Alocuțiunea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, și transcrierea dezbaterii „Politica: De la teorie la practică”

18:00 | 09 Noiembrie 2016

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat miercuri, 9 noiembrie a.c., la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București, la dezbaterea „Politica: De la teorie la practică”.

Vă prezentăm în continuare transcrierea alocuțiunii și a dezbaterii:

„Doamnă director al Bibliotecii Centrale Universitare,
Doamnă și domnule decan,
Distinși profesori,
Dragi studenți,

Mă bucur că ați venit în număr atât de mare să discutăm deschis despre politică, în general, şi despre politica românească, în special, cu doar câteva zile înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare.

Înainte de a vă provoca, și vreau să vă provoc, la dialog, dați-mi voie să vă spun că nu puteam găsi un loc mai potrivit pentru a dezbate împreună aceste chestiuni.

Biblioteca Centrală Universitară este moștenitoarea, cum am auzit deja, «Fundațiunii Universitare Carol I». Regele Carol I a înființat acest așezământ «spre binele tinerimii universitare», pentru a oferi studenților un loc de întrunire și un spațiu de studiu.

Dar vreau să reamintesc că Regele Carol I își dorea ca această «Fundațiune» să contribuie şi la hrănirea «simțământului patriotic».

Dar acest simțământ, cum zicea Carol I, ar trebui să îi mâne pe toți cei care ocupă funcții publice, fie ei şefi de stat, premieri, miniștri sau parlamentari.

Demersul lui Carol I era parte din proiectul lui de țară, care punea alături studiu, educație și patriotism.

Cred că trebuie să ne preocupe și pe noi astăzi, la 125 de ani de la actul întemeietor al lui Carol I, legătura dintre studiu, educație, formare și dragostea de țară, materializată în patriotism veritabil, demonstrat prin fapte și conduită, și nu prin vorbe simple.

Dragi studenți,

Facultățile în care studiați vă formează atât ca specialiști, cât și ca indivizi cu o conștiință civică dezvoltată, cetățeni implicați și extrem de bine informați.

Sunteţi sau veţi deveni specialişti în probleme politice, analişti politici. Eu sper că mulţi dintre voi vă specializaţi deja în politica românească.

Fie că este vorba de arhitectura instituţională, de atribuţiile Preşedintelui României, de funcţiile Parlamentului, de puterile guvernului, de calitatea politicilor publice, de modul în care aleșii reprezintă interesele cetăţenilor, de partide și programele lor – toate acestea au nevoie să fie puse sub ochiul vostru critic, căci numai printr-o critică și evaluare permanentă putem progresa.

Am în echipa mea, la Cotroceni, șase absolvenți de științe politice și sunt mulți alții, în Administrația Prezidențială, în structuri guvernamentale sau parlamentare. Ei pot fi modele pentru voi, și eu vă îndemn și pe această cale să luați foarte în serios în calcul o carieră în sectorul public.

Aduceți forța voastră analitică în guvern, în Parlament și în alte instituții publice. Instituţiile au nevoie de consilieri cu pregătirea voastră, capabili să dea sfatul cel mai pertinent, pentru a contribui la politici eficiente și îndreptate către cetățeni.

Știți mai bine ca mulți dintre concetățenii noştri că politica într-o democrație nu este un spațiu al răului, al corupției, al indiferenței, al celor puțini împotriva celor mulți.

Politica oferă instrumente pentru a lua decizii colective, pentru a avansa împreună. Că decidem sau nu să ne implicăm, spațiul politic nu rămâne nepopulat.

Haideți atunci să îl populăm cu experți, cu oameni competenți, integri, care vor să contribuie la bunăstarea colectivă, care vor să se pună în serviciul cetățenilor!

Dragi studenţi,

Am spus la început că o să vă provoc la dialog. Vă propun în continuare să reflectăm împreună la două teme pe care eu le consider importante pentru România. Şi sunt curios să aflu care este părerea voastră.

În primul rând, am auzit pe mulţi spunând că ideologiile nu mai sunt la modă, că discuția despre stânga și dreapta nu mai are niciun sens, că de fapt asemenea lucruri n-ar mai conta.

Ei bine, eu cred că, dimpotrivă, contează. Absența unei identități doctrinare și a dezbaterilor de principiu afectează calitatea democrației.

Dincolo de circumstanțe și contexte, un partid ar trebui să-și extragă acțiunea politică dintr-un set de valori. Ele sunt coloana lui vertebrală. Fără ele, există doar soluții de moment, acțiuni de fațadă sau, pur și simplu, mesaje goale de conținut.

Democrația românească are nevoie de partide puternice. Și aici mă refer nu la forța organizațională sau la numărul de membri, ci la partide puternice în convingerile și principiile pe care le promovează și cu care doresc să se identifice în ochii electoratului.

Îmi doresc să văd din partea partidelor românești un efort de reafirmare și de reconstrucție ideologică, și pe stânga și pe dreapta.

În al doilea rând, cred că politica are nevoie de profesioniști, oameni care înțeleg fenomenul politic prin formare, prin experiență sau prin amândouă. Nu întotdeauna un bun teoretician va deveni un bun politician, însă un politician dacă vrea să fie cu adevărat bun ar trebui să caute o formă de pregătire teoretică.

Dacă voi veți alege să faceți efectiv politică, veți avea avantajul unei educații de specialitate. Dacă veți alege să rămâneţi analiști, consilieri, consultanți, cercetători, îmi doresc ca analizele, ideile şi perspectivele voastre să confere un temei solid pentru deciziile şi acţiunile oamenilor politici.

