Discursul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinut cu prilejul Zilei Culturii Naţionale

10:00 | 15 Ianuarie 2016

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat vineri, 15 ianuarie a.c., la sesiunea solemnă dedicată Zilei Culturii Naţionale cu tema „Identitate naţională”, prilej cu care a susţinut următorul discurs: 

„Stimate domnule Președinte al Academiei Române,

Domnule Președinte Emil Constantinescu,
Preafericite Părinte Patriarh Daniel, 
Domnilor miniștri, 
Onorați membri ai Academiei Române,
Distinși invitați,
Doamnelor şi domnilor,

La început de an aniversăm nașterea poetului național Mihai Eminescu și, în același timp, Ziua Culturii Naționale. 15 ianuarie devine astfel, de fiecare dată, un moment festiv și un bun prilej de reflecție asupra rolului culturii în societatea noastră. 
Dați-mi voie însă, la debut de 2016, să exprim, înainte de toate, câteva gânduri care privesc mai degrabă întreaga perspectivă a anului ce abia a început. Putem vorbi despre memoria marelui nostru poet național Mihai Eminescu, despre importanța culturii pentru progresul unei națiuni și nu e loc mai potrivit în acest sens decât cel în care ne aflăm. 
Dar tot aici, sub cupola Academiei Române, îmi doresc să vorbim despre mai mult, despre ceea ce am numit deja „România educată” ca proiect național. „România educată” se referă la educație și informare, dar nu numai. „România educată” privește identitatea noastră națională, culturală și socială.
Am auzit evaluări și analize despre ce urmează în 2016, despre cât de aprigă se anunță bătălia electorală, despre provocările la care trebuie să răspundem cu toții - președinte, instituții ale statului, partide, societate civilă. Ca Președinte, sunt perfect conștient de așteptările anului 2016, dar nu le privesc cu îngrijorare, ci cu responsabilitate și încredere. Sper ca toți actorii politici să trateze cu egală responsabilitate aceste așteptări pe care cetățenii le au.
Ani de zile clientelismul, nepotismul, lipsa de respect față de legi, față de cuvântul dat, disprețul față de școală, de cultură, de valori spirituale au fost afișate fără rezerve și, mai mult, au impregnat imaginea publică despre ce înseamnă a avea succes în carieră, în viață și mai ales în politică. 
Ce poate face din anul 2016 unul special nu sunt alegerile în sine, ca act politic, ci începutul reașezării societății pe valori, al unei schimbări culturale. Mă refer aici la o cultură a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate şi integritate. Aceasta este o altă expresie a proiectului „România educată”, căruia vreau  să-i dedic anul 2016.

Doamnelor și domnilor,
În contextul zilei de astăzi suntem datori să privim cu atenție realitățile culturii românești, cu oameni, tradiții și patrimoniu, cu specificul, excepționalul și paradoxurile sale.
Ziua Culturii Naționale ne oferă ocazia să cinstim creatorii și să celebrăm cultura în integralitatea expresiilor sale. Bogăţia şi diversitatea manifestărilor noastre culturale reprezintă o sursă inestimabilă pentru dezvoltarea societăţii româneşti, pentru întărirea solidarităţii şi a sentimentului demnităţii naţionale. 
Am avut, recent, prilejul de a mă afla în mijlocul a peste 30 de creatori populari distinşi cu titlul de „Tezaur Uman Viu”. Am putut să îmi dau seama, încă o dată, de faptul că ţara noastră are bogate rezerve de tradiţii şi meşteşuguri culturale ce o identifică drept un spaţiu al patrimoniului umanităţii. 
Fie că aparțin majorității sau minorităților etnice, culturii academice ori tradiționale, în forme clasice sau dintre cele mai inovative, produse de creatori independenți ori de instituții publice, expresiile diversității noastre culturale sunt o resursă inestimabilă pentru dezvoltarea durabilă a colectivităților.
Într-o lume competitivă și globalizată, atuurile localităților sau regiunilor din România se leagă tot mai mult de ceea ce pot oferi din punct de vedere al calităţii mediului şi al infrastructurii culturale şi educaționale. Într-o societate în continuă mișcare, legătura dintre oameni și locuri e asigurată din ce în ce mai mult de forța valorilor spirituale comune și a patrimoniului cultural. 
Nu cu mult timp în urmă s-a încheiat prima fază a selecţiei candidaturilor pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii - 2021. Este impresionant că 14 oraşe din România s-au înscris în această competiţie. Văd în aceasta un angajament al administraţiilor locale în favoarea unui rol crescut al culturii în fructificarea identităţii şi competitivităţii locale.
Cred că, în preajma centenarului Marii Uniri şi a asumării pentru prima dată a Preşedinţiei Consiliului UE de către țara noastră, avem datoria să ne ocupăm de patrimoniu și mai ales de oamenii care servesc și reprezintă moștenirea culturală. Nu întâmplător, promovarea identităţii naționale, inclusiv prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural, se numără chiar printre obiectivele noastre de securitate națională.

