Președintele României

29 iunie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat, în perioada 28-29 iunie a.c., la reuniunea Consiliului European, desfășurată la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Agenda reuniunii a cuprins: problematica migrației, securitatea și apărarea europeană, aspectele vizând creșterea, ocuparea și competitivitatea, inclusiv politica comercială și poziția Uniunii Europene referitoare la măsurile SUA privind instituirea unor taxe la importuri din state terțe, alte aspecte vizând relațiile externe ale Uniunii. Consiliul European a luat notă, totodată, de propunerile vizând Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 avansate de către Comisia Europeană și a andosat concluziile Consiliului UE privind procesul de extindere, stabilizare și asociere, precum și prelungirea sancțiunilor economice referitoare la Rusia.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE27 (art. 50) a fost evaluat rezultatul de până în prezent al negocierilor cu Marea Britanie, inclusiv în raport cu perspectivele discuțiilor privind cadrul viitoarelor relații.

Vineri, 29 iunie a.c., Președintele Klaus Iohannis a participat la Summitul Euro în format extins, dedicat în principal măsurilor de consolidare a Uniunii Economice și Monetare, respectiv finalizării Uniunii Bancare.

În cadrul discuțiilor privind migrația, liderii europeni au reiterat, prin concluziile adoptate, necesitatea unei abordări cuprinzătoare a provocărilor legate de migrație. S-a convenit o consolidare a acțiunilor privind dimensiunea externă, prin cooperarea cu statele terțe, alături de un control mai eficient al frontierelor externe și de măsuri interne, în concordanță cu principiile și valorile Uniunii Europene. De asemenea, a fost evidențiată nevoia menținerii unei atenții sporite asupra tuturor rutelor de migrație, precum și pentru evitarea creării de noi rute. În plus, a fost reiterată necesitatea unui sprijin consolidat pentru statele din Africa, state de origine sau de tranzit, inclusiv sub aspect financiar, precum și pentru regiunea Balcanii de Vest și Spania, în contextul intensificării mișcărilor migratorii pe rutele din estul și vestul Mediteranei. Totodată, s-a agreat implementarea celei de-a doua tranșe din Facilitatea Uniunii Europene pentru refugiații din Turcia.

Liderii europeni au mandatat Consiliul și Comisia să examineze conceptul de creare a unor platforme regionale de debarcare, în cooperare cu statele terțe relevante și cu organizațiile internaționale în materie, în deplin respect cu legislația internațională în domeniu.

În privința dimensiunii interne a migrației, s-a agreat ca migranții salvați, în baza legislației internaționale, să fie transferați în centre constituite în statele membre, pe baze complet voluntare, în vederea procesării cererii lor de azil, fără ca aceste măsuri să prejudicieze procesul de reformă a sistemului Dublin.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea identificării unor soluții menite să îmbunătățească gestionarea migrației și să consolideze securitatea la granițele exterioare ale Uniunii, inclusiv prin intensificarea dialogului cu statele de origine și de tranzit, prin eficientizarea politicii de returnare a migranților ale căror cereri de azil sunt respinse.

În ceea ce privește securitatea și apărarea europeană, membrii Consiliului European au salutat progresele înregistrate în implementarea Cooperării Permanente Structurate (PESCO). De asemenea, s-a stabilit ca la Consiliul Uniunii Europene să se decidă condițiile în care statele terțe vor putea participa la proiectele în cadrul PESCO. Au fost salutate progresele în domeniul mobilității militare, fiind totodată evidențiată complementaritatea măsurilor promovate de Uniune cu activitatea NATO, dovedită prin acțiunile comune derulate în ultima perioadă. De asemenea, a fost subliniată susținerea pentru identificarea de noi modalități și domenii de avansare a acestei cooperări, inclusiv în perspectiva Summitului NATO din luna iulie 2018.

Președintele României a pledat pentru consolidarea cooperării UE - NATO, menționând importanța contracarării percepției false cu privire la existența unei relații concurențiale între Uniunea Europeana și NATO. Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța relației transatlantice nu numai în domeniul securității și apărării, dar și pe multiple alte planuri.

Cu referire la aspectele care vizează creșterea, ocuparea și competitivitatea, Consiliul European a andosat Recomandările Specifice de Țară, marcând astfel încheierea exercițiului Semestrului European 2018. A fost evidențiată în discuții importanța promovării unui sistem echitabil de impozitare la nivel Uniunii Europene și a continuării acțiunilor de combatere a fraudei și evaziunii fiscale atât la nivel internațional, în cadrul OECD, cât și pe plan european. În ceea ce privește impozitarea economiei digitale, liderii europeni au subliniat necesitatea continuării discuțiilor pe acest subiect în baza propunerii Comisiei Europene.

