Președintele României

12 iulie 2018 | NATO

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat, în perioada 11-12 iulie a.c., la Summitul Alianței Nord-Atlantice care avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Programul a inclus o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, o întâlnire de lucru a liderilor Aliați, precum și o reuniune în formatul Misiunii Resolute Support din Afganistan. De asemenea, pentru prima dată, a fost organizată o întrunire distinctă la cel mai înalt nivel, dedicată evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei și Ucrainei, la nivel prezidențial.

Summitul a marcat consolidarea deciziilor strategice adoptate de șefii de stat și de guvern la Summiturile precedente de la Varșovia în anul 2016 și, respectiv, din Țara Galilor în anul 2014. În centrul dezbaterilor au fost postura de apărare și descurajare a Alianței, proiectarea stabilității în vecinătatea NATO și combaterea terorismului, respectiv politica aliată față de Rusia și consolidarea cooperării NATO cu Uniunea Europeană.

Documentele publice rezultate în urma reuniunii la nivel înalt - Declarația finală a Summitului și Declarația privind securitatea transatlantică -, precum și deciziile care au fost adoptate de liderii Aliați, conturează consistent valoarea de reper important al Summitului din acest an pentru procesul de adaptare a Alianței la realitățile mediului actual de securitate și reflectă pe deplin interesele României, reprezentate la Bruxelles de Președintele României.

România și-a consolidat, și cu acest prilej, profilul de stat aliat care contribuie eficient la asigurarea securității în regiune, dar și dincolo de aceasta. Rezultatele Summitului au reconfirmat că țara noastră și-a atins obiectivele strategice fixate.

Întâlnirea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, la care au participat și Georgia şi Ucraina, a fost promovată intens de România în pregătirea Summitului. Țara noastră rămâne un actor activ în regiune și un avocat constant al apropierii Georgiei și Ucrainei de structurile euro-atlantice. Marea Neagră a beneficiat de vizibilitate în cadrul acestui Summit, inclusiv prin menționarea sa repetată în documentele și deciziile aliate, ceea ce reconfirmă importanța sa strategică pentru Alianță și corespunde obiectivelor României. De asemenea, NATO a reiterat angajamentul pentru consolidarea dialogului politic și a cooperării practice cu cei doi parteneri.

Deciziile adoptate la Summit sunt relevante și cu impact pentru țara noastră, acestea reflectând obiectivele susținute de România în pregătirea reuniunii la nivel înalt.

Direcțiile strategice de acțiune adoptate vizează ca NATO să aibă o postură de descurajare și apărare solidă și credibilă, să fie în măsură să gestioneze eficient apărarea spațiului euroatlantic, printr-o abordare omnidirecțională. De asemenea, aceste decizii au în vedere întărirea capacității de reacție a forțelor aliate și un nivel superior de libertate de mișcare al acestora, astfel încât NATO să fie în măsură să răspundă eficient oricărei potențiale situații sau acțiuni ostile din exteriorul Alianței. Aceste decizii, care corespund întocmai intereselor României, vor conduce inclusiv la întărirea Flancului Estic al NATO.

Este de salutat menționarea, în textul Declarației Finale, a faptului că se va lucra în continuare pentru dezvoltarea capacității Brigăzii Multinaționale pe care România o găzduiește pe teritoriul său, pentru a contribui la întărirea posturii de apărare și descurajare a NATO. Este recunoscută, de asemenea, contribuția măsurilor luate în domeniul maritim și aerian la Marea Neagră, fiind consemnată creșterea substanțială a prezenței și activității maritime a NATO în Marea Neagră. În același timp, decizia luată la Summit de consolidare a posturii maritime aliate va avea efecte pozitive și asupra situației de securitate din Marea Neagră.

Totodată, a fost aprobată noua Structură de comandă și control a NATO - mai flexibilă, adaptată realităților strategice. În forma sa revizuită, ea va putea să acopere mai bine nevoile specifice regionale și cele de ansamblu pentru o mai bună conducere a apărării întregului spațiu euroatlantic. Documentele Summitului menționează, în acest context, oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate, ceea ce permite ulterior acestei reuniuni demersuri aliate în acest scop.

Aliații s-au angajat să facă mai mult pentru a fi mai eficienți în acțiunile militare și au decis măsuri pentru creșterea capacității de reacție a Alianței, prin lansarea NATO Readiness Initiative, respectiv pentru creșterea mobilității militare aliate în Europa, ambele obiective susținute activ și de țara noastră.

Summitul NATO a prilejuit dezbateri aprofundate pe tema partajării echitabile a responsabilităților, fiind dedicată acestui subiect o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic, în cadrul căreia aliații și-au expus punctele de vedere specifice în materie. În condițiile în care nu toți aliații au în prezent la nivel național asumat calendarul atingerii pragului de 2% pentru cheltuieli de apărare până în anul 2024, așa cum a fost decis la Summitul din Țara Galilor, reuniunea a concluzionat că există acceptul tuturor aliaților privind necesitatea accelerării creșterii bugetelor militare, astfel încât în anul 2024 toți aliații să atingă acest nivel. 

