Întrevederea bilaterală a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Consiliului European, domnul Charles Michel
07 februarie 2020 | Uniunea Europeană
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut, vineri, 7 februarie a.c., o întrevedere cu Președintele Consiliului European, domnul Charles Michel, pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din data de 20 februarie 2020.
În cadrul discuțiilor, Președintele Klaus Iohannis a prezentat aspectele de interes prioritar pentru România în raport cu viitorul buget al Uniunii, asigurând, totodată, de disponibilitatea țării noastre de a contribui constructiv la avansarea negocierilor pentru ajungerea, în cel mai scurt timp posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european.
Președintele României a arătat că obiectivul unui acord rapid asupra acestui dosar politic major nu trebuie să prevaleze asupra calității bugetului. Președintele Klaus Iohannis a subliniat, astfel, că noul buget multianual al Uniunii Europene trebuie să satisfacă nevoile diferite de dezvoltare și convergență ale statelor membre și, în același timp, să sprijine noile obiective asumate la nivel european, precum cele din domeniul digital şi al schimbărilor climatice.
Unul dintre aspectele principale abordate în cadrul întrevederii a vizat volumul total al bugetului european, Președintele României reafirmând susținerea țării noastre pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, în special în contextul în care au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase. Președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că Uniunea și-a asumat o serie de obiective importante prin Agenda Strategică pentru perioada 2019-2024, elaborată pe baza liniilor directoare agreate la Summitul de la Sibiu, iar o implementare reușită a acestor obiective trebuie să fie susținută de o finanțare corespunzătoare.
Președintele României a insistat, în special, pe necesitatea asigurării finanțării corespunzătoare a Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune, reiterând faptul că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre și între diferitele regiuni europene.
În acest context, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că recuperarea decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene reprezintă o prioritate majoră și pentru România și că, prin prisma acestor realități, țara noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru aceste două politici.
De asemenea, Președintele României a arătat importanța asigurării unor condiții de implementare flexibile și simplificate, care să faciliteze accesul beneficiarilor la fondurile europene și, în același timp, să permită autorităților să adapteze aceste finanțări la nevoile specifice cu care se confruntă diferitele regiuni din România.
În ceea ce privește Politica de Coeziune, Președintele Klaus Iohannis a punctat o serie de aspecte care prezintă un interes deosebit pentru România în viitorul buget european, respectiv nevoia unei flexibilități sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, o mai bună ajustare a cerințelor privind concentrarea tematică în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, care să permită continuarea finanțărilor pentru infrastructura de bază, precum și necesitatea identificării de soluții care să permită finanțarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European.
De asemenea, Președintele României a solicitat menținerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau, dacă nu este posibil acest lucru, asigurarea unei tranziții line către o regulă N+2 și a subliniat importanța menținerii ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleași niveluri ca în actuala perioadă de programare, precum și a unui nivel adecvat al prefinanțării.
Referitor la Politica Agricolă Comună, Președintele Klaus Iohannis a susținut ferm necesitatea continuării procesului de convergență externă a plăților directe, care să permită reducerea discrepanțelor între fermieri la nivelul Uniunii Europene. Președintele României a arătat, totodată, că țara noastră este în favoarea unui mecanism de plafonare a plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor la nevoile specifice ale agriculturii românești. În privința pilonului II al Politicii Agricole Comune, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o creștere a alocărilor pentru dezvoltare rurală în raport cu propunerea Comisiei Europene.
În finalul discuțiilor cu Președintele Consiliului European, Președintele României a exprimat încrederea că argumentele prezentate vor fi reflectate, într-o manieră corectă și obiectivă, în opțiunile care vor fi supuse discuțiilor la reuniunea Consiliului European din data de 20 februarie.
Totodată, Președintele Klaus Iohannis a subliniat faptul că ajungerea la un acord asupra viitorului buget depinde de disponibilitatea tuturor statelor membre și instituțiilor europene de a avansa în direcția unei soluții echitabile, care să poată genera consensul.