Declaraţia de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și a Secretarului General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, la Bruxelles (Regatul Belgiei)
10:45 | 16 ianuarie 2015 | NATO
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a întâlnit vineri, 16 ianuarie a.c., la Bruxelles (Regatul Belgiei), cu Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg. La finalul convorbirilor, cei doi oficiali au susţinut o declaraţie de presă comună.
Vă prezentăm în continuare textul declaraţiei:
Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Dragă Klaus, este o plăcere să te întâmpin aici, la sediul NATO, și cred că acum am avut timp pentru discuţii extinse, iar faptul că ai vizitat sediul NATO atât de curând după ce ai preluat funcţia de Președinte al României arată dedicaţia României hotărâtă către NATO și către apărarea pe care NATO o asigură tuturor aliaţilor. Aș dori încep prin a spune că România este un aliat puternic al NATO și a contribuit la alianţa noastră în atâtea feluri. Prezenţă dumneavoastră în Afganistan pentru atâţia ani a fost de mare importanţă pentru noi, iar dumneavoastră continuaţi misiunile de susţinere, ceea ce noi apreciem în mod deosebit. M-am întâlnit cu soldaţii români când am vizitat Afganistan, înainte de Crăciun, și am fost foarte impresionat de profesionalismul lor și de determinarea pe care soldaţii dumneavoastră o dovedesc. Suntem foarte recunoscători pentru contribuţia dumneavoastră la misiunea noastră din Afganistan. De asemenea, doresc să spun că ceea ce faceţi dumneavoastră în Afganistan este o luptă împotriva terorismului de fapt, pentru că motivul pentru care NATO și România se află în Afganistan este pentru a preveni faptul ca Afganistan să fie raiul teroriștilor și asta ne-am propus să facem. Am făcut ca Afganistanul să nu mai fie raiul teroriștilor astăzi. Ceea ce s-a întâmplat în Paris săptămâna trecută ne susţine în ideea că NATO trebuie să continue războiul global și efortul global de a lupta împotriva terorismului. De asemenea, felicit România pentru contribuţia pentru misiunea din Kosovo, de a asigura stabilitate și securitate aici. Şi vă felicit, de asemenea, pentru contribuţia în a dezvolta sistemul de apărare antirachetă al NATO, este de mare importanţă pentru noi. NATO și România sunt hotărâte să păstreze un mediu stabil, în care să putem avea încredere unii în ceilalţi. Susţinem Republica Moldova și am discutat cum România poate să continue să susţină Republica Moldova și Ucraina și să contribuie la stabilitatea din zonă.
NATO este gata să facă tot ceea ce trebuie și suntem hotărâţi să facem tot ceea ce trebuie pentru a descuraja orice ameninţare împotriva aliaţilor noștri și, de aceea, dezvoltăm planul de acţiune pentru creșterea nivelului de reacţie, care va pregăti forţele noastre să fie mai pregătite, să fie dislocate în termen scurt și apreciez discuţia pe care am avut-o despre implementarea acestui plan de acţiune, atât importanţa măsurilor de asigurare printr-o prezenţă crescută pe flancul estic al Alianţei, dar și adaptarea forţelor noastre și înfiinţarea unei forţe pentru intervenţie rapidă, dezvoltarea și stabilirea unităţilor pentru integrarea forţelor NATO și a centrelor de comandă și control în România, precum și implementarea restului măsurilor din cadrul planului de acţiune pentru creșterea nivelului de reacţie. Este un proces în dezvoltare, care va consolida și va crește viteza de reacţie a forţelor NATO pentru a-i proteja pe toţi aliaţii, care este scopul NATO, de altfel.
De asemenea, aș dori să salut și, am discutat acest lucru în întâlnirea noastră, decizia României de a ajunge al un consens politic cu toate partidele politice parlamentare din România pentru a ajunge la un minim de 2% din PIB pentru apărare, ceea ce înseamnă că nu mai reducem bugetele de apărare, ci le creștem. România este un bun exemplu prin angajamentul pe care și l-a asumat de a aloca 2% din produsul intern brut pentru apărare până în 2017. Eu voi folosi exemplul României pentru mulţi dintre aliaţii noștri, afirmând că, dacă România poate să crească acest procent pentru apărare, ceea ce este o acţiune foarte importantă pentru România și o acţiune foarte importanţă pentru noi toţi aliaţii, ar trebui să fie o dovadă pentru toţi aliaţii că se poate. Așa că vă mulţumesc, încă o dată, pentru toate contribuţiile dumneavoastră, pentru toate activităţile și pentru leadershipul pe care îl dovediţi. Vă felicit, domnule președinte.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulţumesc foarte mult, domnule Secretar General, dragă Jens, pentru primirea frumoasă, pentru aprecierea la adresa României. Sunt foarte bucuros că mă aflu astăzi aici. Vizita mea confirmă angajamentul ferm al României față de partenerii nord-atlantici. Astăzi l-am asigurat pe domnul Secretar General de întreaga susținere pentru eforturile alianței și am reinterat invitația de a vizita România, vom conveni împreună un moment potrivit pentru acest lucru.
Am avut o discuție foarte bună, plină de substanță. Statutul Romaniei de membru al NATO și UE, precum si Parteneriatul Strategic cu SUA, reprezintă, în definitiv, fundamentul polticii noastre externe și de securitate.
Anul 2014 a pus Europa și întreaga lume în fața unor provocări de securitate greu de imaginat în urmă cu puțin timp. Asistăm îngrijorați la intervențiile militare ilegale și la încălcarea integritătii teritoriale a unor state. Acestea reprezintă o încălcare a dreptului internațional și clar generează insecuritate în regiune.
Am convenit că este momentul să reconfirmăm prin acțiuni ferme solidaritatea la nivelul Alianței pentru a arăta clar că spiritul Articolului 5, care leagă membrii NATO în angajamentul de a se proteja mutual, este la fel de puternic acum, ca în momentul fondării Alianței noastre. În acest sens, pentru România este foarte important procesul de punere în aplicare a deciziilor luate la ultimul summit NATO în ceea ce privește măsurile de reasigurare a securității țărilor aliate din zonă.
În acest context, am abordat subiectul cheltuielilor de apărare în situaţia în care evoluţiile în materie de securitate la nivel internaţional, în special în vecinătatea estică a Uniunii, Ucraina, dar și angajamentele asumate în cadrul NATO, au determinat necesitatea creșterii de către România a acestor cheltuieli. L-am informat pe domnul Secretar General că România a poiectat atingerea în 2017 a nivelului de 2% din PIB pentru apărare și păstrarea acestui nivel pentru cel puţin 10 ani.
Am discutat, de asemenea, despre nevoia susținerii continue din partea NATO a țărilor din Vecinătatea Estică. Am subliniat faptul că Ucraina, Republica Moldova și Georgia trebuie să primească atenția deosebită a Alianței pentru a răspunde noilor provocări de securitate din regiune.
L-am informat pe domnul Secretar General de progresul făcut de România în dezvoltarea Bazei de la Deveselu, care va deveni operaţional în acest an. Subliniez, încă o dată, natura defensivă a acestei baze și faptul că reprezintă o contribuţie importantă a României, în parteneriatul cu Statele Unite ale Americii, pentru a întări capabilitățile NATO.
Am confirmat pe această cale și contribuția semnificativă a României la misiunea NATO din Afganistan, în spiritul solidarității din Alianță. Mulţumesc, domnule Secretar General. Vă mulţumesc dumneavoastră, vă doresc o zi bună!