Participarea Președintelui României, Klaus Iohannis, la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 30-31 mai 2022

31 mai 2022 | Uniunea Europeană

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 30-31 mai 2022, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care s-a desfășurat la Bruxelles.

Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European au vizat situația de securitate din Ucraina, cu accent pe sprijinul politic și asistența umanitară, economică și financiară din partea Uniunii Europene, impactul conflictului asupra securității alimentare globale, aspecte referitoare la securitate și apărare și situația în domeniul energiei.

La reuniunea Consiliului European au participat prin videoconferință Președintele Ucrainei, Volodâmâr Zelenski, care le-a prezentat liderilor europeni evoluțiile în curs în materie de securitate, precum și Președintele Uniunii Africane, Macky Sall, care a participat la discuțiile privind securitatea alimentară, având în vedere vulnerabilitatea acută a țărilor africane.

În ceea ce privește situația din Ucraina, liderii europeni au reiterat condamnarea fermă a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și au solicitat încetarea imediată a atacurilor asupra civililor și infrastructurii civile, precum și retragerea imediată și necondiționată a trupelor și echipamentului militar al Rusiei de pe întreg teritoriul ucrainean, în granițele sale recunoscute internațional. Totodată, șefii de stat și de guvern au solicitat Rusiei să permită acordarea de asistență umanitară și revenirea în siguranță în Ucraina a persoanelor mutate forțat în Rusia.

Liderii europeni au salutat eforturile în curs în ceea ce privește colectarea de probe și investigarea crimelor de război și a celorlalte infracțiuni extrem de grave, arătând că Rusia, Belarus și toți cei responsabili vor fi trași la răspundere conform dreptului internațional.

Cu prilejul reuniunii, a fost agreat și cel de-al șaselea pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, vizând importul de țiței și produse petroliere din Rusia, cu excepția temporară a importurilor livrate prin conducte, asupra cărora Consiliul European va reveni cât mai curând posibil. Textul final a inclus și o clauză de solidaritate între statele membre, care corespunde inclusiv solicitărilor formulate de România în cadrul discuțiilor.

Pentru a acoperi nevoile urgente de lichidități ale Ucrainei, șefii de stat și de guvern au manifestat disponibilitatea de acordare a unui nou pachet de asistență macrofinanciară excepțională Ucrainei pentru 2022, în valoare de până la 9 miliarde de euro. Consiliul European a invitat, de asemenea, Comisia Europeană să avanseze propuneri privind reconstrucția Ucrainei, inclusiv prin crearea unei posibile platforme dedicate reconstrucției.

Șefii de stat și de guvern au luat notă de pregătirea avizelor Comisiei Europene privind cererea de aderare la UE a Ucrainei, precum și cele ale Republicii Moldova și Georgiei, urmând să revină asupra acestei chestiuni în cadrul reuniunii din iunie.

Președintele României a exprimat preocuparea față de evoluțiile din teren, atât în ceea ce privește securitatea, cât și situația umanitară din estul și sudul Ucrainei, arătând că riscurile din regiunea Mării Negre sunt în creștere, iar eforturile comune la nivel european ar trebui să se concentreze în continuare pe acordarea de asistență, dar și pe oferirea unui răspuns adecvat la implicațiile complexe ale conflictului militar, inclusiv cu privire la repercusiunile asupra securității energetice și alimentare.

Președintele Klaus Iohannis a arătat că procesul de reconstrucție a Ucrainei va presupune eforturi susținute pe termen mediu și lung, în care Uniunea Europeană va trebui să continue să aibă un rol important, în coordonare cu partenerii internaționali.

Președintele României a prezentat măsurile adoptate de țara noastră pentru sprijinirea Ucrainei, subliniind ajutorul umanitar și facilitarea exporturilor de cereale prin portul Constanța și porturile de la Dunăre.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat, de asemenea, importanța de a răspunde pozitiv cererilor de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, printr-un mesaj politic puternic de susținere.

La sugestia României, cu susținerea altor state membre, a fost introdus în textul Concluziilor Consiliului European un paragraf privind necesitatea de a sprijini în mod adecvat Republica Moldova, afectată de criza energetică, economică și de presiunea fluxurilor de refugiați.

Subiectul securității alimentare a fost abordat de liderii europeni atât în contextul conflictului din Ucraina, cât și în dimensiunea sa globală. Astfel, Consiliul European a solicitat Rusiei să pună capăt atacurilor asupra infrastructurii de transport din Ucraina și blocadei porturilor ucrainene de la Marea Neagră și să permită exporturile de alimente, în special de la Odessa. Liderii europeni au evocat măsurile active ale Uniunii Europene pentru facilitarea exporturilor agricole ale Ucrainei și pentru sprijinirea sectorului său agricol în perspectiva sezonului 2022. În acest sens, Consiliul European a invitat statele membre să accelereze lucrările privind „culoarele de solidaritate” prezentate de Comisia Europeană și să faciliteze exporturile de alimente din Ucraina prin diferite rute terestre și porturi europene.

