Conferinţă de presă susţinută de Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis

12:00 | 23 Septembrie 2015

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 23 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o conferință de presă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței:


„Bună ziua! Astăzi mă voi referi la trei teme. Prima temă este Consiliul Extraordinar de la Bruxelles, la care voi participa în această seară. A doua temă este Consiliul JAI, justiţie şi afaceri interne, de aseară. Şi a treia temă este participarea mea şi a delegaţiei care mă însoţeşte la New York, la Adunarea Generală a Organizației Naţiunilor Unite. 

Legat de prima temă, astăzi voi participa, începând de la ora 18:00, la şedinţa extraordinară şi informală a Consiliului European. Preşedintele Consiliului, domnul Tusk, a convocat această întâlnire pentru a discuta chestiunea migraţiei, chestiune de foarte mare actualitate pentru toată lumea. Se doreşte discutarea modalităţilor de prevenire. Se doreşte să se discute cum pot fi ajutate ţările de unde vin refugiaţii sau migranții. Se doreşte să se discute ce se poate face pentru a ajuta refugiaţii din taberele din Orientul Mijlociu pentru a preveni această migraţie spre Uniunea Europeană. Voi reitera, cu această ocazie, poziţia României pentru menţinerea unui raport echilibrat între solidaritate şi responsabilitate, lucru pe care l-am spus şi la celelalte întruniri ale Consiliului European. 

A doua chestiune este legată de Consiliul JAI, care s-a încheiat aseară. După cum cred că toată lumea ştie, între timp, decizia Consiliului pentru relocarea intra-Uniunea Europeană a 120.000 de refugiaţi a fost adoptată. Conform acestei decizii, România ar urma să primească în jur de 2.400 de persoane. Acestea se adaugă la persoanele care ar trebui să vină în România în urma participării noastre voluntare, care a fost anunţată în cursul verii. Regretăm, şi eu regret, că această decizie, în loc să fie luată prin consens, în baza unor negocieri şi discuţii, s-a luat prin vot majoritar. Eu nu cred că impunerea cotelor obligatorii, impunerea printr-un vot majoritar, rezolvă această problemă. Această împărţire matematică nu ţine cont de o serie de factori foarte importanţi. Deja aseară, după ce s-a cunoscut acest rezultat, au început să apară tot felul de opinii. Vreau să subliniez că Ministrul de Interne a participat acolo cu un mandat perfect. A avut mandatul Guvernului, conform legislaţiei în vigoare, întărit de decizia CSAT. Aceste cote obligatorii au fost refuzate de România din capul locului. Încă din martie, de când s-a pus prima dată în discuţie această chestiune, am susţinut poziţia României de participare voluntară a statelor membre la această acţiune. După cum ştiţi, Parlamentul a fost informat şi pe calea normală, de către consilierul pe afaceri europene, dar chiar şi de mine, în alocuţiunea pe care am avut-o acolo zilele trecute. Parlamentul nu dă mandate pe aceste chestiuni. Această decizie care a fost luată ieri nu se va rediscuta astăzi în Consiliul European. Decizia a fost luată de către Consiliul JAI, care este competent pe această chestiune, şi nu are nevoie nici de o revotare în Consiliu, nici de o validare în Consiliu. Decizia este bun-luată. Înţeleg că sunt ţări care doresc să o conteste. Vom aştepta rezultatul acestor contestări. Numărul de refugiaţi pe care ar urma să îi primească România în realitate nu este mare, şi nu trebuie să îi primim pe aceşti refugiaţi în următoarele săptămâni. Este vorba de o perioadă de cel puţin un an de zile, mai probabil doi ani de zile, în care eşalonat ar trebui să îi primim pe aceşti refugiaţi. Problema poate fi gestionată uşor în România şi cred că este bine să ne arătăm solidaritatea cu celelalte state membre. Oricum, poziţia noastră rămâne în continuare una de participare voluntară. Nu cred că aceste cote obligatorii reprezintă o soluţie pentru problema refugiaţilor. Participarea voluntară, care, evident, ţine cont de capacitatea fiecărui stat membru de a face faţă unui anumit număr de refugiaţi. 

