Președintele României

11:10 | 03 martie 2022 | Uniunea Europeană

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 3 martie 2022, la Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui României:

Președintele României: Bună ziua! Welcome, President von der Leyen!

Doresc să mulțumesc Președintei Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, pentru prezența sa în România, în aceste momente atât de dificile pentru întreaga regiune.

Totodată, vreau să transmit aprecierea României pentru efortul susținut al Comisiei Europene și al Președintei von der Leyen personal în ceea ce privește asigurarea unității și a coordonării la nivel european, cu statele membre și împreună cu aliații strategici – Statele Unite ale Americii, NATO, Canada, atât în ceea ce privește adoptarea sancțiunilor împotriva Federației Ruse și a Belarusului, cât și cu privire la acordarea de ajutor Ucrainei pe multiple paliere.

Ne aflăm într-o situație fără precedent, generată de agresiunea armată nejustificată, ilegală și neprovocată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în care nu numai securitatea Ucrainei, dar și cea transatlantică este puternic amenințată.

Vreau să folosesc această ocazie pentru a lăuda încă o dată curajul poporului ucrainean, care luptă pentru libertate și rezistă sub tirurile ucigașe ale unui invadator.

Am discutat, în acest sens, intensificarea sprijinului, mai ales umanitar, către Ucraina.

Vreau să îi mulțumesc Președintei Comisiei Europene pentru susținerea acordată pentru înființarea pe teritoriul României a unei facilități logistice, un așa-numit hub umanitar, un centru, care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina. Lucrăm împreună pentru operaționalizarea cât mai rapidă a acestui centru.

În ceea ce privește situația refugiaților de la frontiere, Președinta Comisiei Europene știe că România va depune toate eforturile posibile pentru a acorda ajutor oricărui refugiat din calea războiului din Ucraina.

România intenționează să acceseze în perioada următoare fondurile disponibile la nivel european pentru a gestiona cât mai bine fluxul masiv de refugiați din Ucraina, respectiv Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru gestionarea frontierelor și viză.

De asemenea, ne vom coordona și cu celelalte state membre ale Uniunii Europene și cu alți parteneri și organizații internaționale.

Doamna Președintă Von der Leyen m-a informat despre demersurile de a crește securitatea energetică a Uniunii. Acesta este un obiectiv strategic pentru noi toți. Interconectarea, importurile de gaze naturale lichefiate, investițiile masive în regenerabile și în sectorul nuclear civil trebuie să fie sprijinite în continuare.

Pentru noi, aceste aspecte legate de energie sunt extrem de importante și am discutat pe larg cu doamna Președintă aceste chestiuni.

Este nevoie de o abordare pe termen scurt, pentru a garanta aprovizionarea cu energie a tuturor statelor membre ale Uniunii. Este nevoie de o abordare pe termen mediu pentru a avea energie suficientă în așa fel încât prețurile să nu explodeze și să nu fie sufocată economia europeană.

În cazul nostru, evident, trebuie să avem grijă ca aceste prețuri să nu sufoce economia românească.

Și, da, avem nevoie de o abordare pe termen lung. Este clar, și subliniez, este clar că dependența Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată! Este nevoie să insistăm mai mult și mai bine pe surse energetice alternative, și am găsit înțelegere totală când am spus că, pentru România, decizia este clară, trebuie să trecem spre independență energetică prin investiții în regenerabile și în sectorul nuclear civil.

În acest sens, se vede practic imediat cât de important a fost Actul Delegat aprobat și propus de Comisie cu privire la Taxonomia gazului și energiei produse în centrale nucleare, pentru a garanta o tranziție bună spre o economie verde. Și mulțumesc mult pentru această abordare pe care am avut-o în comun!

Am discutat modalitățile concrete, în afară de aceste chestiuni importante, de a acorda sprijin Republicii Moldova, care și ea se confruntă cu un val crescut de refugiați, dar și cu alte dificultăți economice sau în domeniul energetic.

România va continua să lucreze îndeaproape cu Comisia Europeană. Unitatea, coordonarea și reacția rapidă pentru a ajuta Ucraina sunt principalele noastre atuuri în aceste momente atât de grele pe care le trăim cu toții.

