Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Secretarul General NATO, domnul Jens Stoltenberg

12:35 | 09 Octombrie 2017 | NATO

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 9 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă comună cu Secretarul General NATO, domnul Jens Stoltenberg.

 

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Domnule Secretar General al Alianței Nord-Atlantice, dragă Jens,

Îmi face o deosebită plăcere să vă am din nou oaspete la Palatul Cotroceni. La fel ca în cazul întâlnirilor noastre precedente, am avut discuții de substanță, dialogul nostru s-a axat pe pregătirea Summitului NATO de la Bruxelles de anul viitor.

Am discutat cu domnul Secretar General despre progresele semnificative care s-au făcut în implementarea prezenței înaintate a NATO în țara noastră, dar și în regiune, prezență care a fost decisă la Varșovia pentru consolidarea descurajării și apărării aliate, ca răspuns la un mediu de securitate ostil.

Am reușit să facem pași importanți în direcția operaționalizării Brigăzii Multinaționale de la Craiova. Vom avea ocazia să vedem în ce stadiu se află acest proiect semnificativ, în cadrul vizitei pe care domnul Secretar General și cu mine o vom face în această după-amiază la Brigada Multinațională de la Craiova.

De asemenea, România a găzduit și a participat cu un contingent important, în ultimul an, la exerciții NATO de amploare, dintre care aș menționa exercițiul Saber Guardian, un exercițiu de foarte mare amploare. Personal, am fost prezent la acest exercițiu și am constatat cu satisfacție, recunosc, nivelul ridicat de interoperabilitate al forțelor armate românești cu cele Aliate. Noi dorim să menținem un ritm susținut al exercițiilor comune, atât pe teritoriul național, cât și în regiune. Pentru aceasta, sigur, vom folosi și Cadrul de instruire intensificată la nivel întrunit sau, cum se numește, Combined Joint Enhanced Training, inițiativă a României adoptată la Varșovia ca parte a prezenței aliate înaintate.

Totodată, prezența aeriană aliată în țara noastră a fost consistentă în 2017 și se va menține așa și în perioada următoare. Îmi face plăcere să afirm că nivelul de cooperare al forțelor române și Aliate în acest domeniu este excelent, după cum mi-au mărturisit chiar și piloții, atât români, cât și Aliați, pe care i-am vizitat recent la baza de la aeroportul Mihail Kogălniceanu.

Progrese s-au înregistrat și în privința prezenței NATO în Marea Neagră. Vom continua eforturile pentru întărirea posturii maritime a Alianței.

Noi, românii, participăm la prezența înaintată aliată din Polonia, așa cum Polonia participă la Brigada Multinațională - Polonia, partener strategic al României.

Această prezență încrucișată - noi în partea nordică a flancului Estic, polonezii în partea sudică a flancului Estic - este un exemplu concret de coeziune și este un exemplu pe care România și Polonia au vrut să-l dea și pentru a arăta că flancul Estic este unul singur și împărțirea pe sub-ansamble nu ar fi foarte bună.

Desigur, este îmbucurător faptul că au avut loc evoluții semnificative pe aceste paliere, dar noi credem că încă nu este suficient. Discutând cu domnul Secretar General despre pregătirea Summitului de la Bruxelles din 2018, am constatat cu plăcere că avem evaluări și viziuni similare, ca să nu spun chiar identice.

 Astfel, trebuie să consolidăm progresele pe care le-am obținut. Apărarea și descurajarea credibilă reclamă o prezență aliată persistentă și robustă și o abordare unitară a flancului Estic. Eu sunt convins că vom identifica împreună măsurile concrete, cele mai bune pe care le vom adopta apoi la Summit.