După încheierea Consiliului European din această seară, voi pleca împreună cu delegaţia care mă însoţeşte la New York. Acolo vom participa la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. ONU sărbătoreşte în acest an 70 de ani de la înfiinţare, iar România marchează 60 de ani de când a devenit membră ONU. Sunt bucuros că pot să reprezint România cu această ocazie. În acest an, la Adunarea Generală participă un număr record de şefi de state. În afară de Adunarea Generală ONU au loc o serie întreagă de summit-uri importante, unde vor fi discutate chestiuni foarte importante de către şefii de stat care participă acolo. Eu voi participa la mai multe summit-uri şi voi participa, de asemenea, la întâlnirea care va adopta agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Acesta este un angajament al şefilor de stat şi de guvern şi va reprezenta o decizie istorică privind un set de obiective universale pentru lumea în plină transformare în care trăim. Voi participa, ca să dau câteva exemple, la invitaţia Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Barack Obama, la summit-ul dedicat contracarării DAESH, Statul Islamic, voi participa la summit-ul pentru egalitatea de gen, co-organizat de preşedintele Republicii Chineze şi de Secretarul General ONU. Prezenţa mea la New York îmi va da ocazia să am întâlniri bilaterale cu mai mulţi şefi de state şi, în măsura în care vom avea aceste întâlniri, voi comunica şi conţinutul acestor discuţii. Voi avea, de asemenea, deosebita plăcere ca în marja deplasării în Statele Unite ale Americii să am o întâlnire cu Vicepreşedintele Statelor Unite, domnul Biden, la Casa Albă. Această primă întâlnire oficială va fi fundamentată pe obiectivul ferm al întăririi Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Dacă aveţi întrebări, poftiţi!

Întrebări din partea reprezentanţilor mass - media:


Jurnalist: Pentru că aţi spus că votul de ieri nu mai poate fi schimbat şi ţara noastră va primi, împotriva voinţei ei, mai mulţi refugiaţi, ce va încerca România, prin vocea dumneavoastră, să obţină în plus la Consiliul de diseară? Ne mai dorim să intrăm, în acest moment, în Spaţiul Schengen sau veţi încerca să obţineţi alocări bugetare în plus pentru problema refugiaţilor? Mulţumesc.
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Dosarul Schengen nu va fi conexat cu dosarul migraţiei, fiindcă sunt două lucruri diferite şi, în consecinţă, este clar că nu vom discuta aderarea României la Schengen cu această ocazie. În ce priveşte alocările bugetare, da, dacă primim refugiaţi, atunci din partea Uniunii Europene, România va primi pentru fiecare refugiat 6.000 de euro, sumă care acoperă cheltuielile ocazionate de administrarea acestui fenomen. Este, pe de altă parte, important de ştiut, şi vreau să repet acest lucru, România nu este împotriva refugiaţilor. Noi nu suntem împotriva primirii oricăror refugiaţi, noi am fost din capul locului de acord să primim refugiaţi în limita resurselor noastre. Ceea ce nu ni s-a părut oportun şi în continuare nu ni se pare oportun este calculul pe bază de cote obligatorii, calcul matematic care nu ţine cont aproape deloc de realităţile din fiecare stat membru. Deci, recomandarea mea către Guvern va fi să găsească căile cele mai bune pentru a gestiona acest număr de refugiaţi care ar trebui să vină în România şi sunt convins că se găsesc uşor căi bune pentru gestionarea acestui fenomen. 

Jurnalist: Cehia a anunţat că va contesta la Curtea Europeană Justiţie decizia privind cotele obligatorii. Şi România face parte din cele patru state care au votat împotrivă. Intenţionăm să luăm astfel de măsuri, să atacăm la Curtea Europeană Justiţie sau să ridicăm problema în Consiliul European?
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum, cu siguranţă, chiar dacă nu este pe ordinea de zi, vor fi voci care vor dori să îşi exprime punctul de vedere în legătură cu ce s-a întâmplat ieri. Şi eu îmi voi exprima nemulţumirea legată de modul în care s-a procedat, în loc să se găsească o soluţie prin consens, s-a forţat un vot, lucru neobişnuit şi, după părerea noastră, inoportun. Însă, în continuare, problema care se va pune acolo nu este de a rediscuta această chestiune, care a fost închisă formal aseară, ci este de a rediscuta şi a discuta soluţii mai profunde, soluţii care vizează ţările de unde vin refugiaţii, ţările unde sunt tabere de refugiaţi.

Jurnalist: Aş vrea să vă întreb dacă aţi luat în considerare să îi permiteţi Premierului Victor Ponta să meargă să meargă la acest Consiliu, ţinând cont de o declaraţie pe care o auzeam astăzi de la Premier care spunea că mergeţi acolo degeaba, pentru că, în general, premierii sunt cei care merg al aceste reuniuni, conform procedurilor de acolo. 
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu doresc să comentez această chestiune. Mi se pare o abordare deplasată din partea Primului-ministru, fundamental deplasată, ca să mă exprim aşa.