Vă mulțumesc și, doamna Președintă, vă dau cuvântul!

Președinta Comisiei Europene: Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte, și permiteți-mi, în primul rând, să transmit condoleanțe familiilor militarilor care au murit în accidentul tragic de elicopter de noaptea trecută.

Stimate domnule președinte, dragă Klaus,

Mă aflu astăzi aici pentru a vă mulțumi, dumneavoastră și poporului român, pentru căldura cu care i-ați primit, cu brațele deschise, pe cei care fug din calea războiului din Ucraina. În aceste vremuri sumbre, unitatea și solidaritatea noastră cu Ucraina și cu victimele acestui război atroce sunt o rază de lumină. Sute de mii de oameni fug astăzi de bombele lui Putin. Își lasă în urmă casele și agoniseala de o viață. Merg uneori ore în șir prin zăpadă, cu copii mici, pentru a găsi un refugiu sigur în Uniunea Europeană.

Până în prezent, cel puțin 1 milion de persoane au părăsit Ucraina și au trecut frontierele noastre. Iar România a primit aproape 150 000 de persoane și le-a oferit hrană și adăpost. Românii au oferit un exemplu atât de emoționant pentru restul lumii. Când a început războiul, românii au venit într-un număr impresionant de mare la punctul de trecere a frontierei Vama Siret pentru a-i primi pe refugiați cu alimente, apă, pături și lapte praf pentru bebeluși. Oamenii își deschid porțile familiilor ucrainene, colectează ajutoare și strâng fonduri pe platformele de comunicare socială. România s-a mobilizat exemplar pentru a-i primi pe refugiați și vă mulțumesc din toată inima pentru acest lucru. Dar România nu numai că primește refugiați, ci vine și în ajutorul țărilor vecine, cum ar fi Republica Moldova. Ați oferit, de exemplu, Republicii Moldova generatoare de energie electrică, care sunt extrem de importante pentru această țară. România a furnizat medicamente Ucrainei. Sunteți un exemplu elocvent de solidaritate europeană și doresc să vă felicit și să vă mulțumesc pentru toate aceste gesturi.

Uniunea Europeană în ansamblul ei este alături de persoanele care fug din calea acestui război. În primul rând, ne vom asigura că le oferim acestor persoane o protecție rapidă și eficace. În acest sens, Comisia Europeană a propus ieri activarea mecanismului de protecție temporară, astfel încât să le putem oferi cetățenilor ucraineni care fug din calea războiului drepturi de ședere, acces la un loc de muncă și la locuințe. Și cred că acesta nu este doar un act de compasiune pe timp de război, ci și datoria noastră morală, în calitate de europeni. În paralel, am emis orientări referitoare la gestionarea frontierelor, pentru a simplifica formalitățile de trecere și, astfel, pentru a le permite oamenilor să își găsească mai rapid un refugiu.

În al doilea rând, acordăm sprijin umanitar atât în țară, cât și pentru țările învecinate și refugiaților pentru a-i ajuta să facă față consecințelor acestui război. Vom aloca cel puțin 500 de milioane EUR din bugetul UE pentru asistența umanitară. Și, desigur, urmează și alte demersuri în acest sens, căci trebuie să fim pregătiți pentru consecințele devastatoare ale acestui război atroce. Suntem pe punctul de a înființa aici, împreună cu România, un centru de protecție civilă pentru Ucraina și sunt foarte recunoscătoare pentru acest lucru. Este o acțiune admirabilă deoarece ne va ajuta să direcționăm asistența pe care o primim din întreaga Europă aici în România, către punctele specifice de trecere a frontierei. Vă adresez toate mulțumirile mele pentru aceste eforturi, care ne sunt de un ajutor inestimabil. Acordăm, de asemenea, asistență Republicii Moldova, care a primit, la rândul său, un număr mare de refugiați din Ucraina. Moldova are nevoie de capacități de adăpostire, de asistență medicală și de resurse cu energie. Și îi oferim toate acestea cu ajutorul statelor noastre membre. Iar dumneavoastră, aici, sunteți în prima linie, împreună cu cei care acordă ajutor. Vă mulțumesc din suflet.

