Alocuţiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și transcrierea dezbaterii „Modernizare, dezvoltare, descentralizare. Administrația locală vorbește!”

12:05 | 03 Mai 2017

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 3 mai a.c., la Teatrul Municipal „Matei Vişniec”, Suceava, o alocuțiune în cadrul evenimentului „Modernizare, dezvoltare, descentralizare. Administrația locală vorbește”.

 

Vă prezentăm în continuare textul alocuţiunii și transcrierea sesiunii de întrebări și răspunsuri:

„Domnule Președinte al Consiliului Județean,

Doamnelor şi domnilor,

Sunt foarte bucuros că m-am întors aici, în Bucovina, şi, poate v-am spus şi data trecută când am fost, revin de fiecare dată cu mare, mare plăcere. Şi, dacă la vizita mea anterioară întâlnirile s-au axat mai degrabă pe zona universitară, de această dată am insistat să vă văd pe dumneavoastră, din administraţia locală, în special, pentru a discuta problemele cu care inevitabil vă confruntaţi.

Am avut plăcerea deja, imediat după sosire, să am o întâlnire cu reprezentanţii unui nou cluster care s-a înființat pentru cele două judeţe. Am plecat de acolo cu impresii foarte pozitive.

Cred că este bine să vă spun din capul locului, mica mea intervenţie prezintă câteva idei cu care am venit, dar vă rog să consideraţi această mică prezentare mai degrabă ca pe un impuls ca la sfârşitul discuţiei să plec cu foarte multe impresii pe care mi le transmiteţi dumneavoastră, impresii, solicitări.

Sunt sigur – cel puțin acum, la începutul dezbaterii – că toți cei de față suntem de acord asupra unui punct, și anume că administrația publică locală trebuie reformată.

De aceea, îmi doresc ca, împreună, să identificăm răspunsuri la o întrebare foarte concretă: cum facem acest lucru?

Sper ca la finalul întâlnirii noastre să reușim să găsim măcar câteva răspunsuri despre ce avem de făcut și să creionăm cel puțin câteva idei asupra planurilor de viitor.

Prezența mea aici are un obiectiv foarte concret: vreau să vă ascult! Vreau să știu care sunt greutățile cu care vă confruntați, ce vă nemulțumește, cum vedeți descentralizarea, cum vedeți dezvoltarea, cum vedeți, pe scurt, modernizarea administrației pe care o reprezentați.

Doamnelor și domnilor,         

În ultimii ani s-a încercat identificarea unor soluții care, de cele mai multe ori, fie au fost abandonate, fie aplicate parțial. S-a vorbit mult despre regionalizare, despre descentralizare, despre deconcentrarea instituțiilor publice.

Rezultatele eforturilor de transformare a administrației publice locale s-au materializat în numeroase propuneri de legi, modificări peste modificări, decizii luate azi și anulate mâine, planuri și strategii care au încăput cu greu în sertarele instituțiilor de la București, iar astăzi sunt tot acolo, probabil neatinse.

 Cu o astfel de abordare, așa cum era de așteptat, nu am obținut mare lucru. Una dintre cauze este succesiunea rapidă a guvernanților care, ajunși la putere, s-au grăbit, chipurile, să reformeze. Odată plecați de la Palatul Victoria, au venit alții în loc, și această tristă poveste a tot continuat.

Acum câțiva ani s-a pornit cu mult avânt ceea ce s-a numit regionalizarea și decentralizarea, ba chiar s-a vorbit despre o reorganizare administrativ-teritorială.

Ce s-a ales din toată această dezbaterea știm: mai nimic.

Viziunea simplificatoare a unora dintre cei implicați și, mai ales, înțelegerea greșită că regionalizarea și descentralizarea nu sunt altceva decât împărțirea influențelor politice au condus la acest eșec previzibil.

Dacă vă amintiți bine, subiectele principale, care au și blocat dezbaterea, au fost numărul regiunilor, alegerea structurilor de conducere regionale și plasarea capitalelor de regiune. Cu alte cuvinte, politica celui mai tare, o luptă de orgolii și de interese de multe ori mărunte, o confruntare despre cine și cum își adjudecă beneficiile politice.

De câteva luni, nu surprinzător, auzim din nou că ar exista intenția unei asemenea reforme.

Dar nici astăzi nu avem o analiză realistă asupra nevoilor și consecințelor descentralizării în România, cum nu am avut nici atunci. O parte dintre inițiativele recente au născut controverse și, tocmai de aceea, sper ca guvernanții să se folosească cu înțelepciune de învățămintele trecutului și să nu introducă o discriminare între autoritățile publice locale.

 Însă o spun apăsat: fără descentralizare nu va exista dezvoltare. De aceea, sper că nu vom asista iarăși la un nou început fără nici o finalitate și, mai ales, sper că nu vor fi făcute aceleași greșeli, pentru că «politica celui mai puternic» pur și simplu nu mai merge.

Dumneavoastră știți cel mai bine că nu toate nevoile județului pot fi gestionate bine de la centru. La centru nu se văd întotdeauna problemele de aici și nici impactul nu se resimte la fel.

Regionalizarea și decentralizarea reprezintă un amplu proces de transfer structural de servicii publice, competențe, fonduri publice din subordinea autorităților centrale către cele locale. Obiectivul principal este reducerea decalajelor de dezvoltare și un efect de antrenare a întregii economii.