Împărtășesc cu voi aceste gânduri pentru că aveți și instrumentele, și cunoștințele, și prospețimea pentru a contribui la profesionalizarea politicii româneşti şi la creşterea calităţii democraţiei în ţara noastră. Sunt nerăbdător să ştiu care este părerea voastră despre aceste două subiecte.

Dragi studenţi,

În curând se vor împlini doi ani de când am fost ales Preşedinte al României.

Au fost doi ani de schimbare. Nu am ajuns încă acolo unde ne-am dorit şi mai avem încă foarte mult de lucru, dar eu cred că România anului 2016 este diferită de România anului 2014.

Clasa politică începe încet-încet să se reformeze. Tot mai mulţi politicieni încep să înţeleagă că ei sunt în serviciul cetăţenilor, și nu invers, şi că trebuie să aibă o ţinută morală şi profesională impecabilă.

Nu toți cei de pe listele pentru alegerile parlamentare se încadrează în acest profil, dar cred că ne îndreptăm încet, dar sigur, către o masă critică, care să facă această schimbare pe care ne-o dorim.

Sunt foarte mulţi candidaţi tineri şi candidați noi pe listele pentru Parlament şi mă aştept ca viitorul Parlament, și îmi doresc, nu numai aștept, să fie mai profesionist, mai eficient şi mai responsabil.

Aş vrea ca în 2018, la Centenarul Marii Uniri, să fim mândri de ţara noastră, de locul ei în Europa, de modul în care instituţiile funcţionează şi lucrează pentru cetăţeni.

Mai avem de lucru, aşa că vă invit de pe acum să vă puneţi expertiza şi energiile în slujba acestui obiectiv. Îmi doresc ca interesul vostru pentru politică să se materializeze prin participarea voastră activă şi dedicată la schimbările din societatea noastră.

Vă invit să dialogăm pe aceste teme sau pe orice alte teme vi se par vouă interesante. Vă mulțumesc și aștept întrebările voastre!”

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Întrebare: Bună seara! Întrebarea mea are legătură cu ceva ce s-a întâmplat chiar azi şi s-a întâmplat pe parcursul ultimelor luni. Care este opinia dumneavoastră despre campania elaborată de Trump, dat fiindcă nu a avut nicio consecvenţă pe parcursul discursurilor sale şi dat fiindcă, practic, nici un punct nu a susţinut clar o cauză anume, şi totuși a reuşit să câştige cu o majoritate mare de electori?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Evident că tema nopţii care a trecut şi tema zilei este aceasta - alegerile din Statele Unite ale Americii. Se va discuta încă foarte mult, se vor scrie multe lucrări despre aceste alegeri. Ele au fost foarte atipice, ca să răspund tot aşa concis cum ne-aţi invitat. O să încerc să fiu şi eu disciplinat. Apropo de diferenţa mare, aceasta nu a rezultat din votul popular, fiindcă ambii candidaţi au luat cam acelaşi număr de voturi, diferenţa este foarte mică. Diferenţa mare a rezultat din specificul sistemului de vot din Statele Unite, unde fiecare stat, de fapt, alege un număr de electori în baza majorităţii din acel stat şi aşa s-a ajuns ca diferenţa dintre cei candidaţi să fie surprinzător de mare. Asta apropo de diferența la care s-a câştigat.

A doua chestiune, de multe ori politicieni, consultaţi, consilier, actori în spaţiul public cred că alegerile se câştigă convingând alegătorul. Practica ne arată că nu e chiar aşa. Alegerile se câștigă emoţionând alegătorul. Alegerile se câştigă de regulă, sunt şi excepţii notabile, pe bază de emoție şi nu pe bază de argument. După părerea mea, alegerile din Statele Unite au fost câştigate de candidatul Donald Trump care a avut un discurs nepolitic, franc până chiar la o francheţe care, de multe ori, a fost altfel intitulată. A câştigat fiindcă a atins emoția unei categorii care nu s-a mai identificat cu actualul establishment. S-a discutat şi se discută foarte mult despre legătura dintre establishment, adică casta politică şi tehnică aferentă şi alegători, şi cred că a fost un vot de protest, cum se numeşte de obicei. Aici trec într-o zonă care excede un spic spaţiul care ar fi strict răspunsul. Putem să constatăm că aceste lucruri se întâmplă din ce în ce mai des şi din acest motiv, şi eu personal, m-am adresat de multe ori şi Parlamentului şi politicienilor cu rugămintea de a căuta să refacă legătura dintre politician şi omul simplu. Fiindcă, dacă apare o falie între popor şi aleşii lui, oameni reacţionează, şi reacționează printr-un vot de sancțiune, un vot de blam la adresa clasei sau castei politice şi cred că acest lucru s-a întâmplat în Statele Unite. S-a discutat mult, şi analişti americani, şi alţi analişti, despre cum a reuşit Donald Trump să mobilizeze electoratul, de exemplu, din aşa numitul rust belt, cred că ştiţi despre ce vorbesc, statele care au avut o industrie puternică, care s-a contractat, au rămas oameni în situații complicate, fără joburi sau cu un venit insuficient pentru un trai decent. Aceşti oameni care au fost mândria Americii acum câteva decenii s-au găsit în situația de paria ai Americii şi astfel a reuşit, printr-un discurs antisistem, acest candidat să-i mişte, să-i mobilizeze şi să-i aducă de partea lui. Similar s-a întâmplat, bunăoară, în Florida, unde sunt foarte mulţi americani care vin din Cuba, din Mexic şi aşa mai departe, şi lumea a crezut că aceşti alegători nu vor alege Trump fiindcă Trump s-a declarat împotriva imigranţilor, vrea să construiască un zid cu Mexic. Iată că şi în Florida a câştigat, şi încă destul de bine, fiindcă şi aceşti oameni au votat antisistem. Acestea sunt câteva explicaţii, în realitatea sunt mult mai multe, se vor face analize multe, aceste lucruri trebuie studiate şi pe bază de date foarte concrete, dar una peste alta a fost o victorie care, în plan politic, va avea urmări semnificative şi în Europa. Practic, alegerea candidatului Donald Trump a validat global curentul antisistem şi vom vedea urmările acestei validări în marile alegeri care vor avea loc în Europa anului 2017. Vom vedea atunci cum reuşesc politicienii europeni să facă faţă unei atitudini noi din partea electoratului.