Ne vom aminti întotdeauna de hotărârea și curajul poporului ucrainean. Sunt o sursă de inspirație pentru noi toți. Și tot astfel, nu vom uita niciodată solidaritatea de care a dat dovadă poporul român în aceste vremuri critice. Pe lângă sprijinul nostru neabătut pentru Ucraina, răspundem cu sancțiuni ferme împotriva conducerii ruse. Obiectivul nostru este de a slăbi capacitatea Kremlinului de a purta războaie împotriva vecinilor săi. De aceea am aplicat sancțiuni drastice, la o scară fără precedent, sancțiuni pe care le aplică și aliații și partenerii noștri din întreaga lume. Cele trei valuri de sancțiuni pe care le-am aplicat au deja un impact asupra economiei Rusiei și, prin urmare, asupra efortului de război al lui Putin. Și suntem gata să luăm măsuri suplimentare în cazul în care situația se degradează pe teren. În același timp, ne pregătim în caz de represalii. În special, depunem eforturi pentru a ne diversifica sursele de aprovizionare cu energie, lucru pe care l-am discutat deja. Ne intensificăm aprovizionarea cu GNL pentru a ne asigura că dispunem de resurse suficiente pentru a ne încălzi locuințele în acest sezon rece. Și ne reafirmăm angajamentul de a produce energie din surse regenerabile, acestea fiind soluția cea mai inteligentă și mai curată pentru a fi independenți de sursele de energie rusești. Trebuie să nu mai depindem de gazele, petrolul și cărbunele din Rusia. Hotărârea noastră de a continua pe acest drum nu a fost niciodată mai puternică.

Vă mulțumesc din nou pentru faptul că veți găzdui aici centrul de protecție civilă. Toate mulțumirile mele pentru tot ceea ce faceți. Este minunat să fim aici.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: A fost instituit acel coridor umanitar pentru Ucraina, când va fi el operaționalizat, cum funcționează exact și care este implicația României? Iar, despre acel hub internațional, ați spus că se lucrează ca el să fie operaționalizat cât mai curând, este o chestiune de zile, cam când să ne așteptăm ca el să funcționeze?

Președintele României: Este important de știut că acest centru va fi un centru mare. Acest centru va permite centralizarea ajutoarelor și trimiterea lor și în Ucraina, dar, după părerea mea, și în Republica Moldova. Cum a spus foarte bine doamna Președinte, acest centru va funcționa destul de mult timp. Noi credem că, din păcate, situația în Ucraina se va degrada în continuare, iar nevoia de ajutor va crește semnificativ.

În acest sens, vom lucra cu siguranță în etape și vom lucra împreună cu Comisia. Este un centru de logistică pentru ajutor umanitar care se va institui sub umbrela RescEU, deci sub umbrela ajutorului umanitar european. România va juca, evident, rolul de gazdă.

Vom avea cea mai mare parte a sarcinilor pe care le vom îndeplini. Va începe să lucreze în etape, vom începe de la un centru care primește primele ajutoare și se va dezvolta în continuare.

În final, va fi o întreprindere foarte mare și foarte complicată, fiindcă va lucra cu toți actorii implicați în ajutor umanitar. Același lucru este valabil și pentru coridorul pe care se vor livra aceste ajutoare. Acest coridor va necesita negocieri și cu autoritățile centrale din Ucraina și cu autoritățile locale, dar și cu cei care sunt acolo în stare de război, fiindcă aceste ajutoare, în definitiv, trebuie să ajungă și în zonele unde există activitate militară și unde civilii, de obicei, sunt în mare nevoie de ajutoare din afară.

Aceste lucruri vor fi foarte complicate și, până când acest centru va funcționa la capacitate nominală, cu siguranță vor trece câteva săptămâni, dar noi începem practic de astăzi pregătirile, doamna Președinte a venit cu experți de la Bruxelles și, împreună cu oamenii noștri, vom începem să lucrăm la aceste lucruri.