Jurnalist: Deja se vorbeşte despre o aşa-numită imigraţie selectivă. Pe ce criterii, cum vor fi aleşi refugiaţii care vin în România, de exemplu, şi cei care merg în Germania, pentru că, nu este un secret, Germania, de exemplu, a spus că vrea refugiaţi cu studii superioare, cu o slujbă, mai uşor de integrat? 
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu s-a discutat în niciun fel şi în nicio circumstanţă o selecţie a refugiaţilor, iar procedura, cum vor ajunge anumiţi refugiaţi în anumite state membre, va trebui detaliată în continuare de către cei care se vor ocupa de chestiune. Există chiar o propunere care este posibil să fie discutată în această seară, să se stabilească un responsabil pentru întreaga procedură, însă până în momentul de faţă nu există o procedură de selecţie. 

Jurnalist: Domnule Preşedinte, spuneați că în realitate numărul acesta de refugiaţi pe care ar urma să îl primească România nu este unul mare. Asta înseamnă că România va fi de acord cu acest număr stabilit după decizia luată ieri la Consiliul JAI? Pentru că spuneați că nu veţi ataca, deocamdată.
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, aşteptăm clarificări şi acest număr de refugiaţi poate uşor să fie gestionat de România. Trebuie să fim foarte realişti în această chestiune. Nu este suficient să spun eu că suntem solidari cu celelalte state membre. Trebuie să ne exprimăm practic această solidaritate şi cred că este bine să acceptăm ideea că această solidaritate se exprimă inclusiv primind refugiaţi, sigur într-un număr pe care putem să îl gestionăm. Nu ar ajuta pe nimeni să vină în România un număr de refugiaţi care nu poate fi gestionat şi nu vom avea situaţii cum au fost în ţările vecine.

Jurnalist: Mergeţi la Bruxelles, într-un moment în care în ţară este o perioadă de frământări interne şi opoziţia pregăteşte o moţiune de cenzură, din cauza problemelor cu legea pe care le are Premierul. V-aş întreba ce aşteptări aveţi de la această moţiune de cenzură, în contextul în care, încă de când aţi fost ales preşedinte, spuneaţi că vă doriţi un guvern PNL, un guvern al dumneavoastră, dar şi în condiţiile în care matematica parlamentară arată că nu se poate un astfel de guvern, decât dacă şi cei din coaliţia de la putere vor vota pentru această moţiune de cenzură, lucru puţin probabil să se întâmple?
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Având în vedere că sunt Preşedintele României, nu sunt implicat deloc în moţiunea de cenzură şi nici în felul în care se negociază între partide, dar, sigur, ar fi un rezultat bun dacă ar trece moţiunea.

Jurnalist: Şi, dacă îmi permiteţi, spuneaţi săptămâna trecută: "Sper să se analizeze situaţia cu toată răspunderea şi, cei care pot veni cu soluţii, să vină cu soluţii". Vorbeaţi atunci de situaţia Premierului. V-aş întreba dacă aţi mai discutat de atunci cu domnia sa sau poate dacă aţi mai discutat şi cu ceilalţi reprezentanţi ai coaliţiei de la putere?
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am discutat aceste chestiuni. Aştept ca cei care au în puterea lor să schimbe această situaţie total nefericită pentru România să o facă şi la asta m-am referit când am spus că moţiunea, trecerea moţiunii ar fi un lucru bun. Nu fiindcă aş vrea neapărat să subliniez că susţin public o moţiune a PNL-ului, ci datorită faptului că această moţiune sau o astfel de moţiune ar rezolva o problemă foarte mare a României: faptul că România are un Prim-ministru trimis în judecată. Suntem unici, în sensul negativ, cu un astfel de Prim-ministru.

Jurnalist: Săptămâna trecută spuneaţi aici că marea problemă a refugiaţilor ar fi mai degrabă integrarea lor în societate, nu neapărat cazarea lor. Cum va reuşi acum România să îi integreze, când ne-am trezit cu o cotă aproape triplă de refugiaţi?
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum, cu „ne-am trezit” este un fel de a zice, noi am ştiu cu toţii, fiindcă ne uităm la televizor, că vorbim de mai mulţi refugiaţi, ba chiar vorbim de o criză gravă a refugiaţilor în ţări care sunt foarte apropiate geografic de noi. Deci, nu ne-am trezit, noi am ştiu că sunt mulţi care vin. Şi dintre aceştia mulţi eu am considerat că numărul care ar trebui să fie primit de România nu este unul prea mare pentru administraţia românească. Şi sunt în continuare de părere că guvernul poate să găsească căile cele mai bune nu doar pentru a-i primi, amprenta şi înregistra, ci şi pentru a face demersuri de integrare.