Întrebare: Domnule Preşedinte, ați afirmat în cadrul conferinței de presă din data de 19 octombrie poziţia dumneavoastră referitoare la tema de modificare a Constituţiei. Aţi enunţat două principii – a toleranţei şi împotriva solicitărilor ultimative – două principii cu care şi eu sunt de acord şi vă felicit pentru poziţia de atunci. Domnule Preşedinte, considerați că aceste solicitări ultimative legate de tema modificării Constituţiei sau a iniţiatorilor acelei modificări, consideraţi că au produs, au generat o radicalizare religioasă a unor culte din România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cred ca au produs nicio radicalizare, dar nici nu au avut vreun impact în sensul de a modifica atitudinea unor grupuri faţă de temă. După părerea mea, tema chiar dacă a fost ridicată cu foarte multe, aproximativ trei milioane de semnături, şi are susținători importanți, nu cred ca este o temă care a penetrat societatea românească. Cum nici reacţiile unor politicieni nu au reușit să miște electoratul semnificativ. Am făcut acele afirmaţii cu foarte multă bună-credinţă şi le-aş repeta oricând. S-au găsit, bineînțeles, unii politicieni şmecheri care imediat s-au căţărat pe mine şi au încercat să dovedească ce buni patrioţi şi români sunt ei şi eu mă situez într-o poziţie stranie. Nu cred că sunt într-o poziţie stranie şi nici românii nu au crezut asta, altfel nu m-ar fi ales din capul locului. Dar cred că este foarte, foarte important să avem grijă cu astfel de inițiative. Sigur, se poate supune orice la vot, putem să mergem, ștampilăm şi obţinem un rezultat. Însă ceea ce niciodată nu se poate obţine prin vot este pacea socială. Pacea socială se poate obţine numai prin compromis. Compromisul care trebuie făcut între politicieni, între politic şi societate, între societate şi Biserică, între diferitele grupuri din societate, ori niciodată pacea socială nu poate să fie rezultatul unui vot de tip referendum, ci poate să fie rezultatul unei abordări mature din partea tuturor actorilor relevanţi din societate. Orice încercare de a împinge echilibrul într-o parte sau îi alta nu rezultă decât într-o mulțime de perdanţi. De obicei pierd toţi. Dacă pacea socială în tară se rupe, nu există niciun câștigător, există numai perdanți. Din acest motiv, am spus ca este foarte important să fim toleranți. A fi tolerant nu înseamnă a fi tăntălău. A fi tolerant înseamnă a accepta conştient că sunt alţii, cu alte păreri, alte opinii, dar nu contează că suntem toţi, împreună, români în cazul acesta, în societatea românească, şi vrem să mergem mai departe, asta înseamnă toleranţă. Deci toleranța rezultă din informare, nu din dezinformare.

Întrebare: Domnule Președinte, din punctul dumneavoastră de vedere, ce ar trebui să reprezinte pentru noi, tinerii, politica? O profesie sau o vocație?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cert, trebuie să vă preocupe. Să reformulez. Ar fi optimal să vă preocupe. Discuția între profesie și vocație nu se pune doar pentru politicieni. Ea se pune într-un mod destul de self-evident, de exemplu, pentru un preot, de la care cu toții așteptăm să devină preot prin vocație și, fiindcă nu are infinit de mult timp, face din aceasta o profesie. Cu siguranță, și pot să o spun fiindcă am fost în situația, se pune întrebarea la un dascăl dacă este doar o profesie sau dacă a devenit dascăl fiindcă are vocație. Eu cred că este o profesie, dar, cu cât mai mulți au și vocație, cu atât mai bine pentru societate. Iar în politică, sincer, nu cred în politicieni profesioniști și nu cred că cineva trebuie să vadă politica doar ca o profesie. Politicianul, vorbesc acum de politicianul ideal, politicianul ideal este în slujba cetățeanului, a cetății, a urbei, a națiunii. Și atunci, să faci din asta o simplă profesie cred că nu funcționează bine. Și atunci, chiar dacă unii sunt politicieni profesioniști, în sensul că din asta trăiesc, e bine să trăiască și pentru asta.