În ceea ce privește evoluțiile în materie de politică comercială a Uniunii, șefii de stat și de guvern au reiterat importanța menținerii unui sistem comercial multilateral bazat pe reguli și consolidarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) în ceea ce privește rolul său de instituție de supraveghere a funcționării pe baze corecte a relațiilor comerciale în plan internațional. A fost reiterat angajamentul Uniunii Europene de continuare a negocierilor în scopul încheierii de acorduri bilaterale ambițioase și cuprinzătoare cu partenerii terți.

De asemenea, liderii europeni au reafirmat susținerea pentru măsuri echivalente, luate prin demersuri legale la nivelul OMC, de răspuns la decizia SUA de impunere de tarife la importul de oțel și aluminiu, în scopul protejării propriilor piețe.

În domeniul digital și al cercetării - inovării, discuțiile au evidențiat rolul pe care cercetarea de excelență îl deține în consolidarea competitivității economiei europene, precum și nevoia unui sistem inovativ incluziv, care să furnizeze sprijinul necesar companiilor, inclusiv IMM-urilor, în scopului facilitării accesului lor pe piața globală. A fost subliniată, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii accesului companiilor la finanțare, inclusiv asigurarea unei mai bune coordonări la nivel național și european în ceea ce privește instrumentele și schemele de finanțare în domeniul cercetării - inovării. În context, a fost reafirmată necesitatea încurajării unei mai bune cooperări în domeniile cercetare-inovare și educație, inclusiv prin intermediul inițiativei de creare a unei Rețele Europene de Universități.

Președintele României a reafirmat sprijinul pentru implementarea obiectivelor legate de Piața Unică Digitală, arătând că definitivarea acesteia reprezintă o prioritate majoră la nivel european și a exprimat, totodată, susținerea pentru intensificarea eforturilor în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, în scopul întăririi capacităților Uniunii Europene de a produce și utiliza cunoștințe.

Cu privire la relațiile externe ale Uniunii, Consiliul European a salutat și a exprimat sprijinul pentru acordul încheiat între Grecia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei cu privire la chestiunea numelui constituțional - Republica Macedonia de Nord, andosând concluziile privind extinderea Uniunii Europene, adoptate de Consiliul Afaceri Generale la 26 iunie 2018.

În cadrul reuniunii Consiliului European art. 50, în format UE27, negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, a prezentat ultimele evoluții în negocierile UE-Marea Britanie. În ultimele luni, au fost agreate noi articole din proiectul Acordului de retragere a Marii Britanii din UE, dar rămân în continuare o serie de aspecte care trebuie soluționate, în principal problema frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord, pentru a permite retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană la 29 martie 2019.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat progresele înregistrate pentru agrearea Acordului de retragere, reiterând necesitatea menținerii unității la nivelul UE27, precum și sprijinul pentru demersurile întreprinse de negociatorul-șef al Uniunii. Cu privire la cadrul viitoarelor relații, Președintele României a subliniat importanța respectării principiilor de negociere definite de Uniune, precum menținerea abordării unitare a condițiilor echitabile de concurență, integritatea pieței interne și indivizibilitatea celor patru libertăți. De asemenea, cu referire la drepturile cetățenilor, Președintele Klaus Iohannis a susținut implementarea corectă a acordului de retragere, inclusiv din perspectiva procedurilor administrative pentru obținerea „noului statut” pentru cetățenii UE care doresc să rămână în Marea Britanie după Brexit.

În ceea ce privește Summitul euro în format extins, au fost agreate elemente ale consolidării Uniunii Economice și Monetare. Acestea fac referire, în principal, la Uniunea Bancară și reforma Mecanismului european de stabilitate (ESM).

Liderii au agreat, în cadrul discuțiilor privind consolidarea Uniunii Bancare, continuarea procesului de reducere a riscurilor („pachetul bancar”) pentru a avansa în direcția asumării în comun a riscurilor. Față de acest ultim aspect, a fost evidențiat rolul utilizării Mecanismului european de stabilitate (ESM) ca stabilizator (furnizor de bani publici) pentru Fondul Unic de Rezoluție și Schema europeană de garantare a depozitelor (EDIS). S-a agreat reluarea acestor subiecte la Consiliul European din decembrie 2018. În contextul discuțiilor privind Uniunea Bancară, a fost subliniată importanța menținerii unui proces deschis și transparent de decizie la nivel european în raport cu statele care nu sunt membre ale Zonei Euro.