O chestiune pe care am subliniat-o în mod special este relația dintre NATO și Uniunea Europeană. În formate de Uniunea Europeană spun invers, relația dintre Uniunea Europeană și NATO, dar cred că este extrem de important să înțelegem că NATO și Uniunea Europeană nu au abordări diferite, ci abordări comune, nu au acțiuni paralele, ci acțiuni complementare, și avem interese și obiective comune – apărarea aliată, combaterea terorismului, gestionarea amenințărilor hibride, cum spun specialiștii, care au apărut, toate acestea le putem face mai bine împreună, și cred că toată lumea înțelege că NATO și Uniunea Europeană nu sunt două proiecte între care trebuie cineva să aleagă, ci ele sunt clar complementare și trebuie să meargă împreună. Vă mulțumesc! Domnule Secretar General, aveți cuvântul!”

 

Secretarul General NATO, domnul Jens Stoltenberg:

„Thank you so much, President Iohannis, dear Klaus. It is really a great pleasure to be back here in Bucharest and to once again visit this very beautiful palace.

Romania is an influential and steadfast NATO Ally and I appreciate very much our cooperation that you and I have developed together.

We have just concluded a very constructive discussion, in preparation for our next Summit in Brussels next July. We discussed the challenges we face and how NATO is responding.

NATO is an Alliance that keeps its promises. We are implementing the biggest reinforcement to our collective defence since the end of the Cold War. This includes our four battlegroups in the Baltics and Poland, and our Forward Presence here in the South-east of the Alliance.

On land, our presence is built around the multinational brigade in Craiova, which Romania leads and I thank you so much for hosting the brigade and I look forward to meeting our troops there, together with you, later on today when we are going to visit Craiova.

In the air, Canada and Italy are reinforcing the efforts of Romania and Bulgaria to keep NATO airspace safe.

And in the Black Sea, we are present with more ships and more naval exercises. 

Together, these measures send a clear message: NATO is strong and NATO is united.

Romania is also essential to NATO’s Ballistic Missile Defence, to which the Alliance is fully committed.

And Romania is essential to our missions in Kosovo and Afghanistan. I have just returned from a visit to Afghanistan and met the Romanian troops in Kandahar. They are making a real difference, helping to train Afghan security forces to secure their country.

Today, we discussed how important it is that we stay the course in Afghanistan, to prevent Afghanistan ever again becoming a safe haven for terrorism and I really thank Romania for your strong contribution to our presence in Afghanistan.

Let me also thank Romania for its leadership in cyber defence, including NATO’s Cyber Defence Trust Fund for Ukraine.

Last but not least, I commend your announcement to spend 2% of GDP on defence this year and your commitment to maintain that level of spending for the next ten years. Romania is leading by example, helping to give the Alliance the capabilities we need and ensuring fairer burden-sharing.

So Mr. President, thank you again for Romania’s strong contribution to NATO and for hosting me here today.

I look forward to working closely together with you as we prepare for the next Summit in Brussels next year.

Thank you so much.”

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Stoltenberg, cum vede NATO recenta decizie a Senatului SUA de a nu suplimenta bugetul pentru capacitate de apărare aeriană la sistemul anti-rachetă de la Deveselu, sistem aflat sub comanda NATO? Și, în acest caz, dacă acest lucru afectează funcționalitatea scutului? Vă mulțumesc!

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: No, this is two very different things. The NATO ballistic missile defence system is already developing as planned and I took part in the inauguration of the missile defence site in Deveselu when we inaugurated that last year and we are continuing to develop that missile defence as planned.  Then in the United States there is discussion about some additional capabilities, but that’s on top of what is already decided and which is now implemented.  And I inaugurated the site in Deveselu.  It’s extremely important for the whole of NATO that we continue to strengthen our missile defence so we are also now building a similar site in Poland which is going to be in place in 2019.  Or perhaps even next year.  So we are now working on that second site, meaning that we are following up exactly as planned when it comes to the missile defence and NATO’s fully committed to the missile defence, including the site in Romania.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această chestiune a fost prost înțeleasă de către unii care sunt preocupați de securitatea României. Faptul că lumea este preocupată este excelent și vreau să clarific aici ceva – Programul de la Deveselu merge înainte așa cum a fost planificat. Deci esența programului este planificată, este finanțată și merge înainte. Au fost membri din diferite forțe armate care au vrut să se discute dacă este nevoie de o apărare suplimentară a facilității, deci nu corul, nu nucleul facilității, ci apărarea suplimentară a facilității ca atare. Or această chestiune trebuie mai bine studiată, fiindcă astfel de sisteme care nu fac parte din nucleul unității de apărare pot, dacă nu sunt bine pregătite și nu sunt bine comunicate, pot ridica noi temeri. Ori așa ceva nu se poate studia în câteva luni de zile și ceea ce nu se dorește, și despre asta a fost decizia luată recent în Statele Unite, este să se facă la mare viteză acum ceva, înainte să se studieze. Concluzia e: Programul Deveselu funcționează și se dezvoltă conform planului. Facilități suplimentare destinate apărării suplimentare și încă neprevăzute a facilității de la Deveselu trebuie mai bine studiate înainte să fie implementate. Cred că am fost destul de clar în această chestiune. Nu trebuie să intre nimeni în panică, situația la Deveselu este excelentă.

