Participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European (Bruxelles, 20 - 21 iunie a.c.)
21 iunie 2019 | Uniunea Europeană
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat în perioada 20-21 iunie a.c., la reuniunea Consiliului European de vară de la Bruxelles, Regatul Belgiei.
Discuțiile liderilor europeni s-au axat pe numirile pentru posturile de conducere în instituțiile europene pentru următorul ciclu instituțional, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024, bugetul multianual al Uniunii post-2020, schimbările climatice, dezinformarea și amenințările hibride, precum și relațiile externe ale Uniunii. În marja Consiliului European, a avut loc și reuniunea Summitului Euro în format extins.
Președintele României a prezentat, în calitate de reprezentant al statului membru care deține Președinția în exercițiu a Consiliului UE, rezultatele semnificative obținute de România pe parcursul celor șase luni de mandat în domenii precum: piața internă, dimensiunea socială, piața unică digitală, transporturi, energie, protecția mediului, securitatea internă a Uniunii, Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital.
De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a subliniat eforturile Președinției României a Consiliului UE pentru avansarea negocierilor asupra viitorului buget Multianual post-2020, materializate inclusiv într-un document de negociere revizuit, conform mandatului conferit de Consiliul European din decembrie 2018. Acest document reflectă principalele aspecte de natură politică care vor sta la baza arhitecturii viitorului buget multianual al Uniunii și reprezintă o bază solidă care va permite viitoarei Președinții finlandeze să continue negocierile în vederea obținerii, în timp util, a unui acord.
Toate aceste rezultate obținute de Președinția României a Consiliului UE au fost salutate și apreciate de ceilalți lideri europeni.
Un punct important pe agendă l-a constituit continuarea discuțiilor pentru posturile de conducere la nivelul instituțiilor europene. Acestea vor continua în cadrul unei noi reuniuni a Consiliului European, în ziua de 30 iunie a.c.
Liderii europeni au adoptat Agenda Strategică a Uniunii pentru perioada 2019-2024, document care include prioritățile ce vor orienta activitatea UE în următorii cinci ani. Președintele Klaus Iohannis a exprimat sprijinul pentru acest document, care reflectă viziunea comună pentru viitorul Uniunii, în spiritul Declarației adoptate la Summitul de la Sibiu și a subliniat importanța unității la nivel UE pentru implementarea viitoarei Agende Strategice. Noua Agendă Strategică reflectă priorități importante din perspectiva României precum: promovarea unei Europe a creșterii și convergenței, consolidarea Pieței Unice, întărirea securității interne a Uniunii Europene și asigurarea unei acțiuni externe eficiente.
În ceea ce privește discuția referitoare la Cadrul Financiar Multianual post-2020, șefii de stat și de guvern au salutat eforturile depuse de Președinția României a Consiliului UE, au solicitat Președinției finlandeze să continue activitatea și să dezvolte cadrul de negociere. Pe această bază, liderii au convenit să revină asupra subiectului la reuniunea Consiliului european din luna octombrie 2019.
Referitor la schimbările climatice, liderii europeni au avut un schimb de opinii în perspectiva Summitului privind acțiunile în domeniul climei, organizat de secretarul general al Organizației Națiunilor Unite la 23 septembrie 2019. Șefii de stat și de guvern au invitat Consiliul și Comisia să continue demersurile privind tranziția către o Uniune neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei în conformitate cu Acordul de la Paris, cu menținerea competitivității europene, respectarea circumstanțelor naționale și a dreptului statelor membre de a decide asupra mixului de energie, precum și asigurarea unui proces just și echilibrat din punct de vedere social.
Majoritatea statelor membre, printre care și România, a susținut că obiectivul privind neutralitatea climatică ar trebui atins până în anul 2050. Președintele Klaus Iohannis a exprimat regretul că nu s-a putut obține un consens cu privire la tranziția către o Uniune neutră din perspectiva impactului asupra climei până în anul 2050.
În linia agreată la Consiliul European din martie a.c., Președinția României a Consiliului UE a prezentat un raport privind combaterea dezinformării și asigurarea unor alegeri libere și corecte, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European. În baza acestui document, pregătit în cooperare cu Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant, Consiliul European a solicitat continuarea eforturilor pentru creșterea conștientizării, a pregătirii și pentru întărirea rezilienței sistemelor democratice în fața provocărilor campaniilor de dezinformare. Cu acest prilej, Consiliul European a subliniat necesitatea unui răspuns coordonat în fața amenințărilor hibride și a atacurilor cibernetice, inclusiv prin aprofundarea cooperării cu actori internaționali relevanți. De asemenea, liderii au salutat adoptarea unui cadru pentru măsuri restrictive și activitatea desfășurată în contextul instrumentarului diplomatic pentru a preveni, contracara și răspunde atacurilor cibernetice.
În domeniul relațiilor externe, la solicitarea Președintelui României, în textul concluziilor Consiliului European a fost introdus un paragraf referitor la Republica Moldova. Liderii europeni au salutat transferul pașnic de putere la Chișinău și au agreat consolidarea sprijinului pentru Republica Moldova pe baza unor măsuri concrete.
De asemenea, în contextul aniversării a zece ani de la crearea Parteneriatului Estic, Consiliul European a invitat instituțiile europene relevante să evalueze instrumentele și măsurile existente și să prezinte un set suplimentar de obiective politice pe termen lung, la începutul anului 2020, în perspectiva următorului Summit al Parteneriatului Estic. Președintele României a reafirmat sprijinul ferm al țării noastre pentru Parteneriatul Estic și a evidențiat importanța strategică a regiunii.
Pe dimensiunea relațiilor externe, au mai fost adoptate concluzii privind Ucraina, doborârea zborului MH17, importanța parteneriatului strategic cu Africa, relațiile UE-Maroc, Libia.
În cadrul Summitului Euro în format extins, liderii europeni au continuat discuțiile privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare printr-o serie de măsuri precum: crearea unui instrument pentru convergență și competitivitate pentru Zona Euro și, voluntar, pentru statele din Mecanismul Ratelor de Schimb II; revizuirea Tratatului privind Mecanismul European de Stabilitate; consolidarea Uniunii Bancare. Liderii europeni au adoptat o declarație în format UE 27, fără Marea Britanie, prin care sunt recunoscute progresele înregistrate în Eurogrup pentru aprofundarea Uniunii Economice și Monetare.
La finalul reuniunii, liderii statelor membre au abordat și ultimele evoluții în procesul privind retragerea Marii Britanii din UE. Președinții Comisiei Europene și Consiliului European au informat succint asupra stadiului procesului Brexit.