Președintele României s-a referit la impactul direct al războiului asupra securității alimentare și a lanțurilor de aprovizionare, și a subliniat necesitatea identificării unor soluții urgente, având în vedere efectele resimțite la nivel global.

Consiliul European a evidențiat necesitatea unei Uniuni Europene mai capabile și mai puternice în domeniul securității și apărării, prin implementarea Busolei Strategice, consolidarea parteneriatelor și prin multiplicarea investițiilor în domeniile în care se înregistrează deficite. Liderii europeni au reafirmat importanța relației transatlantice și a cooperării UE-NATO și au invitat Consiliul să examineze măsuri privind: coordonarea achizițiilor pentru refacerea de urgență a stocurilor, un instrument pe termen scurt de consolidare a capabilităților industriale europene de apărare prin achiziții comune voluntare, dezvoltarea unei capabilități de programare strategică, achiziții și coordonare, în complementaritate cu NATO, inventarierea capabilităților de producție, implementarea accelerată a proiectelor în domeniul infrastructurii de mobilitate militară, un rol consolidat al Băncii Europene de Investiții, precum și un posibil Program european comun de investiții în domeniul apărării.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța intensificării eforturilor pentru a depăși decalajele de investiții în materie de apărare, prin stimularea investițiilor și achiziționarea de capabilități de apărare, în deplină complementaritate și coordonare cu NATO.

În ceea ce privește situația în domeniul energiei, liderii europeni au trecut în revistă progresele realizate în vederea eliminării dependențelor de importurile de gaz, petrol și cărbune din Rusia.

Pe baza Planului RePowerEU publicat recent de Comisia Europeană, șefii de stat și de guvern au agreat necesitatea, pe termen scurt, a continuării diversificării surselor și rutelor, precum și a securizării aprovizionării cu energie la prețuri accesibile, prin încurajarea utilizării platformei europene pentru achiziționarea energiei, explorarea împreună cu partenerii internaționali a modalităților de limitare a creșterii prețurilor la energie, inclusiv fezabilitatea introducerii unor plafonări temporare a prețurilor la import, atunci când este cazul. A fost evidențiată importanța surselor indigene de energie în cadrul acestor eforturi. Totodată, liderii europeni au mai agreat accelerarea investițiilor în energii regenerabile, ameliorarea eficienței energetice, precum și finalizarea și îmbunătățirea interconectărilor rețelelor europene de gaz și electricitate prin investiții în infrastructura proiectelor noi și a celor existente.

Statele membre urmează să examineze propunerile Comisiei Europene referitoare la atingerea obiectivelor stabilite în RePowerEU.

În spiritul solidarității europene, liderii europeni au discutat și necesitatea pregătirii pentru o eventuală perturbare masivă în aprovizionarea cu energie și a completării stocurilor înainte de sezonul de iarnă. Comisia Europeană a fost invitată să continue lucrările în vederea optimizării funcționării pieței europene de electricitate, inclusiv cu privire la efectele prețurilor gazului asupra acesteia.

În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat necesitatea de a găsi soluții pentru a atinge obiectivul politic al Uniunii Europene de a elimina cât mai curând posibil dependența energetică față de Rusia.

În ceea ce privește Planul RePowerEU, Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța punerii rapide în practică a propunerilor Comisiei Europene, cu sprijin financiar adecvat în funcție de nevoile fiecărui stat membru. Președintele României a arătat că măsurile la nivelul Uniunii trebuie să conducă în același timp la independența energetică și la accesibilitatea prețurilor pentru consumatori.

Cu privire la formarea prețurilor la energie electrică, Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea de a găsi soluții potrivite, la nivelul Uniunii, pentru decuplarea de prețurile gazului, subliniind, din nou, că un factor determinant pentru creșterea importantă de prețuri a fost războiul provocat de Rusia în Ucraina.

Președintele României a salutat faptul că Planul RePowerEU recunoaște circumstanțele regionale și naționale care determină utilizarea unui set specific de surse energetice și tehnologii, cum ar fi energia nucleară și gazele naturale din producție internă.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a susținut că, pentru o tranziție verde eficientă, investițiile publice și private în domeniul energiei regenerabile sunt esențiale și trebuie stimulate, o tranziție verde bine gestionată fiind un motor de creștere și competitivitate.

Totodată, Președintele României a reiterat rolul crescut al interconectărilor pentru asigurarea diversificării și securității aprovizionării nu numai pentru gaz, dar și pentru electricitate și hidrogen, ca parte a pieței interne de energie a UE, solicitând implicarea activă a Comisiei Europene și coordonarea strânsă a eforturilor statelor membre în implementarea acestora.