Întrebare: Am o întrebare, care merge din plan ideologic, doctrinar înspre practică. Aș vrea să vă întreb, domnule Președinte, cum ar trebui să se poziționeze România în relația cu Republica Moldova în situația matematic probabilă ca domnul Igor Dodon să câștige alegerile prezidențiale din 13 noiembrie, în contextul în care, până alaltăieri, la ultima dezbatere electorală, a avut o serie de declarații anti-europene și în contextul în care a declarat anterior că prima vizită oficială în calitate de Președinte o va face la Moscova.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această temă este una care mi-e foarte dragă, cu toate că majoritatea analiștilor nu mă identifică ca un politician care are aplecare spre Moldova sau spre politica față de Moldova, dar am. Este evident, sau cel puțin ar trebui să fie evident, că alegerea aparține poporului din Moldova. Și, cel puțin, când vine vorba de alegeri, poporul are întotdeauna dreptate. Putem să comentăm dacă rezultatul ne convine nouă sau nu ne convine. Dacă convine partidului sau grupului din care facem parte, dar, cu certitudine, nu se poate spune că rezultatul în sine este bun sau rău. Este rezultatul, atât. Pe de altă parte, România și Moldova au o relație foarte specială, relație foarte specială care nu vine doar din faptul că în Moldova trăiesc mulți etnici români și în România trăiesc mulți români care au venit din Moldova. Avem, știți foarte bine, multă istorie comună, multă cultură comună, și cred că o să avem în continuare și un viitor comun. Suntem vecini, avem atâtea lucruri în comun, încât trebuie să vedem cum reușim să facem ceva serios din această relație. Am analizat împreună cu colegii și cu colegii care se pricep ce s-a întâmplat în relația dintre România și Republica Moldova din ‘90 încoace, ce s-a făcut bine, ce s-a făcut rău. Am ajuns la concluzia că intervenția noastră în Moldova a fost cel puțin ineficientă, ca să nu folosesc alte cuvinte, că iarăși sar unii politicieni în sus că nu le apreciez munca. S-au creat, și cu ajutorul politicienilor din România, partide pro-europene, care chiar au ajuns la guvernare, dar am ajuns într-un punct în care aceste formațiuni pro-europene nu prea mai găsesc suficienți alegători. Și acest lucru, de fapt, m-a dus cu gândul că e nevoie de o analiză foarte profundă. Una peste alta, nu vreau să o lungesc, concluzia este că în ultimii ani, de foarte multe ori, în loc să ajutăm Moldova, instituțiile moldovenești, partidele moldovenești, am ajutat persoane din Moldova. Or, acele persoane, câteodată, au avut rezultate bune, dar câteodată au dus anumite proiecte politice în derizoriu. Și atunci, am ajuns la concluzia, împreună cu analiști, cu consilieri, și în multe discuții, că trebuie să schimbăm lucrurile. Este greșit să ajutăm anumite persoane și este important să ajutăm organizații, instituții. Nu face sens să ajutăm o anumită persoană sau un grup de persoane pentru a obține ceva ce, poate pentru moldoveni nu este relevant, dar pentru noi este. De exemplu, voturi, când se votează la noi și, pe urmă, să pierdem totul. Eu cred că este important să ajutăm Moldova și pe moldoveni. Asta se poate însă numai dacă ajutăm economia moldovenească să se pună pe picioare, dacă îi ajutăm pe moldoveni să își construiască instituții puternice, dacă îi ajutăm să își construiască o democrație puternică. Dacă reușim toate aceste lucruri, atunci vom avea Republica Moldova suficient de puternică ca să fie un vecin la aceeași înălțime cu noi, cu care să discutăm la modul cel mai serios și să ne construim un viitor împreună. Au fost nenumărate mișcări, eu le-am numit cvasi-unioniste, care au clamat că vor să ajute unificarea, dar, în realitate, vedem acum, la alegeri, că multe din ele și multe din aceste acțiuni n-au făcut decât să îndepărteze moldovenii de România, nu au făcut decât să îi enerveze pe moldoveni. Și aici trebuie să vedem și partea economică. A spus-o un politician moldovean într-o discuție pe care am avut-o: datorită politicii de asociere cu Uniunea Europeană și datorită situației economice, se întâmplă ca mulți moldoveni care au lucrat în zona Rusiei să ajungă acasă, devenind șomeri. Ei ajung acasă și așteaptă să găsească un loc de muncă, să găsească oportunități. Or, noi, aici, am contribuit foarte, foarte puțin. Aceste lucruri putem să facem altfel, putem să sprijinim Moldova să devină un stat puternic și, atunci, cu siguranță, și moldovenii se vor convinge că România este o țară foarte serioasă. Când înlocuim vorbele goale, populiste, prin fapte și prin măsuri concrete, atunci moldovenii, cu siguranță, o să vadă cu ochii lor că este, probabil, foarte bine să rămână într-o legătură extrem de strânsă cu România și să rămână cu ochii înspre Europa.

