Participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European (21 - 22 martie a.c.)

22 Martie 2019 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat, în perioada 21 - 22 martie a.c., la reuniunea Consiliului European de primăvară de la Bruxelles, Regatul Belgiei. Cu acest prilej, Președintele României a participat la întrevederea în format UE27 (art.50) cu privire la procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, precum și la întrevederea cu Prim-miniștrii Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei, pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a Acordului privind Spațiul Economic European.

În cadrul discuțiilor, liderii europeni au abordat cu predilecție subiecte economice, respectiv aspecte legate de consolidarea și aprofundarea Pieței Unice, precum și de domeniul digital, industrie și comerț în contextul provocărilor globale, tehnologice și de securitate. Agenda de discuții a reuniunii a inclus și teme precum combaterea schimbărilor climatice, relațiile externe ale Uniunii Europene, cu accent pe pregătirea Summitului UE-China, și aspecte legate de combaterea dezinformării în perspectiva viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European din luna mai 2019.

Președintele României a avut, în calitate de reprezentant al statului membru care deține Președinția în exercițiu la Consiliului UE, o intervenție privind progresele obținute în implementarea obiectivelor strategice formulate la Consiliul European din decembrie 2018, precum și în raport cu tematicile de discuție din cadrul actualei reuniuni a Consiliului European.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat rezultatele foarte importante realizate până acum de Președinția României la Consiliul UE, materializate prin finalizarea unui număr considerabil de dosare. Aceste rezultate sunt cu atât mai importante cu cât actele adoptate au un grad ridicat de complexitate și un impact deosebit pentru cetățenii europeni, în domenii precum drepturile sociale și de muncă, piața unică digitală, transporturi, energie și infrastructură, protecția mediului, securitate internă a Uniunii Europene, Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital.

Pe tema Brexit, liderii europeni au avut un schimb aprofundat de opinii cu privire la solicitările transmise de către premierul britanic, doamna Theresa May, în scrisoarea adresată pe 20 martie a.c. Președintelui Consiliului European.

Liderii au decis adoptarea documentelor agreate anterior la Strasbourg de către președintele Jean-Claude Juncker și premierul Theresa May (Instrumentul referitor la Acordul privind retragerea Regatului Unit din UE și declarația comună în completarea Declarației politice privind cadrul relațiilor viitoare) și au convenit amânarea datei retragerii Regatului Unit până la 22 mai 2019, cu condiția aprobării, săptămâna viitoare, a Acordului de Retragere în Camera Comunelor din Marea Britanie.

În cazul în care Acordul privind Retragerea nu va fi aprobat de Camera Comunelor săptămâna viitoare, șefii de stat și de guvern au agreat o amânare până la data de 12 aprilie a.c. și așteaptă ca Regatul Unit să indice, înainte de această dată, o cale de urmat care să fie supusă dezbaterii Consiliului European.

De asemenea, s-a reiterat faptul că nu este posibilă o repunere în discuție a Acordului de Retragere, convenit de cele două părți în noiembrie 2018 și s-a solicitat continuarea eforturilor pentru asigurarea pregătirii și a contingenței la toate nivelurile, luând în considerare toate rezultatele posibile.

Discuțiile din cadrul Consiliului European asupra temelor economice au reliefat importanța esențială a unei baze economice puternice pentru competitivitatea Uniunii Europene și consolidarea rolului său în plan global. Șefii de stat și de guvern au subliniat necesitatea unei abordări economice integrate, care să țină cont de provocările existente la nivel global, precum cele tehnologice, în materie de securitate, sustenabilitate și care să asigure coerența politicilor și dimensiunilor relevante, și anume: Piața Unică sub toate dimensiunile sale, o politică industrială solidă, o politică digitală orientată spre viitor, o politică comercială ambițioasă și robustă. Conform practicii, șefii de stat și de guvern au andosat prioritățile aferente Analizei Anuale a Creșterii, care vor ghida Programele Naționale de Reformă și Programele de Stabilitate/Convergență ale statelor membre. A fost andosată, de asemenea, Recomandarea Consiliului privind politicile economice din zona euro.