 Din păcate, tocmai pentru că nu am făcut aceste lucruri la timp, în ciuda creșterii bugetelor și a investițiilor locale, acestea nu au reușit, în cele mia multe cazuri, să dea naștere unor oportunități economice reale, permanente, cu efect de antrenare asupra întregii economii în plan regional.

Modul de a lua decizii în acest domeniu nu poate să se schimbe decât dacă acest imbold vine de la dumneavoastră.

De aceea, doresc să atrag atenția că reforma administrativă nu trebuie să fie o sarcină a fiecărui guvern nou format de a reorganiza ceva cu orice preț, trebuie, nu trebuie. Dimpotrivă, guvernele succesoare sunt obligate să continue reforma începută de predecesorii lor sub aspectul modernizării administrației publice.

Dar acest proiect național extrem de important nu poate fi realizat decât prin implicarea activă a fiecăruia dintre dumneavoastră. Nu un partid, nu un om, nu o guvernare, cum încearcă unii să ne convingă, ci întreaga administrație trebuie implicată în tot acest efort colectiv. Cu cât aceste lucruri se fac în grupuri mai restrânse, cu atât erorile și nereușitele vor fi mai pronunțate și mai grave pentru comunitățile locale.

Descentralizarea și modernizarea administrației nu se pot face împotriva cuiva, ci pentru  a îmbunătăți sistemul, cum nu pot fi făcute împotriva cuiva, ţin să vă anunţ, că nu pot fi făcute nici pentru cineva. Doar prin consens pot fi găsite cele mai bune soluții. Așadar, vă încurajez să vă asumați responsabilitatea de a participa cu soluții la această dezbatere. Nu lăsați pe alții să decidă în locul dumneavoastră, întrucât de dumneavoastră depinde viața cetățenilor din comunităţile pe care le reprezentați.

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să aduc acum în discuție tema resurselor pe care le administrați. Cu toții ați beneficiat atât de fonduri publice, cât și de fonduri europene. Ați construit sau refăcut spitale, dispensare, școli, drumuri. În ultimii ani, multe dintre aceste obiective s-au realizat printr-un instrument binecunoscut, aşa-numitul PNDL, Programul Național de Dezvoltare Locală.

Şi în ciuda beneficiilor certe, Programul a avut aproape întotdeauna o mare problemă de transparență, a împărțit țara în două categorii: primari fericiți și primari nefericiți, beneficiari ai Programului sau eliminați de pe lista Programului, de multe ori din criterii politice.

Cei din sală, după cum am fost informat, sunteți reprezentanți ai partidelor care au fost și la putere, și în opoziție, și astfel bănuiesc că ați fost ba printre cei fericiți, ba printre cei mai puţin fericiți.

În consecință, putem fi cu toții de acord că este timpul să conștientizăm faptul că avem nevoie de politici coerente şi responsabile, care să transceadă culoarea politică, şi că s-a înțeles faptul că toate măsurile adoptate se răsfrâng, înainte de toate, asupra milioanelor de români.

În această discuție asupra resurselor, nu pot evita o temă care vă interesează probabil pe cei mai mulți dintre dumneavoastră: infrastructura de transport. Știu multe lucruri despre această gravă problemă a regiunii de Nord-Est şi, în particular, de la nivelul județului Suceava.

După cum știți și dumneavoastră, Moldova se definește, în prezent, prin zero kilometri de autostradă, fapt ce ține departe, în continuare, o serie de oportunități economice și investiții străine. Este o realitate tristă că regiunea de Nord-Est absoarbe doar circa 6% din totalul investițiilor străine directe realizate în România.

La fel ca multe dintre județele țării, slaba infrastructură rutieră și-a arătat efectele negative, care se resimt în toate sectoarele economice, inclusiv în planul exporturilor.

De exemplu, exporturile regiunii de Nord-Est s-au situat în mod sistematic sub 5% din totalul exporturilor României.

Apreciez însă că Suceava, asemenea multor județe din regiune, are un potențial de dezvoltare. Însă absența infrastructurii este un impediment serios în dezvoltare, atragerea de investiții, promovarea turismului și a culturii.

Dacă am fi avut un plan coerent și nu întocmit doar pentru patru ani, contracte respectate și termene de finalizare onorate, nu am fi ajuns acolo unde suntem astăzi.

Cred că și aici e nevoie de implicare. Dacă nu vă veți cere dreptul legitim ca al doilea județ al țării, probabil că guvernanții vor uita în continuare de dumneavoastră.

Dar, să vorbim și despre lucruri pozitive. V-am spus că, înainte să ajung la acest eveniment, am avut o întâlnire cu reprezentanții Clusterului Regional Inovativ de Bioeconomie Suceava-Botoșani, într-o sală frumoasă din aeroportul recent modernizat.

Vă încurajez să continuați pe acest drum care va fi, sunt convins, un proiect amplu, modern și durabil. De aici vor veni curând investitori dornici să dezvolte afaceri în regiune, vor apărea oportunități pentru agro-industrie și turism.

Cu viziune și inițiativă și folosind tehnologii performante, puteți face, asta am spus şi acolo, lucruri uimitoare.

În ultimele decenii, deși s-au făcut eforturi, agricultura și satul românesc au făcut pași timizi spre modernizare.

