Participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European (Bruxelles, Regatul Belgiei)

23 Martie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat, în perioada 22-23 martie a.c., la reuniunea Consiliului European, desfășurată la Bruxelles.

Pe agenda întâlnirii s-au aflat o serie de subiecte cu relevanță în domeniile economic și social, respectiv Piața Unică, Piața Unică Digitală, Uniunea Piețelor de Capital, Uniunea Energiei, Semestrul European, Pilonul European al drepturilor sociale, impozitarea în domeniul digital, precum și aspecte vizând politica comercială a Uniunii Europene, cu accent pe recentele măsuri luate de Statele Unite ale Americii privind instituirea unor taxe la importurile de oțel și aluminiu.

De asemenea, s-a discutat și despre Balcanii de Vest, stadiul relațiilor cu Turcia în perspectiva Summitului UE-Turcia de la Varna și atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 a fost evaluat rezultatul negocierilor cu Marea Britanie privind Brexit în legătură cu perioada de tranziție solicitată de partea britanică. Totodată, au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza discuțiilor cu Marea Britanie pentru cadrul viitoarelor relații.

În ceea ce privește măsurile anunțate de Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, liderii europeni au exprimat regretul față intenția administrației americane de a impune unilateral tarife la importul de oțel și aluminiu. Pe de altă parte, au luat notă de decizia Președintelui Trump de exceptare temporară, până la 1 mai a.c., a Uniunii Europene de la aplicarea acestor măsuri. Președintele României s-a pronunțat în favoarea comerțului liber și a subliniat că măsurile protecționiste nu ajută dezvoltării globale.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a arătat că Statele Unite rămân un aliat important al Uniunii Europene și a exprimat, alături de ceilalți lideri europeni, convingerea că, urmare dialogului care va fi derulat pe această temă între Comisia Europeană și administrația americană, Uniunea Europeană va fi exceptată permanent de la aceste măsuri.

Liderii europeni au reiterat susținerea fermă pentru sistemul multilateral de comerț, bazat pe reguli, ca motor de creștere economică și creare de noi locuri de muncă și au încurajat accelerarea negocierilor comerciale cu parteneri terți, în special cu Mexic și Mercosur, în vederea convenirii unor acorduri ambițioase și echilibrate, bazate pe beneficii reciproce și care să reflecte de o manieră clară interesele statelor membre UE.

În ceea ce privește impozitarea economiei digitale, liderii europeni au subliniat necesitatea de a continua discuțiile pe acest subiect pentru identificarea unor soluții echitabile și eficiente și au decis reluarea subiectului la Consiliul European din iunie 2018.

Cu referire la dimensiunea socială a Uniunii Europene, Președintele României a evidențiat sprijinul țării noastre pentru crearea unui Pilon European al Drepturilor Sociale veritabil, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni, subliniind, totodată, că, din această perspectivă, implementarea principiilor și drepturilor statuate prin Proclamația Inter-instituțională, andosată la nivel european, necesită o abordare inclusivă și sustenabilă.

În contextul recentei publicări de către Comisia Europeană a Pachetului Echitate Socială, liderii europeni au invitat Consiliul să examineze în perioada următoare propunerile avansate de Comisie, inclusiv cele referitoare la crearea unei Autorități europene pentru muncă.

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru avansarea procesului de implementare a strategiilor agreate la nivel european în raport cu Piața Unică, inclusiv în ceea ce privește domeniul digital, cel al piețelor de capital și al energiei.

În ceea ce privește Piața Unică Digitală, discuțiile liderilor europeni au evidențiat necesitatea ca rețelele sociale și platformele digitale să garanteze protejarea deplină a vieții private a cetățenilor și a datelor personale ale acestora. Acest subiect, precum și adoptarea propunerilor legislative din domeniul digital, dar și promovarea cercetării și inovării, prin intermediul inteligenței artificiale, inovării disruptive și dezvoltării competențelor digitale, vor fi discutate de liderii europeni în perioada imediat următoare.

De asemenea, Președintele României a arătat că toate demersurile întreprinse trebuie să vizeze crearea unei convergențe economice solide și a unei coeziuni sociale mai profunde la nivelul întregii Uniunii. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța eliminării oricăror bariere pe Piața Unică.