Președintele României a evidențiat eforturile pe care țara noastră, în calitate de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, le-a depus până în prezent în direcția realizării unei Piețe Unice mai aprofundate și mai echitabile, care s-au concretizat în progrese notabile cu privire la o serie de propuneri legislative cu impact major în avansarea agendei europene în domeniu. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a reamintit că aprofundarea și consolidarea Pieței Unice trebuie fundamentate pe prezervarea celor patru libertăți fundamentale ale acesteia și pe evitarea introducerii de noi bariere sau măsuri care pot afecta integritatea acesteia. Totodată, Președintele României a salutat invitația adresată Comisiei Europene de a prezenta o strategie pe termen lung în domeniul industrial, subliniind importanța industriei europene și a rolului acesteia în planul competitivității economiei Uniunii.

În cadrul discuției asupra provocărilor și oportunităților pe care le prezintă transformarea digitală, Președintele României a susținut importanța unei piețe digitale puternice pentru menținerea poziției Europei ca una dintre cele mai importante economii din lume. În acest context, Președintele Klaus Iohannis s-a referit la eforturile depuse de Președinția României a Consiliului UE în privința promovării unor domenii cheie ale tehnologiei digitale, precum: inteligența artificială, securitatea cibernetică, competențele digitale avansate și utilizarea optimă a capacității digitale și interoperabilitatea.

Cu acest prilej, Președintele României a făcut referire la concluziile Consiliului referitoare la Planul coordonat privind inteligența artificială „Made in Europe”, propuse de Președinția României la Consiliul UE și adoptate recent de Consiliul UE. Acestea reprezintă un pas important spre promovarea și dezvoltarea tehnologiilor privind inteligența artificială în domenii noi, precum serviciile de asistență medicală, agricultura sau mobilitatea conectată și autonomă.

Privind schimbările climatice, liderii europeni au reamintit angajamentele asumate prin Acordul de la Paris și au accentuat necesitatea prezentării de către Uniunea Europeană, până în 2020, a unei viziuni pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ținând cont și de particularitățile statelor membre și de competitivitatea industriei europene. De asemenea, șefii de stat și de guvern au accentuat potențialul semnificativ oferit de realizarea obiectivului Acordului de la Paris pentru creșterea economică, crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea tehnologică și consolidarea competitivității europene.

Președintele Klaus Iohannis a salutat concluziile Consiliului European, care reflectă o abordare echilibrată a diferitelor poziții ale statelor membre, păstrând, în același timp, spiritul Acordului de la Paris și a amintit că România, în calitate de Președinție a Consiliului UE, a realizat pași importanți în direcția îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, atât prin finalizarea unor dosare legislative relevante, precum și prin organizarea unor dezbateri extinse în perspectiva conturării strategiei UE pe termen lung în domeniul combaterii schimbărilor climatice.

Liderii europeni au discutat, totodată, despre necesitatea prezervării intereselor Uniunii în contextul unor practici comerciale și investiționale incorecte ale statelor terțe, prin utilizarea instrumentelor UE de apărare comercială și asigurarea reciprocității din partea statelor terțe în ceea ce privește achizițiile publice. Consiliul European a solicitat reluarea dezbaterilor cu privire la instrumentul UE pentru achiziții internaționale.

În privința temei dezinformării, Consiliul European a salutat activitatea importantă realizată în acest sens în ultimele luni și a subliniat importanța intensificării eforturilor coordonate ale statelor membre pentru protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și contracararea amenințărilor pe termen scurt și lung, ca parte integrantă a consolidării rezilienței UE în fața amenințărilor hibride.

Președintele Klaus Iohannis a arătat că Președinția României la Consiliul UE a promovat, încă de la debutul mandatului său, măsuri de combatere a dezinformării, cu precădere în vederea asigurării unui proces electoral european liber și corect, în contextul apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European. Președintele României a evidențiat, în context, concluziile Consiliului pe această temă, precum și inițiativele legislative adoptate recent la nivelul Consiliului, ulterior acordului politic cu Parlamentul European.

În ceea ce privește relațiile externe ale Uniunii Europene, liderii europeni au avut un schimb de opinii privind relațiile generale cu China în contextul actual, în perspectiva Summitului UE - China care va avea loc la data de 8 aprilie a.c..

Totodată, în contextul împlinirii a cinci ani de la anexarea ilegală a Crimeii și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă, liderii europeni au reafirmat susținerea fermă a Uniunii Europene pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și angajamentul față de punerea în aplicare a politicii UE de nerecunoaștere a anexării ilegale. Cu această ocazie, Președintele Klaus Iohannis a reiterat angajamentul și sprijinul României față de integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute internațional.