Cu o pondere de circa 4% din PIB în 2016, agricultura este departe de a-și atinge potențialul, acela de motor al creșterii economice. Ne lipsesc și aici prioritățile și direcțiile de dezvoltare. Cu alte cuvinte, ca în multe alte domenii, ne lipsește planul, seriozitatea și continuitatea.

Renașterea satului, mai ales la dumneavoastră, în Bucovina, se poate împlini prin mici ferme familiale, prin consolidarea micilor afaceri din turism care să exploateze uriașul potențial din zonă pe care îl aveţi.

Nu doar aici, la Suceava, dar și în alte zone, avem o șansă importantă, ca România să aibă una dintre cele mai competitive agriculturi ecologice din Uniunea Europeană.

În acest circuit trebuie implicați toți cei din zonă: crescători și cultivatori, procesatori, organizații profesionale din sfera agro-alimentară, universitatea. Sunt convins că rezultatele nu vor întârzia să apară.

Folosiți-vă de toate instrumentele pe care le aveți la dispoziție pentru a schimba şi moderniza regiunea. Nu aveți întotdeauna la dispoziție toate resursele, dar aveți, în schimb, cel mai important atu: inventivitatea și inteligența românească.

Sunt convins că prin tact, comunicare eficientă şi sprijin reciproc puteți face din Bucovina o oază de tradiție și progres.

Cred că am vorbit destul şi abia aștept să aud opiniile dumneavoastră despre aceste teme sau alte teme, acolo unde credeţi că e nevoie să vorbim!

Vă mulțumesc!”

 

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Intervenție: Domnule Președinte, bine ați venit în sala Teatrului „Matei Vișniec” de aici de la Suceava, la Centrul Cultural Bucovina al Municipiului Suceava. Trebuie să spun foarte clar că aveți și dumneavoastră o contribuție la această sală și mă refer la faptul că în anul 2009, când am avut un schimb de experiență la Primăria Sibiu cu dumneavoastră, am înțeles un lucru -Sibiul tocmai fusese recent Capitală Culturală - că evenimentele culturale, cultura, pot contribui la creșterea economică. Cred că descentralizarea este un lucru foarte important legat de autonomia locală și mă refer la autonomia funcțională, nu la cea teritorială, dar facem modernizare – dezvoltare - descentralizare. Multe proiecte pe modernizare nu le-am putut face datorită lipsei de descentralizare, datorită faptului că unele active care sunt la ministere nu sunt la autoritățile locale și, culmea, nu le folosesc acestor ministere. Nu sunt valabile numai la Primăria Municipiului Suceava, ele sunt în tot județul. Concret, la Primăria Municipiului Suceava, am modernizat Cetatea de Scaun a Sucevei pe care domnul Președinte a vizitat-o anul trecut. Am pierdut o parte din finanțare, 13 milioane de euro le-am pierdut în afara Cetății, datorită faptului că nu am fost proprietari pe Parcul Dendrologic. Pierdem proiecte europene, proiecte guvernamentale, pentru că nu avem aceste active.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vedeți, de fiecare dată când se provoacă o discuție între autorități locale și autorități centrale, după puțin timp ajungem la cam aceleași concluzii de fiecare dată. Administrația din România funcționează, în principiu, după arhitectura din ’68. Deci arhitectura statului român este cea din 1968. De atunci am făcut o revoluție, am început, cred că nu neagă nimeni, modernizarea României. S-a putut, după Revoluție, porni o dezvoltare care este vizibilă și, în bună parte, sustenabilă. Însă, foarte repede, ajungem să ne dăm seama că logica administrației locale și cu logica administrației centrale sunt diferite. În mod natural, Administrația locală s-a schimbat foarte repede și s-a schimbat din simplul motiv că reprezintă direct interesul comunității. Și, dacă vedem un pic cu ce concept vine un administrator local și cu ce concept vine un administrator central, ne dăm seama că statul central a rămas mult în urmă. Deci, instituțiile centrale ale statului au rămas nu puțin, ci profund ancorate în trecutul statului dinainte de revoluție. Deja, din puținele luări de poziție, s-a putut vedea unde este una dintre problemele cele mai importante și sper că aceasta putem să o rezolvăm odată și odată, măcar prin descentralizare, prin regionalizare mai vedem. Este o tendință a administratorilor locali, primari, consilii locale, președinți de consilii județene, consilieri județeni, să facă dezvoltare locală. Doar că, de foarte multe ori, după părerea mea, de prea multe ori, locul în care s-ar putea face dezvoltare este, culmea, nu al comunității, ci al statului. Or, acest lucru, la un moment, va trebui să îl clarificăm și să îl rezolvăm. Logica celor de la centru este că «nu putem să dăm ălora, că fac totul praf», asta e logica de la centru. Logica locală este că «nu poate să rămână acolo la centru, pentru că nu fac nimic». Or fi excepții, și într-o parte, și în cealaltă, dar cred că asta este problema centrală a dezvoltării și dacă urmăriți un pic legislația în exact aceste puncte, este o legislație învechită. Uitați-vă un pic pe ce legislație funcționează Apele Române, cu care niciodată nu poți să discuți, uitați-vă după ce legislație funcționează ANIF, uitați-vă la legislația după care funcționează Romsilva, uitați-vă la legislația pe gaz și așa mai departe, și o să vă dați seama de un lucru foarte simplu și foarte trist: în niciuna dintre aceste chestiuni nu a fost consultată administrația locală și este păcat și este o evoluție pe care am putut să o constat în ultimele decenii, o evoluție foarte proastă. Cei de la Guvern sau administrația centrală au impresia că devin de la an la an mai deștepți și nu consultă administrațiile locale. Amintiți-vă, care sunteți mai demult în administrația locală, în anii ‘90 nu s-a dat lege care implica administrația locală, fără să fie consultate asociațiile administrației locale, asociațiile județene, asociațiile municipiilor, comunelor, orașelor. Astăzi, majoritatea chestiunilor nu se mai discută nici măcar cu cei implicați de la centru, ci se dă lege având în vedere că sunt lobby-uri foarte consistente în Guvern și în Parlament, și nu vorbesc aici numai despre PSD, ei au dus-o la un exces. Dar nu sunt singurii, tendința poate fi constatată cam la toate guvernele care s-au perindat în ultimii ani și atunci ne dăm seama că asta de fapt este o problemă a sistemului, nu este o problemă a unor politicieni. Și cu cât mai mult amânăm rezolvarea acestei chestiuni, cu atât mai mari vor fi pagubele, fiindcă sunt comunități care au urgentă nevoie de aceste facilități și putem să vedem foarte ușor că sunt extrem de multe bunuri de acest tip care ajung într-o stare care se numește, pur și simplu, paragină, fiindcă entitățile centrale nu le administrează corespunzător.