Întrebare: Aș dori să vă întreb dacă sunteți de acord cu mine când spun că discursul anti-corupție, pe care marea majoritate a partidelor mainstream din România l-au adoptat în ultimii 15-20 de ani sufocă de la bun început orice fel de discuție, dezbatere, normativă, ideologică, prin care partidele politice ar putea să se diferențieze atunci când vin alegerile electorale, tocmai ca electoratul să poată decide mult mai clar pe viziunea cărui partid să meargă în momentul electoral?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu sunt de această părere. Eu cred că este foarte bine dacă toată lumea, cel puțin declarativ, este de acord și sprijină lupta anti-corupție. Și cred că este foarte bine dacă toți politicienii spun că sprijină lupta anti-corupție. Într-o democrație matură, aceste lucruri nu ar trebui spuse. Ele ar fi de la sine înțelese. Dar noi mai avem până acolo. Și, cel puțin, trebuie să testăm tot timpul clasa politică dacă este conștientă că acest lucru trebuie să se întâmple până când nu mai trebuie să vorbim despre acest lucru. Că nu am ajuns încă acolo dovedesc acțiunile și listele unor partide politice. Vă amintiți, probabil, că am făcut o afirmație, care mie mi s-a părut de bun simț, dar am făcut-o pentru a clarifica scena în pragul alegerilor, că nu voi numi o persoană urmărită sau condamnată penal pentru poziția de Prim-ministru. Și ați văzut ce discuții în contradictoriu au apărut de aici. Concluzia mea este că mai trebuie să vorbim mulți ani despre lupta anti-corupție până când acest lucru este interiorizat nu doar de partide, ci și de politicieni. Electoratul are toate pârghiile și toate instrumentele pentru a face deosebire între partide. Este suficient să se uite care face ce spune. Că, așa, să dăm din gură că suntem pentru lupta anti-corupție, și nu vrem corupți, și nu vrem persoane care au încălcat legea, și să punem astfel de persoane în fruntea listei mi se pare un lucru sancționabil electoral. Alții, care au înțeles cât de cât ceva, chit că niciun partid nu a înțeles la modul bucuros acest lucru, arată că, totuși, se progresează. Și de asta am spus că sunt partide care au început să facă reforma. Alte partide doar mimează reforma. Dar acest lucru trebuie spus public și nu numai că nu aș vrea să renunțăm la acest tip de discurs. Eu chiar cred că, și dumneavoastră, și electoratul trebuie să provoace politicienii să joace cu cărțile pe față. Și, minim, minimorum este să declare că sprijină lupta anti-corupție.

Întrebare: Aş dori să vă întreb dacă dumneavoastră consideraţi că în România clivajul stânga-dreapta este prezent, având în vedere că PNL, cel mai mare partid de dreapta, ia măsuri de stânga, şi PSD ia măsuri de dreapta.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Tocmai din acest motiv am spus că este nevoie de o re-îndoctrinare a partidelor politice. Au fost partide care de la început au acționat doctrinar, s-au ţinut de doctrină şi au continuat aşa, dar sunt mulţi politicieni care nu prea mai au un interes deosebit pentru doctrina partidului, atâta cât doctrina mai există, şi acţionează populist, electoralist, de la sezon la sezon. Am văzut foarte clar că un guvern de stânga a luat măsuri de dreapta, cum am avut şi guverne de dreapta care s-au ţinut mai mult de măsuri de stânga decât de măsuri de dreapta. Asta arată încă o dată de ce este nevoie de o întărire a doctrinei. Altfel ajungem la ceea ce aproape că avem şi este păcat că avem. Partidele uneori nu se comportă ca şi partide politice, ci se comportă ca niște găşti. O gaşcă este un grup de oameni care vor să îşi câştige un anumit avantaj, indiferent de metode de abordare, vorbesc în politică, sigur. Şi atunci, cred că nu ne face bine transformarea partidelor în găşti, ci ne-ar face bine o întărire doctrinară, chiar dacă mulţi politicieni consideră că asta este o viziune prea conservatoare, e din secolul trecut. O fi, de fapt, nu e din secolul trecut, e mai veche. Dar fără sa ai un crez, fără să îţi defineşti valorile după care te ghidezi, nu poţi să faci politică de succes. Nu poţi să faci politică de partid doar pe considerentul „Hai să dăm salarii că vin alegerile”, „Hai să dăm pensii că vin alegerile” şi pe urmă vedem cum o scoatem. Pur şi simplu, nu funcționează şi alegătorii, dacă aţi urmărit ultimele sondaje, sunt foarte nemulţumiţi de întreaga abordare politică. Toate sondajele din ultima vreme încep cu „ce părere aveţi de direcţia în care merge România” şi cam în jur de 70% sunt nemulţumiţi. Păi şi din acest motiv sunt nemulţumiţi, că avem un Parlament care în prag de alegeri se comportă ciudat, adică dacă în timpul mandatului normal până să ajungă să dezbată o lege pe articole, pe amendamente şi aşa mai departe, şi câteodată s-a făcut şi câte o dezbatere publică, durează luni de zile, câteodată ani. Iată că, propuneri care vizează domenii grele trec în 2-3 zile şi pentru necunoscători, neiniţiat este ciudat, şi cu atât mai ciudat devine dacă vezi că, de fapt, vor să mituiască electoratul, aşa se numeşte. Deci faptul că vrei să dai cu câteva săptămâni de alegeri anumite beneficii electoratului este evident că nu ține de ceea ce trebuie să facă Parlamentul dacă ar fi foarte responsabil. Şi din acest motiv, am spus că îmi pare rău, acest Parlament a devenit un Parlament populist, electoralist şi mai bine stăteau acasă în ultimele două luni şi îşi pregăteau campania.