Doamnelor și domnilor,
Din păcate, cultura este astăzi și un spațiu al paradoxurilor. 
Avem pe de-o parte filme premiate în plan internaţional și un palmares de care putem fi realmente mândri, iar pe de altă parte o rețea de cinematografe publice care nu este capabilă să le preia difuzarea. Același contrast îl găsim între prestigiul internaţional al dramaturgiei şi teatrele care îşi închid sălile aflate în imobile cu risc seismic, între patrimoniul de excepție şi muzeele care se desfiinţează din lipsă de spaţii sau personal, între monumentele istorice remarcabile şi bugetul insuficient alocat întreţinerii sau restaurării lor.
Avem o infrastructură culturală fragilă, de care nu ne-am îngrijit la timp și am permis ca actul de cultură să se manifeste în spaţii improprii, cu personal din ce în ce mai redus şi slab motivat și în condiţii inadecvate, după principiul - „lasă că merge şi aşa”.
Este momentul să schimbăm o asemenea stare de fapt, care nu onorează cultura românească. Aceasta presupune în primul rând voință în promovarea şi susţinerea culturii, în toate formele sale de manifestare, o proiecție pe termen lung care să vizeze inclusiv resurse, umane şi materiale, o strategie marcată atât prin decizie responsabilă, cât și prin continuitate şi coeziune a sistemului în ansamblu.
În acelaşi timp, nu putem avea o cultură performantă dacă nu investim în educaţie. Potenţialul creator al tinerilor noştri nu va putea fi atins fără implicarea noastră în crearea cadrului potrivit pentru un învăţământ bazat pe performanţă, pe meritocraţie şi pe identificarea şi promovarea la cel mai înalt nivel a adevăratelor talente. Sistemul de educaţie şi cercetare trebuie să aibă mecanismele de a sancţiona abaterile de la principiile integrităţii şi meritocraţiei, precum şi de a susţine cultura calităţii.
Consider că sunt întrunite toate premisele şi oportunităţile pentru a genera, în orizontul anilor 2018 - 2019, un angajament instituţional de a face o adevărată cauză naţională din promovarea creaţiei contemporane, din protejarea şi transmiterea către noile generaţii a patrimoniului cultural. 

Doamnelor şi domnilor,
Aniversăm astăzi nașterea „omului deplin al culturii românești,” așa cum a fost considerat Mihai Eminescu. Manuscrisele eminesciene din tezaurul Bibliotecii Academiei ne amintesc că trebuie să ne cinstim limba, cultura și patrimoniul național.
Prin semnificație și simbolistică, Ziua Națională de la  1 Decembrie și consacrarea zilei nașterii lui Mihai Eminescu ca zi a culturii naționale formează axa identitară a națiunii noastre. Exact acum 150 de ani, după ce cunoscuse Cernăuțiul, Eminescu străbătea în Transilvania locurile care urmau să fie în toamna lui 1918 cetățile Marii Uniri.
Rolul operei lui Mihai Eminescu în desăvârșirea conștiinței de sine a României se leagă, nu întâmplător, de înființarea tot acum 150 de  ani a Societății Literare Române, precursoarea Academiei Române.
Cultura este cea care face o națiune nemuritoare. Ne mândrim cu geniul lui Eminescu, păstrăm și onorăm tradiții și obiceiuri, citim istoria țării noastre și suntem recunoscători înaintașilor noștri care au luptat pentru ca România de astăzi să existe. Dar dincolo de a rememora și respecta trecutul, avem de construit un viitor.
Cu toții ne dorim, cred, să trăim într-o lume mai bună, mai educată, mai corectă și mai decentă. Dar pentru a trăi într-o astfel de lume trebuie s-o creăm zi de zi, împreună și putem face acest lucru prin cultură. 

Vă mulţumesc!”