Intervenție: Legat de relația cu centrul, s-au mărit salariile, foarte bine, trebuie să ne dea și resursa. Trebuie să știți că la Suceava, avem instituții care au bani doar până în august. Creșterea de salarii doar 46% ne este asigurată, atât. Vorbesc de creștere, de la 92 de milioane de lei la 136, a crescut fondul de salarii la instituțiile Consiliului Județean și trebuiau să vină sume defalcate din TVA, și toate acestea pe măsura acestor majorări. Nu au venit. Am tăiat de la ce puteam face investiții, ca să supraviețuim. Nu este în regulă, te condamnă la subdezvoltare și mai tare. Facem descentralizare cu resurse, dacă nu, domnule Președinte, trebuie găsită soluția unor sume care să vină la bugetele locale și din redevențe și din altceva.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Explicația este simplă, este cea pe care am dat-o înainte. Administratorii centrali au impresia că aceste lucruri se cuvin centrului, administratorii locali au impresia că se cuvine să fie local. Principiul descentralizării a fost de foarte multe ori discutat și probabil că unii dintre dumneavoastră își amintesc că am mai fost într-o discuție pe descentralizare și regionalizare, în altă calitate, pe care am avut-o atunci. La vremea respectivă se cam înțelesese că descentralizarea se poate face numai la pachet, adică răspunderea cu bugetul. Însă, de atunci, trebuie să recunoaștem că nu s-a întâmplat nimic. Sunt curios dacă acum lucrurile vor reveni în discuție și pe acest aspect. Este imposibil de făcut o descentralizare numai pe sarcini, fără să se facă descentralizarea și pe bugetele aferente. Discuția este una complicată, dar nu este prima care se face. Au mai fost astfel de discuții și în anii ‘90, și în 2000 și ceva. De fiecare dată s-a discutat pe cote defalcate și problemele pot fi rezolvate, însă numai dacă această discuție se poartă ca și o discuție de parteneriat, centrul cu reprezentații locali, altfel este sortită eșecului din capul locului.

Moderator: Cum vi se pare faptul că nu există finanțare pentru măririle de salarii care au fost anunțate și care vor trebui susținute din bugetul local, județean?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Prost gândită. Altceva nu am ce să spun.

Intervenție: Bun venit în Bucovina! Două probleme aș dori să supun atenției dumneavoastră. una este urgentarea finanțării mai puternice a cadastrului general al României. Este un obiectiv pe care noi îl așteptăm de ani buni. A doua problemă este a păşunilor, care la nivelul judeţului se ridică la peste 180.000 de hectare, păşuni care sunt în administrarea comunelor. A apărut Ordonanţa 34, care ne obligă să le concesionăm. Cetăţenii noştri participă la aceste licitaţii, alături de ceilalţi, din alte localităţi. De multe ori, câştigă alţii aceste licitaţii, iar cetăţenii noștri nu au unde să-ţi pască animalele. Este o problemă.

Intervenție: Aş ridica o mică problemă, este vorba de Poşta Română. Avem un oficiu poştal, dar arată ca după bombardamentele din 1945, şi nimeni nu poate să facă nimic. M-am adresat atât celor de la judeţ, care se ocupă de Poşta Română, cât şi la Bucureşti, unor deputaţi care ne reprezintă. Vă rugăm, domnule Preşedinte, dacă aveţi ocazia, să discutaţi cu cei care administrează aceste obiective.

Intervenție: Vin cu trei probleme. Obţinerea avizelor de la drumurile naţionale, fiind foarte puțini specialiști, durează foarte mult timp şi, din această cauză, pierdem proiecte pe bani europeni. A doua problemă este legată de o firmă privată. Şi vă dau un exemplu, ca să punem în funcţiune staţia de canalizare trebuie să facem diverse investiţii care solicită foarte mulţi bani. Niciodată nu vom putea recupera aceşti bani. A treia mare problemă este obţinerea avizelor de la Ministerul Culturii. Datorită întrunirii deficitare a comisiei de patrimoniu, riscăm să pierdem bani europeni. Trebuie să ajungă descentralizarea cât mai rapid la nivel de judeţ.

