer to home, as far as you are concerned, there is also a geo-political hotspot – the Black Sea region. Could you talk about how this looks from the Romanian point of view and from the European Union point of view? You live in the neighbourhood. We tend to think, here in Germany, that we are now surrounded only by friends, we live close to paradise. Romania lives closer to conflict.

President of Romania, Klaus Iohannis: Many of our friends and allies have not really been aware of the importance of the Black Sea region and I do not speak here only about the Black Sea itself, but the whole geographic region we call the Black Sea region. Unfortunately, we had, even recently, events that proved that the region is complicated – from a security point of view, from an economic point of view and I would say that a lot of tensions have their roots in historical evolutions, but we, unfortunately, have tensions there which are of an origin which is closer to our times. We have to face all these. It is evolving, it is not something very clear, we cannot draw a line and say ‘this is one side, this is the other side’. It is fluctuating and from a strategic security point of view I would say the region is complicated, complex, it is not what we would call a stable, safe environment; it is a changing environment. This is why Romania tried and, I have to say, succeeded to make our friends and allies aware of this situation.

Over the last two or three years, we have managed to raise awareness inside NATO. It now has a strategy for the Black Sea region, has good presence in the Black Sea region. We have a lot of initiatives - it would go too far to enumerate these, we know what this is about. This is why I always underline ‘Dear friends, dear allies, please let us take care of the Eastern Flank’. This does not mean that we neglect the Southern Flank or other areas where NATO has to be present. But the Eastern Flank is a special situation and I think that if we want to do it in the right way, we have to take care to treat the Eastern Flank in very serious and unitary way. We should not believe that splitting the flank in the Northern part of the flank, or the Southern part of the flank brings any advantage. There is one Eastern Flank, it has its specific problems and we are, Romania is, on the Eastern Flank so we are very interested in all these projects, in all these evolutions and if we speak in NATO about deterrence, it is obviously something on the Eastern Flank. This is a constant preoccupation for Romania. It is not that we wish this, but we are conscious that we have to treat it this way. I have to admit that our friends and allies take our concern very serious and so we managed to construct a lot of very good common programmes over the last years.

Ambassador Wolfgang Ischinger: Unfortunately, we have some issues in the European Union that need to be addressed and just so happens that you have the Chair, the Presidency for these next months and, as it happens, this is going to be the decisive moment in time for Brexit, or no deal Brexit, or deal Brexit, or no Brexit, so what’s the Presidency outlook on how this issue will be handled over the coming days, weeks and months?

President of Romania, Klaus Iohannis: If there is one issues we have been discussing during all the European Councils we held over the last years is obviously Brexit and for a very good reason, because we are extremely concerned. We – the EU 27 - are very sorry that this decision has been taken through a referendum. Obviously, we respect this, but this does not mean that we are celebrating it. It is a problem. It is a huge problem. So we took the decision, which I found very good, which is that we designated a negotiation team, with a very good chief negotiator, Michel Barnier. So they negotiated for almost two years now. We found a good agreement. I consider it a very good agreement. We approved it – EU 27 approved it. So now, we are in the phase where we are waiting for the British approval. Well, here things became more complicated, as we all know. There are a number of discussions in their Parliament, a lot of approaches and people always ask: 'Is this going to end with an orderly withdrawal and good future relationship or is this going to end with a no deal Brexit and a good agreement for the future relations?' Well, frankly, nobody has an answer now about how the leaving is going to happen in the end. We would all favour an orderly withdrawal, an approval of the agreement, which is the best possible agreement and if I say the best possible agreement, I mean exactly this. In politics or in economic negotiations, it is impossible to find a solution, which is the ideal solution for both sides, you always need a compromise and this is negotiation. And we found a good compromise. This agreement is a good one; it is the best one that could be found. We will see. These issues will be clarified during the next weeks, because the clock is ticking, the 29^th of March is the end date and we will have to have an answer until then. But let me state this: If we will have an orderly withdrawal or a no deal Brexit or whatever this we will see, but the future relationship is extremely important for all of us and here, I think, everybody agrees that we will have a good future relationship with the UK and this is extremely important too. It is not only about the way Brexit will be put into place, it is about what we are going to construct for the next years, decades and it is obvious that we need each other. The future relationship will be a good one. It is not so clear yet what concrete form Brexit itself will have. Your question was about what Romania is doing. Romania is clearly in favour of an orderly withdrawal. Romania is clearly in favour of an approval of this negotiated agreement. Thank you!