Întrebare: Care sunt cele mai importante probleme ale României în acest moment? Ce relaţie va fi între România şi Afganistan?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cea mai importantă problemă a României, în momentul de faţă, este să rămână într-o zonă predictibilă şi stabilă. Avem creştere economică, avem resurse destul de bune, şi materiale şi umane, putem să fim optimişti, dar avem uşoare probleme de stabilitate şi predictibilitate. Şi dacă vrem să devenim mai buni atunci trebuie să revenim într-o zonă care de fapt aici e miza, trebuie să devenim predictibili, stabili şi foarte serioşi, şi atunci vom putea să continuăm creşterea asta economică. Între România şi Afganistan, există momentan o relaţie care se bazează pe faptul că foarte mulţi militari români sunt în Afganistan ca să ajute la reconstruirea societăţii afgane, la instruirea militarilor afgani, a poliţiştilor afgani şi aşa mai departe. Cred că din această relaţie se poate construi, fără doar şi poate, o relație foarte frumoasă, de durată, şi încolo trebuie să mergem cu toţii împreună.

Întrebare: Făcându-se această trecere către politica externă, aş avea o întrebare sau, de fapt, să pun în discuţie anumite lucruri. Urmărind discursurile domnului Trump, acesta vorbeşte despre o politică de izolaţionism şi despre nerespectarea articolului 5 din Tratatul NATO. Voiam să vă întreb, ştiind aceste lucruri şi, mai ales, că a ajuns în ochii presei această apropiere către Rusia. Rolul NATO nu va fi pus sub semnul îndoielii? Şi, de asemenea, care va fi poziţia României în caz că acest lucru se va întâmpla? Vă reamintesc că această discuţie a fost purtată şi în anul 1993, au fost şi studii pe această temă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Şi la ei, şi la noi, cred că se poate spune, şi unii au luat-o un pic în derâdere când am spus-o ultima dată, că după alegeri este altfel decât înainte de alegeri. Aşa funcționează campaniile electorale. Politicienii merg în campanie şi de multe ori spun lucruri care sunt uşor exagerate, pe urmă vin analiştii şi le umflă până când par extrem de exagerate, şi dacă le citești în ziar, doar citind titlul, ai impresia că în a doua zi începe al treilea război mondial. Or, nu e aşa. Candidatul Trump a fost întrebat dacă Statele Unite vor sări în ajutorul unei ţări în cazul unei agresiuni în baza articolului 5 şi a spus că mai întâi ar verifica dacă şi-au plătit contribuţia. Acum, sigur, de acolo până la a spune că a pus la îndoială articolul 5 este cale lungă. Dacă mergem însă mai profund, şi nu ştiu dacă domnul Trump a ţintit asta sau nu, dar eu aşa vreau să interpretez aceste chestiuni. Putem să vedem că sunt foarte mulţi aliaţi care nu numai că nu au ajuns la 2 şi ceva din PIB alocat pentru apărare, ci şi-au redus cheltuielile pentru apărare în ultimii ani şi atunci cineva trebuie să suporte aceste cheltuieli şi ştim că majoritatea cheltuielilor sunt suportate de SUA. Noi am înţeles că nu se poate așa, ca unii să plătească şi alţii să beneficieze de protecţie, şi am hotărât, toate partidele parlamentare împreună, ne-am angajat să ridicăm cheltuiala la 2% din PIB. Alţii nu au această ambiţie şi cred că la asta s-a referit, şi mi se pare o chestiune care, până la urmă, trebuie făcută de toată lumea. Dacă toţi vrem în Alianţă, toţi vrem să apărăm şi să fim aliaţi, trebuie să contribuim şi financiar la buna dotare a Alianţei, altfel nu poate să funcţioneze. Dacă tot timpul unii plătesc şi alţii beneficiază, evident că vine cineva şi pune întrebarea „Bun, fraţilor, dar cum funcţionează asta, numai noi plătim şi voi beneficiaţi? Nu se poate!”, şi România are mai multă ambiţie, nu doar să ajungă la cheltuiala de 2% şi să aibă o dotarea corespunzătoare, ci chiar vrem să devenim un actor regional important, să contăm şi pentru securitatea din zona noastră.

Întrebare: Aţi vorbit anterior despre faptul că rezultatul alegerilor din Statele Unite va putea influenţa cumva viitoarele campanii electorale şi alegeri din alte state. Credeţi că România este susceptibilă ca în discursurile politice ale candidaţilor să găsim teme precum xenofobia sau rasismul?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: La aceste alegeri nu cred că va apărea un astfel de efect. Dacă efectul va fi unul puternic, nu pot să ştiu lucrul acesta, dar va apărea o influenţă. La anul vom şti mai multe. După ce vom fi avut alegeri în Franţa, Olanda şi Germania, vom şti dacă efectul este puternic sau mai degrabă redus, dar pentru următoarele alegeri de la noi este posibil să se întărească un filon antisistem.