Intervenție: Vă prezint o problemă ce ţine de siguranţa cetăţeanului. Acum trei, patru ani s-a făcut o descentralizare a posturilor de poliţie. În aşa fel s-au organizat încât au creat un centru de comandă, la 20 de km de comună. În aşa fel s-au aranjat lucrurile încât la postul de poliţie local nu există poliţist. Rugămintea mea şi a cetăţenilor din comuna mea este să se revină la vechiul sistem, posturile de poliţie să fie de sine stătătoare, cum au fost. A crescut infracţionalitatea în perioada în care poliţia este în acţiune în altă comună.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am reţinut toate problemele pe care le-aţi ridicat şi la momentul oportun o să le aduc în discuţie. Vreau să mă refer concret la două chestiuni. Aici, în ambele situaţii, problemele apar mai degrabă în mediul rural, dar cred că nu vă supăraţi că le menţionez. Este vorba despre serviciile publice care sunt în continuare şi vor rămâne cât de cât centralizate – aţi menţionat poliţia, poşta, şi aşa mai departe. Va trebui foarte, foarte bine judecat la nivel de Guvern cum se abordează aceste chestiuni, fiindcă, după părerea mea, este inadmisibil ca în comunităţile locale să dispară aceste servicii publice. Aţi menţionat că aveţi parteneriat şi în Germania, şi în Ucraina. Dacă aţi fost în vizită la partenerii din Germania, aţi văzut nişte lucruri care nu ne încurajează neapărat – acolo au dispărut aceste servicii publice. Însă mi se pare o greşeală, în continuare, şi va trebui să găsim căi pentru a evita acest lucru, mai ales că în mediul rural trăiesc, procentual, mai mulţi oameni în vârstă decât în mediul urban şi chiar ei au cea mai multă nevoie de aceste servicii publice.

O a doua chestiune care este critică, şi nu de acum, şi sper să înțeleagă şi Guvernul, este problema cadastrului. Dacă nu se rezolvă problema cadastrului, din 2018 nu veţi mai primi subvenţii, pur şi simplu. Acolo unde nu există cadastru, nu se va mai putea subvenţiona agricultura. Este păcat, este păcat că s-a ajuns în acest punct, fiindcă problema este cunoscută de mult, şi, după părerea mea, implicarea guvernelor succesive a fost suboptimală. Am discutat această chestiune cu guvernele pe care le-am întâlnit, toţi au promis că se rezolvă, toţi au făcut zero, sau aproape de zero. Acum mai avem foarte puţin timp şi sper să se fi înţeles urgenţa acestei chestiuni. Eu vă încurajez ca peste tot unde vă întâlniţi, în asociaţii ale comunelor, ale oraşelor, ale consiliilor judeţene, să reluaţi aceste chestiuni, altfel rămânem cu ele nerezolvate.

Moderator: Domnule Preşedinte, ce opinii aveţi, apropo de complementaritatea fondurilor europene cu fondurile locale, cum se pot rezolva aceste lucruri? Stă în puterea autorităţilor române să facă funcţionale aceste lucruri. Este de interesul tuturor ca absorbția să fie pe zone pe care nu sunt bani românești.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Fără îndoială că fără o corelare a acestor fonduri se pot face lucrări, dar ele nu vor avea eficienţa pe care ar avea-o dacă s-ar corela. La această concluzie au ajuns şi guvernanţii şi au unificat toate aceste fonduri într-o singură mână. Există o poziţie de vicepremier, care se ocupă de aceste lucruri, însă mai departe aşteptăm cu toţii să vedem dacă s-a înţeles că este nevoie de această corelare şi dacă s-a înţeles că este nevoie să nu se intervină discriminatoriu, pe criterii clientelare sau pe criterii de partid. Deocamdată aşteptăm să vedem care va fi gândirea Guvernului, fiindcă până acum a rămas puţin în ceaţă, nu ştim exact după ce criterii se va lucra, şi o să putem să ne dăm seama.

Pe fonduri europene părerea mea este că acest exerciţiu bugetar este ultimul în care vor exista bani pe coeziune atât de mulţi câţi există acum. Având în vedere că Brexitul este o realitate, având în vedere că noi pe coeziune am avut o absorbţie slăbuţă, cred că nu vom mai avea astfel de fonduri în viitor şi cu atât mai mult banii pe care îi avem acum trebuie folosiţi optimal şi potenţat efortul lor cu finanţare complementară corespunzătoare din PNDL.

Intervenție: În ceea ce priveşte reabilitarea clădirilor rezidenţiale, ghidul solicitantului nu a fost întocmit corect, şi foarte puţine proiecte avem pe reabilitarea clădirilor rezidenţiale. Cotele de finanţare nu sunt realiste. Asociaţiile de proprietari nu au bani şi acest program nu este funcţional. În ceea ce priveşte reabilitarea clădirilor publice este o competiţie foarte mare, şi sper să se facă o realocare între axe. Eu, ca primar, nu am bază legală să investesc bani publici în instituții private. Acest proiect de eficienţă energetică este ultima şansă prin care noi putem reabilita, schimba faţa oraşului.