Președintele Klaus Iohannis a subliniat în intervențiile sale că România rămâne un aliat activ și responsabil, partajarea echitabilă a responsabilităților fiind esențială pentru o descurajare eficientă. De asemenea, Președintele României a arătat că, începând cu 2017, țara noastră a făcut progrese considerabile în ceea ce priveşte creşterea bugetului apărării și înzestrarea și modernizarea forțelor armate. Aliații apreciază eforturile noastre în acest domeniu, la fel ca și contribuția substanțială și constantă a României la misiunile și operațiile conduse de NATO.

Summitul a decis, totodată, măsuri, susținute și de țara noastră, în direcția contracarării mai eficiente a amenințărilor de tip hibrid, în special cele în domeniul cibernetic, care au crescut în intensitate. Astfel, a fost decisă crearea de echipe de sprijin pentru contracararea acțiunilor hibride, care să acorde asistență la cerere aliaților în răspunsul față de activitățile ostile de acest tip.

Președintele României a subliniat necesitatea menținerii politicii actuale a NATO față de Rusia, care este bazată, pe de o parte, pe o descurajare şi apărare puternice, iar pe de alta, pe dialog, această decizie fiind consemnată ca atare în documentele adoptate.

Este important de amintit faptul că participarea României la sistemul de apărare anti-rachetă al NATO este recunoscută ca atare, țara noastră fiind menționată în Declarația Finală a Summitului ca unul dintre aliații care oferă contribuții naționale voluntare în sprijinul acestui sistem.

O atenție deosebită a fost acordată și aspectelor legate de proiectarea stabilității, un concept care vizează îmbunătățirea securității în spațiul din vecinătatea arealului euroatlantic, prin acțiuni și sprijin acordat partenerilor NATO din zone problematice din punct de vedere securitar. Președintele României a susținut importanța continuării eforturilor în acest domeniu de o manieră cuprinzătoare și echilibrată, astfel încât partenerii Alianței din Est și din Sud să fie mai puternici și mai rezistenți. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a încurajat ca sprijinul pentru aceștia să fie calibrat, în funcție de nevoile specifice fiecăruia, subliniind atenția care trebuie acordată partenerilor estici - Ucraina, Republica Moldova și Georgia, precum și celor din Balcanii de Vest, care sunt cei mai expuși acțiunilor de tip hibrid.

În acest context, este de salutat faptul că documentele Summitului menționează de mai multe ori Republica Moldova și sprijinul aliat față de modernizarea sectorului apărării și reformele democratice din această țară, dar și pentru integritatea teritorială și suveranitatea sa. Mai mult, pentru prima oară, într-o declarație finală a unui Summit aliat, este inclus apelul la retragerea trupelor ruse din Transnistria. În ceea ce privește Ucraina, este de menționat faptul că, între altele, Declarația Finală solicită acestei țări să implementeze deplin recomandările și concluziile Comisiei de la Veneția privind Legea educației, aspect susținut și de România.

NATO a decis lansarea unei misiuni de instruire şi consolidare a capacității de apărare în Irak, în continuarea activităților pe care Alianța deja le desfășoară în această țară, cu participarea inclusiv a României.

Totodată, Aliații au decis ca NATO să rămână angajat în Afganistan, prin extinderea contribuțiilor financiare în intervalul 2020-2024 și acoperirea deficitelor de personal ale Misiunii Resolute Support. Contribuția țării noastre la aceste eforturi aliate în Afganistan beneficiază de cea mai înaltă apreciere în cadrul NATO.

Summitul a cuprins un moment istoric pentru politica aliată a ,,ușilor deschise”, Aliații lansând Macedoniei de Nord invitația de aderare la NATO. România este un susținător puternic al politicii ușilor deschise pe care o consideră unul dintre cele mai valoroase instrumente ale NATO, Președintele României salutând declanșarea procesului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Alianță, ceea ce va contribui la securitatea euro-atlantică, inclusiv prin procesul de stabilizare a Balcanilor de Vest. În plus, aliații au reconfirmat sprijinul pentru deciziile Summitului din 2008 de la București privind aspirațiile Georgiei și Ucrainei de aderare la NATO.

Cu prilejul reuniunii de la Bruxelles, au fost trecute în revistă şi progresele înregistrate în cooperarea NATO – UE. Noua Declarație comună adoptată de conducerea NATO și UE dovedește angajamentul ferm pentru consolidarea acestui parteneriat, care corespunde pe deplin intereselor României. Președintele Klaus Iohannis salută acest document, subliniind importanța consolidării și aprofundării relației NATO-UE, cu asigurarea sinergiei şi complementarității între cele două organizații, pentru a genera efectele dorite, în beneficiul comun.

Nu în ultimul rând, Președintele României salută în mod special Declarația privind securitatea și unitatea transatlantice, care reprezintă un document solid și important pentru reafirmarea angajamentelor și valorilor comune de ambele părți ale Atlanticului, contribuind astfel la consolidarea relației transatlantice - liantul esențial al Alianței și garanția apărării colective, respectiv a comunității democratice de valori din care și România face parte.