Jurnalist: Vorbeaţi săptămâna trecută de măsuri alternative în cazul în care Consiliul JAI va aproba aceste cote. Şi voiam să vă întreb: România are în vedere construirea de noi tabere pentru refugiaţi?
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta este o chestiune la care vă va putea răspunde, probabil, Guvernul, care se ocupă concret de aceste chestiuni. Însă nu va fi nevoie pentru aceşti refugiaţi să se construiască foarte multe locuri suplimentare, fiindcă refugiaţii vin în aceste centre, sunt înregistraţi şi sunt trimişi în altă parte de acolo. Ei nu stau ani de zile în aceste centre. Şi în acest fel locurile se eliberează pe parcurs, vin alţii şi aşa mai departe. Este un proces dinamic şi cei care vor gestiona efectiv această chestiune vor veni cu propuneri de extindere sau nu a centrelor de primire. După părerea mea, problema nu este una complicată în acest moment.

Jurnalist: Dar spuneaţi că este complicată. Era cel puţin complicată pentru România până de curând.
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Principiul este complicat, fiindcă noi am dorit să participăm voluntar, iar Uniunea Europeană, mai exact Comisia Europeană, a adus în discuţie un mecanism care face întreaga problemă foarte complexă, fiindcă se pun în discuţie principiile după care lucrează Uniunea Europeană.

Jurnalist: Am dori să ne comentaţi, vă rog, acest conflict care a apărut între Ungaria şi România în privinţa crizei refugiaţilor, intenţia Ungariei de a ridica un zid la graniţă. Şi dacă guvernul a gestionat bine acest schimb de replici între oficialii român şi ungar. Mulţumesc mult. 
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că ar fi fost mult mai indicată o mai mare reţinere, şi de o parte şi de cealaltă. Nu consider că prin acest fel de schimb de replici se rezolvă ceva, ba dimpotrivă, se complică relaţiile dintre cele două ţări. Aşa cum s-a desfăşurat dialogul cred că a fost în afara cadrului uzual diplomatic. 

Jurnalist: Domnule Preşedinte, există o lege, 373 din 2013, privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în materia chestiunilor europene. Această lege are o prevedere potrivit căreia pentru mandatul la Consiliul European se cere aprobarea Parlamentului cu 10 zile înainte, dacă reţin corect. Aţi spus totuşi că mandatul vicepremierului Oprea a fost perfect. De ce nu s-a cerut totuşi şi o aprobare a Parlamentului? 
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Aţi citit perfect, dar nu aţi citat perfect. Acel paragraf se referă la situaţia în care participă Primul-ministru la Consiliul European, or, Primul-ministru nu participă şi nu va participa, acest Prim-ministru nu va participa niciodată la Consiliul European.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, consilierul dumneavoastră, domnul Lazăr Comănescu făcea astăzi într-un interviu o declaraţie. cel puţin. nu ştiu, dumneavoastră o veţi calificaţi, spunea că existenţa încă sau menţinerea la putere a regimului Assad ar reprezenta o oportunitate care "trebuie exploatată". Este şi poziţia Administraţiei Prezidenţiale şi a dumneavoastră, cea exprimată de domnul consilier Comănescu? 
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: L-am întrebat pe domnul Comănescu şi faţă de mine a spus că el nu s-a exprimat aşa, că titlul din ziarul respectiv ar fi fost dat de redacţie, şi nu luat din textul spus de domnia sa. Aceste lucruri se pot verifica şi am rugat departamentul meu de comunicare să verifice dacă este aşa, fiindcă poziţia oficială reprezentată de mine nu este de sprijin pentru regimul care este încă la putere în Siria. Părerea noastră este că problema siriană trebuie rezolvată prin negocieri politice şi cu actualul Preşedinte, şi cu opozanţii, şi cu toţi cei care au un interes legitim în Siria. Important, cel mai important lucru ar fi să se găsească o cale spre dialog, o cale care termină acest război groaznic şi care duce la un număr enorm de refugiaţi din Siria. Vă mulţumesc. Vă doresc o zi bună!”