Intervenție: Două probleme aş vrea să  aduc în discuţie. Staţiunile turistice de interes naţional se confruntă cu o sufocare, din punct de vedere al traficului rutier, şi în special traficul greu. Cum putem scoate acest trafic rutier greu din zona noastră cu staţiuni turistice de interes naţional? A doua problemă, oraşele şi municipiile nu au beneficiat de acest program operaţional regional – axa specială de asfaltare. Nu avem programe pe fonduri europene de asfaltare.

Intervenţie: Am să ating şi eu o problemă legată de infrastructura de transport de care aţi vorbit şi la începutul intervenţiei dumneavoastră, de această dată referitoare la infrastructura feroviară, o problemă regională aici în Suceava.  Este vorba de o decizie din urmă cu 5 ani a Ministerului Transporturilor, prin care unele tronsoane de cale ferată au fost închise. Sigur că unele au fost afectate de unele calamităţi şi vorbim de inundaţiile din 2008, însă altele au fost închise pur şi simplu, motivul invocat la vremea respectivă fiind lipsa unei anumite eficienţe economice. Aş putea spune şi nu doar eu spun acest lucru, unii mai îndreptăţiţi ca mine să o facă, la vremea respectivă analiza aceasta a fost una oarecum superficială. Dacă ne gândim că costurile în numele cărora s-au închis, suspendat anumite trenuri, erau oarecum mici, însă pierderile ulterioare putem spune că au fost infinit mai mari. Nu cred că a cuantificat cineva prejudiciile aduse infrastructurii rutiere şi mă refer aici la banii alocaţi an de an pentru repararea drumurilor, prejudicii provocate şi de utilajele de mare tonaj, transporturi care ar putea fi preluate în mare măsură şi de calea ferată.

Preşedintele Klaus Iohannis: Nu aş spune că Bucovina este izolată, dimpotrivă este prinsă în circuite europene şi e foarte bine aşa, însă ceea ce pot să constat şi să spun de nenumărate ori este că niciunul din guvernele pe care le-am avut după ‘90 nu a înţeles importanţa infrastructurii mari pentru dezvoltarea unei regiuni. Recent am mai avut o discuţie cu unii pe această temă. La noi, programele de infrastructură mare se fac la modul următor: se dă comandă pentru un studiu de fezabilitate. Ok! Oamenii aceia merg, măsoară traficul şi vin cu o reţetă. Părerea mea e că eroarea principală se produce aici. Acest lucru se poate face dacă este vorba de un drum judeţean, de un drum comunal, dar mai departe se pierde din vedere cel mai important lucru, factorul dezvoltare. O autostradă nu poate fi realizată măsurând traficul pe un drum naţional, o autostradă poate fi realizată măsurând traficul posibil şi probabilitatea ca această autostradă să ducă la dezvoltarea unei întregi regiuni. Discuţia pe care am avut-o şi la Iaşi, şi aici la Suceava când am fost data trecută, şi oriunde merg în Moldova, fără o autostradă în Moldova, despre ce vorbim? Despre ce infrastructură vorbim? Deci, părem total neserioşi şi văd că la Bucureşti toţi guvernanţii vin când e campanie electorală, vă promit şi autostrăzi şi vapoare şi trenuri şi orice vreţi, doar că nu se mai realizează nimic. Asta şi din cauză că toate planurile se fac pe 4 ani cât ţine o guvernare, ori în 4 ani nu faci o autostradă. Şi atunci deja şansele scad foarte mult. Aici trebuie să intervenim şi personal o să tot duc acest mesaj mai departe. Prima prioritate, dacă vorbim de Moldova, este o autostradă care o leagă şi de Bucureşti şi de restul Europei. A doua chestiune, şi foarte bine că a fost ridicată, este infrastructura feroviară. Nu-i posibil ca în alte ţări să observăm că se dezvoltă enorm transportul feroviar şi se discută despre mari reţele de trenuri de mare viteză şi la noi discutăm că nu mai merge personalul. Am rămas atât de mult în urmă prin această lipsă de viziune din partea guvernanţilor încât este nevoie de decenii ca să putem să prindem Europa din urmă. Aceste lucruri trebuie repetate şi repetate atâta timp până când şi cei care până la urmă concep guvernele să înţeleagă că aici nu vorbim despre nişte proiecte politice, că toţi care au venit în campanie v-au spus acelaşi lucru: vă facem autostradă. Doar că nu o fac. Şi trebuie să ajungem la un moment dat la o conectare realistă între promisiunile din campanie şi realizările din timpul mandatului. Deci, mai scurt, da, fără infrastructură mare nu se va produce acea dezvoltare în Moldova pe care cel puţin eu mi-o doresc şi bănuiesc că şi dumneavoastră v-o doriţi. Este o zonă cu un potenţial enorm şi poate să meargă până într-un punct prin forţe proprii, prin bugetele proprii. Dar, mai departe, se poate merge doar atunci când la nivel de guvern se înţelege că anumite proiecte de infrastructură pur şi simplu nu se pot realiza cu resurse locale.

Intervenţie: Până acum nu s-a vorbit de infrastructura aeriană. Suceava este izolată din punct de vedere rutier, dar avem un aeroport care s-a modernizat foarte mult. Vă prezint o situaţie: aeroportul modernizat, ne mai trebuie un nou terminal. Consiliul Judeţean a găsit soluţii pentru finanţarea acestei investiţii, din păcate situaţia este blocată la Ministerul de Finanţe.