 

Jurnalist:   Russia has quite a – what is said to be quite a large presence in Crimea by militarization of the area.  Why should a brigade-size force in Romania make any difference?  Thank you.

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: I think it is important to understand that the multinational brigade in Romania is only one part of our response to a more assertive Russia which has increased its military presence also in the Black Sea region, and especially in Crimea.  The multinational brigade is important because it is multinational so it sends a clear signal of NATO resolve, NATO presence, and it sends a signal that an attack on one Ally – on Romania – will be regarded as an attack on the whole Alliance.  But, in addition to the brigade we have also increased our presence in the air with enhanced air policing, with contributions from Italy and from Canada.  And we have increased our naval presence in the Black Sea with more port calls, with more naval exercises and more naval presence. 

Then, of course, NATO deterrence and NATO defence is not only based on the forces we have in place – which is the Romanian home defence forces and also the NATO brigade and the NATO presence in this region, but is also our ability to reinforce. And we have significantly increased our ability to reinforce:  we have tripled the size of the NATO Response Force to 40,000 troops; we have a Spearhead Force able to move within days, and we have also enhanced - or strengthened the link between Romanian home defence forces and NATO forces with the small headquarters we have established – NFIUs: NATO Force Integration Units - which we have established in the eastern part of the Alliance, including in Bucharest.  So, we have done many things partly increasing our forward presence, also in Romania, but also increasing our readiness – our ability to reinforce quickly if needed with high readiness and more ready forces.

Jurnalist: În acest moment are loc o discuție, o dezbatere în interiorul Uniunii Europene despre o apărare comună europeană. În acest context, considerați că aceste discuții afectează în vreun fel rolul Alianței, activitatea Alianței, în special prezența înaintată pe flancul Estic?

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: In NATO we welcome stronger European defence as long as stronger European defence is about strengthening defences in Europe.  Meaning that more defence spending, more investments in European defence capabilities, more exercises, more coordination of our efforts between European allies – that’s something which we highly welcome.  So strong European defence is good. 

The only thing we have to avoid is duplication, and the President also alluded to that.  We need to avoid duplication between NATO and the European Union.  We need to avoid EU developing command structures which are overlapping NATO command structures, and we have to make sure that what the EU does is complementary to what NATO does.  So as long as we make sure that this is about complementing NATO, not competing with NATO, then we strongly welcome a stronger European defence.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Uniunea Europeană este în curs de formalizare a unui mare program sau un concept care se numește PESCO, este destinat îmbunătățirii apărării comune și a industriei de apărare din Uniunea Europeană. Acest lucru trebuie foarte bine înțeles, Uniunea Europeană, prin membrii săi, dorește să devină mai puternică în domeniul apărării, dar în niciun caz asta nu înseamnă că vrem să dezvoltăm ceva concurent sau paralel cu NATO. Programele Uniunii Europene sunt întotdeauna complementare cu programele NATO, ele se completează, se întăresc reciproc, nu concurează și nu se dezvoltă în niciun caz în paralel. Nu există intenția unei alternative europene pentru NATO. Există intenția unei Uniuni Europene mai puternice și în cadrul NATO. Vă mulțumesc!