Întrebare: Aş vrea să vă adresez o întrebare care să aibă legătură cu cea de a doua dimensiune a dezbaterii pe care aţi deschis-o, şi anume nevoia de profesionişti. Pentru a avea profesionişti în ştiinţe politice, avem nevoie de un sistem educaţional de calitate. În acest sens, aş dori să vă rog să elaboraţi pe o declaraţie pe care aţi făcut-o de curând cu privire la posibilitatea de a aloca un procent de 6% din PIB către educaţie. Aţi menţionat că teoretic acest lucru ar fi posibil, însă banii nu ar trebui să fie cheltuiţi într-un mod eficient în momentul de faţă. Ce anume lipseşte sistemului educaţional, infrastructurii educaționale în acest moment?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulţumesc! Asta am discutat şi cu conducerile reunite ale celor două facultăţi în întâlnirea pe care am avut-o înainte. Corectez, mi-au atras atenţia. Cred că mă bănuiţi că sunt foarte apropiat sistemului de învăţământ şi chiar îmi doresc să ajungem la o finanţare foarte serioasă, care reflectă şi nevoile societății, dar şi nivelul de ambiţie pe care trebuie să-l avem, dacă vrem să avem generaţii mai bine educate. Din aceste motive şi încă câteva, am conceput alături de echipa mea programul România Educată, care este acum în faza de consultări. Dacă acum am aloca 6%, banii nu ar putea să fie cheltuiţi cu folos, fiindcă sistemul nu este încă pregătit. Dar eu îmi doresc foarte mult să fie pregătit. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Şi atunci, succesiv, să rezolvăm problemele sistemice pe care, de fapt, le cunosc toţi actorii din educaţie. Şi mulţi politicieni cunosc aceste probleme. Nu s-a dorit, nu a existat ambiţia politică pentru a corecta foarte multe lucruri. Dacă reuşim să mişcăm nivelul de conştientizare, atunci cu siguranță o să fim capabili să găsim şi soluţiile şi asta aştept de la programul meu România Educată, să avem câteva concluzii foarte, foarte bine fundamentate, câteva propuneri foarte serioase de îmbunătăţire netă a sistemului, care evident trebuie să aibă legătură şi cu finanțarea. Oricât de deştepţi am fi noi toţi de aici şi oricât de bine am construi un sistem, fără o finanţarea nu poate să funcţioneze un mare sistem public cum este sistemul de educaţie. Deci da, sunt pentru, dar să cheltuim banii cu cap.

Întrebare: O să mă îndrept un pic spre politica externă și, plecând de la premisele unui soft Brexit și declanșarea articolului 50 în toamna anului 2017, acest lucru va coincide cu luarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România. Cum vedeți acest fapt și cât de pregătită este România având în vedere că trebuie să trimitem foarte mulți funcționari și încă nu a început pregătirea acestora?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă Marea Britanie respectă calendarul autoimpus de ei, și anume să activeze în primăvara lui 2017 Articolul 50, atunci, în mod normal, ținând cont că în Tratat avem o perioadă de 2 ani, e foarte posibil ca Brexit-ul efectiv să se producă în primăvara lui 2019, când România are Președinția Consiliului European. Vom fi pregătiți, noi ne pregătim încă de anul trecut și avem oameni bine pregătiți, avem oameni dornici să se implice în toate procedurile suplimentare care într-adevăr trebuie rezolvate atunci când preiei Președinția. Dacă va fi un soft Brexit sau un hard Brexit, asta depinde în bună măsură de ce va vrea Marea Britanie și cum vor decurge negocierile. Noi vom fi acolo, vom fi parte din negocieri și vom avea grijă ca interesul nostru, interesul românilor din Marea Britanie, nevoia noastră de securitate, și așa mai departe, să fie respectate și să se țină cont de ele. Și, în discuția pe care am avut-o, fiindcă până acum am avut o singură discuție cu doamna Prim-ministru May, i-am spus că noi suntem foarte deschiși pentru o cale cinstită și vrem să fim ceea ce, în termeni de specialitate, se numește un honest broker. Vrem să avem un fair deal în acest Brexit, indiferent dacă este un soft Brexit sau un hard Brexit și cred că asta este o abordare pe care putem să o punem în practică și care va arăta că suntem un partener foarte respectabil și bine intenționat pentru toate părțile.

Întrebare: Am o întrebare legată de a doua temă a dezbaterii și anume sinergia dintre instituțiile publice și mediul academic. Aș dori să vă întreb la ce nivel se situează această colaborare în domeniul pregătirii campaniilor electorale sau al întocmirii, respectiv reformării politicilor publice și dacă metoda experimentului în științele politice este des utilizată pentru autentificarea succesului acestor politici publice sau campanii.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta cu experimentul, depinde cum este construit. Eu când am predat fizica, am folosit destul de des, unii zic că mai des decât alții, metoda numită experimentul didactic. Dacă în politica românească experimentul aduce succesul dorit mai degrabă am anumite îndoieli, și în practică vedem că de multe ori politicienii experimentează mai degrabă decât să se pregătească. Și aici chiar cred că este rolul vostru, al celor dinaintea voastră, al generației următoare de specialiști să vină și să se implice. Încă nu s-a încetățenit între politicieni ideea de a avea o echipă de consilieri care chiar sunt pregătiți pentru asta. Deocamdată se lucrează de multe ori pe improvizații și ar fi un câștig pentru toată lumea dacă adevărații specialiști ar fi mai vizibili, mai dornici să fie băgați în seamă, și politicienii ar ține cont de aceste sfaturi.

Întrebare: Cum vedeți viitorul relațiilor româno-americane după alegerile prezidențiale de noaptea trecută?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Relația bilaterală între România și Statele Unite ale Americii este una bună și va rămâne una bună. Avem un Parteneriat Strategic care funcționează foarte bine, un parteneriat care funcționează în foarte multe planuri și cu rezultate și succese remarcabile. Nu aș vrea să intru în prea multe detalii, dar avem sute de exerciții comune între militarii români și militarii americani. Avem nenumărate contacte politice și aici nu mă refer doar la contactele la nivelul cel mai înalt, la nivel parlamentar, la nivel de partide, la nivel de consilieri politici, fiindcă la ei se cam folosesc consilierii politici. Avem foarte mulți investitori americani, avem mulți români în America care reprezintă nu doar spiritul american, ci au și legături multe cu România și toate aceste lucruri au permis crearea unui Parteneriat Strategic în adevăratul sens al cuvântului. Acest parteneriat este în beneficiul atât al României, cât și al Statelor Unite ale Americii, și văd toate motivele pentru a continua și a întări acest Parteneriat, nu văd niciun motiv pentru care să devină mai slab și, în acest sens, sunt optimist.