Intervenţie: Nu mai putem aborda fondurile rurale de dezvoltare şi competiţia urbană pentru proiecte este total dezechilibrată. Au fost create programe gândite pentru marile oraşe, municipii, iar noi aproape suntem în imposibilitate de a accesa acele fonduri şi cred că se impune, domnule Preşedinte, o lege a micului urban sau crearea de programe de dezvoltare sau programe operaţionale prin care să putem accesa mult mai uşor acele fonduri.

Intervenţie: Descentralizarea înseamnă modernizare şi dezvoltare, deci putem să punem sinonimul organizare şi muncă. Deci atitudinea domnului Preşedinte este foarte clară prin răspunsul dat: prost făcut. Prima dată trebuie să faci venituri, muncă. România este o societate bolnavă şi l-aş ruga pe domnul Preşedinte să întoarcă înapoi toate legile care au îmbolnăvit societatea românească. Toată Europa a avansat prin muncă.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Sunt chestiuni despre care am mai vorbit şi îmi pare bine că pot să vorbesc în continuare şi mă bucur că am cu cine să vorbesc. Problemele nu sunt necunoscute. Toată lumea care este cumva legată de administraţie le ştie. Ceea ce se aşteaptă, însă, sunt soluţiile şi soluţiile trebuie să fie încet, încet, altele decât punctuale. Am observat cum reacţionează guvernele, şi guvernul lor, şi guvernul meu, şi ăsta. Toţi fac la fel. Încep să guverneze ca pompierii. Apare o problemă punctuală şi strigă media că în cutare loc s-a întâmplat ceva, se duc toţi acolo şi încearcă să rezolve problema. Pe urmă, strigă televizorul că undeva o chestiune nu funcţionează, merg toţi acolo şi încearcă să o rezolve. Este şi acesta un fel de a guverna, doar că este foarte ineficient. Ceea ce lipseşte încă la noi sunt soluţii integratoare şi plan pe termen un pic mai lung. Şi asta cred că trebuie, şi dumneavoastră, şi eu, să le spunem nu neapărat guvernanţilor pentru că ăştia guvernează acum, pe urmă vin alegeri, guvernează alţii, nemaivorbind de faptul că şi ăştia îşi tot schimbă miniştrii, deci nu cu anumite persoane trebuie vorbit, ci în general trebuie să-i facem pe politicieni să înţeleagă că România nu mai are nevoie de „rezolvitor” de probleme punctuale, ci România are nevoie de politici publice care abordează chestiunea într-un fel integrat şi care, în loc să rezolve problema într-un loc şi să o agraveze într-o sută, să vină cu politici care ameliorează peste tot situaţia şi permit României să meargă înainte. Deocamdată văd că sunt din ce în ce mai mulţi politicieni, şi la Bucureşti, şi în administraţiile locale, care îşi dau seama că de fapt asta ne trebuie. Iar ce a spus domnul de dinainte, eu am spus-o în campanie, nu am devenit foarte popular prin asta, dar cred în asta, ca să trăim bine, trebuie să muncim bine. Simplu de tot. Şi ca să muncim bine, trebuie să avem conducători care ne creează condiţiile să muncim bine. Altfel păţim cum am auzit un exemplu şi, din păcate, nu este singurul, că omul încearcă să-şi facă o afacere în România şi pe urmă vara merge în străinătate să muncească ca să-şi finanţeze activitatea de acasă. Nu e un mod în care putem să ne dezvoltăm. Şi ca să închid un pic arcul, că am încercat să introduc în discuţie tema regionalizării şi descentralizării. S-a discutat în fel şi chip de ce avem nevoie de ea. După părerea mea doar două sunt obiectivele care trebuie urmărite şi dacă nu se ating acelea, mai bine nu o facem. Lăsăm lucrurile aşa cum sunt. Una: dezvoltarea economică, doi: eficienţa administrativă. Deci dacă regionalizarea nu produce dezvoltare economică, nu-i bună la nimic. Iar dacă regionalizarea nu-i dă cetăţeanului sentimentul că administraţia a devenit mai simplă pentru el, nu pentru ea, iarăşi nu a făcut nimic. Dacă vrem descentralizarea şi regionalizarea eficiente, astea trebuie să fie lucrurile pe care le urmărim. Că se creează 5 sau 10 poziţii de preşedinte regional, dar nu vă supăraţi, pe cine interesează? Asta nu au decât să negocieze cei care sunt de specialitate, dar pentru omul de afaceri trebuie să apară o entitate care îi dă lui un cadru mai bun de dezvoltare, iar pentru omul simplu trebuie să apară entităţi care îl feresc de mai multe drumuri la administraţie şi fac administrarea pentru el mai simplă. Cum să convingem primarii din comune să aplice pentru fonduri europene dacă a doua zi îi punem pe drumuri să umble sute şi sute de kilometri şi sute şi sute de alte lucruri după avize. Nu putem să funcţionăm aşa. Că sunt unii cărora le place fiindcă sunt beneficiari ai acestor demersuri, trebuie să-i eliminăm, trebuie să eliminăm trântorii şi şpăgarii din sistem, altfel nu vom progresa.    