O atenție deosebită a fost acordată aspectelor privind politica industrială a Uniunii Europene, context în care Președintele României a subliniat necesitatea impulsionării demersurilor de consolidare a bazei industriale europene.

În contextul discuțiilor privind relațiile externe ale Uniunii, a fost evidențiată importanța menținerii dialogului UE-Turcia, de natură să contribuie la crearea condițiilor necesare pentru obținerea unor evoluții pozitive în relația cu acest stat, cu respectarea tuturor criteriilor cadrului de cooperare UE-Turcia.

Consiliul European a salutat, prin concluziile sale, organizarea Summitului UE-Balcanii de Vest (Sofia, 17 mai 2018), în cadrul căruia se așteaptă reafirmarea perspectivei europene a regiunii, lansarea unor inițiative concrete care să îmbunătățească conectivitatea, dar și abordarea unor modalități de cooperare în gestionarea unor provocări comune precum securitatea și migrația.

Un alt subiect discutat a fost atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie, context în care toți liderii europeni au condamnat recentul atac din Salisbury și au exprimat solidaritatea cu Marea Britanie în fața acestei provocări. Consiliul European a subliniat că utilizarea de arme chimice, inclusiv utilizarea oricărei substanțe chimice toxice ca armă în orice circumstanță, este complet inacceptabilă și trebuie să fie condamnată sistematic și riguros, iar statele membre se vor coordona cu privire la acțiunile care ar trebui luate, în funcție de răspunsurile furnizate de autoritățile ruse.

Discuțiile au reliefat importanța, ca în actualul context, Uniunea trebuie să își consolideze reziliența la riscurile de factură chimică, biologică, radiologică și nucleară, inclusiv prin intermediul unei cooperări mai strânse între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, precum și cu NATO. Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie, de asemenea, să continue să își consolideze capacitățile de a răspunde amenințărilor hibride, inclusiv în domeniul cibernetic, în cel al comunicării strategice și în cel al contrainformațiilor.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 a fost evaluat rezultatul negocierilor cu Marea Britanie privind Brexit în legătură cu perioada de tranziție, precum și reflectarea deplină în textul juridic al acordului de retragere al Marii Britanii din UE a unor aspecte importante agreate în prima fază a negocierilor (drepturile cetățenilor, aspectele financiare, granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord).

Liderii europeni au agreat că au fost îndeplinite toate obiectivele importante din mandatul negociatorului șef privind perioada de tranziție. Printre acestea, din perspectiva României, un obiectiv prioritar l-a reprezentat asigurarea acelorași drepturi, conform acordului de retragere, pentru cetățenii UE care vor sosi în Marea Britanie între martie 2019 și decembrie 2020.

De asemenea, au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza discuțiilor cu Marea Britanie pentru cadrul viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Așa cum Președintele Klaus Iohannis a susținut în cadrul reuniunilor precedente, liniile directoare urmăresc definirea unui parteneriat strâns cu Marea Britanie pe zonele de interes comun.

Astfel, acestea includ, printre zonele prioritare care vor face obiectul viitorului parteneriat, domeniul comercial, securitate, apărare, relații externe, inclusiv din punct de vedere al coordonării politicilor de sancțiuni, mobilitate.

Președintele României a subliniat importanța ca aspectele ce țin de cadrul relațiilor viitoare să fie abordate de o manieră coerentă la nivelul UE, reliefând, o dată în plus, rolul unității la nivelul UE 27 în atingerea obiectivelor comune.

Cu privire la domeniul mobilității, Președintele Klaus Iohannis a susținut ferm importanța unui regim de vize viitor între UE și Regatul Unit, care să fie pe deplin reciproc și nediscriminatoriu, respectiv aplicarea acelorași reguli in raport cu toate statele membre ale UE.

De asemenea, Președintele României a exprimat dorința țării noastre de a fi abordate în negocierile privind domeniul mobilității cât mai multe dintre ariile de interes pentru cetățenii UE, permițând, astfel, un nivel ridicat al contactelor interumane și al activității economice.

Din perspectiva României, rezultatele obținute reflectă de o manieră semnificativă obiectivele urmărite până în prezent, în special cu privire la drepturile cetățenilor români din Marea Britanie și la aspectele financiare.