Întrebare: Aș dori să vă întreb cum poate Parlamentul, acum, în apropierea alegerilor parlamentare, să obțină încrederea românilor, pentru că ultimele sondaje au arătat că Parlamentul este instituția cu cea mai mică credibilitate în ochii românilor. Cum ați vedea dumneavoastră o soluție în acest sens?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acest Parlament nu cred că mai poate să mai facă ceva. Partidele pot face ceva. Acest Parlament și-a dovedit limita. E păcat. În cam toate sondajele din ultimii mai mulți ani, Parlamentul, la nivel de încredere, este foarte jos. Pe de altă parte, în democrația noastră, Parlamentul ar trebui să fie chiar centrul cel mai puternic al vieții democratice. Este, acest paradox, unul din motivele pentru care am încurajat partidele să schimbe legislația electorală, încercând să ajungă la o formulă de alegeri care redă nu numai încrederea, ci și profesionalismul Parlamentului. Eu sunt moderat optimist. Vom vedea după alegeri cum arată Parlamentul, dar, deocamdată, trebuie să recunoaștem că toate partidele au promovat pe liste mulți oameni noi, mulți oameni tineri. Deci, nu putem să-i acuzăm că nu au înțeles mesajul. Au înțeles. Dacă, însă, vor fi dornici noii parlamentari să se profileze în sensul unui Parlament foarte serios, foarte sobru, vom vedea în timpul mandatului.

Întrebare: Aș vrea să vă propun o ușoară tranziție spre problematica Basarabiei. Cum vedeți dumneavoastră manifestul unionist Basarabia, având în vedere că majoritatea dintre participanți au fost studenți și cum ați vedea dumneavoastră o unire cu Basarabia?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că o uniune cu Basarabia este posibilă, dar, în același timp, nu cred că este posibilă în viitorul apropiat. Pentru a face din proiectul unirii un succes, trebuie să fie îndeplinite câteva condiții preliminare. În primul rând, trebuie să își dorească românii așa ceva. În al doilea rând, trebuie să își dorească oamenii din Moldova așa ceva. În al treilea, nici România și nici Republica Moldova nu trebuie să mai aibă dispute pe propriul teritoriu, dispute care sunt sub jurisdicție internațională. După ce rezolvăm toate aceste chestiuni și, după ce Moldova devine mai solidă instituțional și democratic, este foarte posibil ca un astfel de proiect să înceapă și să fie urmat de succes. Dar, încă o dată, fără a avea condițiile minimale îndeplinite, rămâne un deziderat și nu un proiect politic.

Întrebare: Domnule Președinte, de ce l-ați sfătuit pe domnul Dacian Cioloș să intre într-un partid sau să susțină un partid. În timpul campaniei, Guvernul nu ar trebui să fie independent?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, Guvernul nu trebuie să fie independent. Guvernul trebuie să fie Guvern și este, în esență, o chestiune politică. Iar cu sfătuitul, nu știu cine v-a povestit, probabil vă uitați la televizor și credeți tot ce vi se spune. Domnul Dacian Cioloș este un Prim-ministru pe care eu l-am desemnat fiindcă am avut impresia, și mi s-a confirmat, că este un om capabil și serios. Și credeți-mă, el face ce crede că este bine să facă.

Întrebare: Întrebarea mea este referitoare la legea electorală. După cum știm, pentru a candida la alegerile parlamentare, ca independent trebuie să obții 20.000 de semnături și ca partid politic, 200.000 de semnături. Eu vă întreb dacă nu considerați că numărul este chiar enorm pentru independenți. Considerați că această lege electorală trebuie modificată?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Păi, tocmai a fost modificată, dacă îmi amintesc bine. Despre listele de semnături s-a discutat mult și se va discuta mult. În fond, la noi este o problemă pe care putem să o numim deja o problemă moștenită din primii ani de democrație, când am avut în jur de 150 de partide la un moment. Vă dați seama ce ar însemna să ai 150 de competitori electorali. Este o nebunie. Nu este gestionabil în condiții rezonabile. Și atunci s-a introdus acest criteriu, de a dovedi că ai atâția susținători. Dacă trebuie 20.000 sau 200.000, sau altceva, eu cred că această discuție se poate purta și sunt convins că, dacă mergem bine mai departe pe drumul democrației, și o să ajungem o democrație matură, nu o să mai fie deloc nevoie de o astfel de listă, care este o piedică birocratică. Și, dacă vom avea câteva partide serioase și bine poziționate în spațiul public, cu siguranță, se va putea renunța la un moment dat, practic, de tot la acest instrument.

Eu vă mulțumesc tuturor pentru participare, pentru întrebările foarte bune! Eu vă promit că revin! Și, așa, între noi, puteți să fiți și incisivi. Cu cât sunteți mai incisivi, cu atât mai interesantă este dezbaterea. Eu vă mulțumesc și vă doresc o seară bună!