Participarea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, la Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice

30 Noiembrie 2015 | ONU

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat luni, 30 noiembrie a.c., la Paris, la deschiderea Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice. Obiectivul conferinţei a fost încheierea unui nou acord internaţional în domeniul schimbărilor climatice.

În discursul său, Președintele României a vorbit despre provocarea majoră pe care o reprezintă la nivel global schimbările climatice şi a pledat pentru acţiuni comune în acest sens.
Şeful statului a subliniat importanţa ca Acordul de la Paris în domeniul schimbărilor climatice să aibă caracter juridic obligatoriu, să asigure participarea tuturor Părţilor la Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice şi să includă angajamente de reducere a emisiilor din partea tuturor părţilor implicate.

În acelaşi timp, Președintele Klaus Iohannis a arătat că acest acord ar trebui să permită tuturor statelor participante să contribuie adecvat la efortul colectiv de menţinere a creşterii temperaturii medii globale sub 2°C, într-un mod care să reflecte corect responsabilităţile şi capacităţile de care dispun (inclusiv din perspectiva contribuţiilor financiare), creând în acelaşi timp oportunităţi de dezvoltare durabilă pentru toţi.

De asemenea, Președintele României a subliniat că tranziția globală către o economie cu emisii scăzute de carbon trebuie să facă parte din moștenirea noastră pentru generațiile viitoare.

Contribuţia Uniunii Europene pentru Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice a fost reflectată de angajamentul statelor membre de a reduce, până în anul 2030, cu cel puţin 40% emisiile de gaze cu efect de seră (față de nivelurile înregistrate în anul 1990).

În acest sens, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa deosebită a asigurării unor angajamente cu nivel similar de ambiţie din partea celorlalţi parteneri internaţionali, în principal din perspectiva necesităţii de a menţine competitivitatea industriei europene şi de a reduce riscul de relocare.