Intervenţie: Eu vreau să vă mulţumesc, încă o dată, în primul rând dumneavoastră, domnule Preşedinte, stimaţi colegi, dragi primari, consilieri, tuturor, directori, pentru că aţi venit astăzi, cred că a fost o întâlnire extrem de importantă, consistentă, ne-aţi găsit aşa cam nevorbiţi. Sunt foarte multe lucruri de verificat. Eu mai reamintesc pe scurt trei: Centenarul – reiau: finanţare, că nu se discută deloc de finanţare -, şi Bucovina s-a unit cu ţara în 1918. Şi noi vrem să fim şi - vă invităm, domnule Preşedinte, de pe acum, 28 noiembrie este Ziua Bucovinei când s-a unit cu ţara şi vă invităm să participaţi la eveniment şi avem nişte programe foarte frumoase trimise la Guvern. Nu am primit încă niciun răspuns, ce se poate finanţa. Doi, monopolurile, avem o problemă şi cred că e o problemă pe care Guvernul şi Parlamentul trebuie să o reglementeze. Sunt firme mici care mor în competiţie cu cele mari în industria alimentară, făbricuţe mici şi trebuie să ne întrebăm de ce nu rezistă în competiţie cu cele mari pe piaţă. Va trebui să discutăm aceste lucruri, cu cota de piaţă, cu ce se întâmplă respectând Legea concurenţei. Trei: case de cultură, sindicatele deţin şi avem în Suceava două – şi una este aici la 200 de metri – nu arată deloc bine, e a sindicatelor. Lumea nu ştie, ne întreabă: de ce nu o reparaţi? Va trebui să reglementăm acest lucru. Au un patrimoniu uriaş în ţară, cu tot respectul, va trebui să găsim soluţii. Ori să şi-i le finanţeze, ori în parteneriat cu primăriile pentru că astăzi sunt cluburi care nu fac cinste actului de cultură. Şi am vrut să ştiţi aceste lucruri şi vreau să discut cu Guvernul această chestiune şi să participăm la negocieri cu sindicatele pentru că este un simbol al neputinţei administraţiei şi va trebui să găsim pârghii ca să rezolvăm aceste lucruri. Şi sigur că multe alte probleme sunt de discutat şi eu, încă o dată, vă mulţumesc şi ăsta este doar un început, domnule Preşedinte. Aici, în Bucovina, sunteţi aşteptat cu inima deschisă să contaţi pe noi. Oamenii sunt cu bătături în palme şi vor exact ce aţi văzut: proiecte, muncă, organizare, asta trebuie să facem şi sunt convins că veţi mai veni. Vă aşteptăm şi ca turişti aici că e o zonă minunată. Mulţumesc foarte mult!

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulţumesc, domnule Preşedinte! Vă mulţumesc tuturor şi celor care aţi ridicat probleme, şi celor care aţi venit şi nu aţi ridicat probleme. Vedeţi că multe din aceste chestiuni sunt cunoscute. Ceea ce încă lipseşte este o clasă politică care îşi înţelege un pic altfel rolul. Avem nevoie de partide puternice, însă partide care vin şi cu oameni dedicaţi, şi care vin şi cu specialişti. Părerea mea e că a trecut vremea când politicienii umblau prin sate, promiteau bani la toţi, plecau la centru şi asta a fost. Avem nevoie de politicieni mulţi, nu puţini, avem nevoie de mulţi politicieni care vin cu soluţii fiecare în domeniul în care se pricepe. Asta am înţeles eu când am spus eu că e nevoie de modernizarea partidelor politice. Este nevoie de oameni care se dedică muncii lor şi pot să vă spun că sunt din ce în ce mai mulţi, dar este nevoie şi de modernizare şi mă gândesc aici şi în circuitul decizional guvernamental şi în circuitul decizional intern de mult mai multă transparenţă. Atunci când politicienii vor avea curajul să ia toate deciziile la vedere, când vor avea curajul să vină cu politici curajoase, nu clientelare, care ajută toată ţara, atunci cred că putem să spunem ca avem o clasă politică modernizată. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, iar rolul dumneavoastră este extrem de important. Nu plecaţi de aici cu impresia că nu contaţi, pentru că dumneavoastră contaţi, mai ales primarii. Gândiţi-vă cum au venit toţi în campanie la dumneavoastră, să vă ceară tot felul de lucruri, de obicei, să mobilizaţi electoratul, să le organizaţi – şi nu vorbesc de un anumit partid, de la toate partidele – să le organizaţi întâlniri cu alegătorii, să lipiţi afişe în magazinele antreprenorilor locali şi multe alte lucruri. E foarte bine, faceţi-o, însă după ce au fost aleşi, trageţi-i un pic de mânecă şi le amintiţi care sunt problemele şi de ce trebuie rezolvate pentru că peste patru ani, iar vin alegeri şi iarăşi şi în loc să avem acest sistem de a se ascunde după deget, haideţi să convingem partidele politice să devină ceea ce trebuie să fie de fapt: partenerii alegătorilor şi atunci lucrurile încep uşor, uşor să pară rezolvabile şi să găsim soluţii împreună. Doar aşa, în parteneriat,  lucrurile se pot realmente mişca şi se pot realmente schimba. Eu vă încurajez să mergeţi mai departe. Şi eu am avut o parte de carieră în administraţia locală. Îmi amintesc de câte ori mi s-a părut că lucrurile merg prost şi totuşi am continuat, aşa cum vă încurajez şi pe dumneavoastră. Şi dacă uneori pare bine şi câteodată mai rău, mergeţi înainte, reprezentaţi oamenii din comunităţile dumneavoastră şi e bine să o faceţi în forţă. Eu vă doresc mult succes!