Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și a Secretarului General al NATO, domnul Jens Stoltenberg

12:20 | 02 Iulie 2015 | NATO

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a întâlnit joi, 2 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, cu Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, care se află într-o vizită de oficială în România. La finalul convorbirilor, cei doi înalți oficiali au susţinut o declaraţie de presă comună.


Vă prezentăm textul declarației de presă:

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună ziua! Domnule secretarul general Jens Stoltenberg, da-ți voie să vă spun încă o dată și în acest cadru „Bine ați venit în România!”, „Bine ați venit aici, la Cotroceni!” Mulțumesc, domnule secretar general, pentru că ați răspuns, astfel, și foarte repede invitației mele pe care am făcut-o la prima noastră întâlnire în ianuarie când v-am făcut o vizită la Bruxelles. România a aprobat foarte recent o nouă Strategie Națională de Apărare, în care Alianța Nord Atlantică este privită ca principal garant al securității. Mă bucur în mod special de faptul că vizita domnului Jens Stoltenberg are loc exact în acest context.

Am discutat despre cooperarea noastră și despre activitatea României în interiorul Alianței din perspectiva implementării deciziilor Summitului NATO din Țara Galilor și în pregătirea Summitului NATO de la Varșovia, din vara anului 2016. Așa cum am afirmat în mai multe rânduri și am asumat prin Strategia Națională de Apărare, România își propune să nu fie doar un beneficiar de securitate, ci și un furnizor de securitate într-un context complicat, foarte complicat, alături de partenerii săi. Se poate vedea astăzi că acțiunile noastre concrete ca stat merg în această direcție.

Am avut un schimb de opinii în legătură cu evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică a Alianței, zonă în care situația s-a deteriorat de la momentul ultimului Summit NATO. În același timp, ne confruntăm cu atacuri teroriste sângeroase și cu o criză umanitară gravă în Nordul Africii, care amenință securitatea partenerilor din Sudul Europei. Toate acestea ne obligă, în perspectiva Summitului de la Varșovia, la o adaptare strategică și la regândirea viziunii pe termen lung, pentru a răspunde eficient amenințărilor complexe venite atât din Est, cât și din Sud. România va fi puternic angajată alături de statele membre NATO în acest demers colectiv. Avem datoria de a face toate eforturile pentru restabilirea securității în regiune și pentru a sprijini parcursul proatlantic și proeuropean al partenerilor noștri din Vecinătatea Estică. Cu această ocazie am ținut să apreciez atenția sporită acordată de NATO pentru reasigurarea flancului estic. 

Am discutat cu domnul secretar general Stoltenberg despre progresul făcut de România în implementarea Planului de Acțiune pentru creșterea capacității operaționale a Alianței. Demersul nostru în această privință pornește de la convingerea că România este puternică într-o Alianță puternică. Astăzi vom vizita împreună Unitatea NATO de Integrare a Forţelor, așa-numitul NFIU, stabilită în Bucureşti. Mă bucur că acest lucru se întâmplă la doar câteva luni după luarea deciziei. Baza de la Deveselu va deveni operațională până la sfârșitul acestui an, iar în 2016 va deveni funcțional și Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud - Est, localizat tot în București. 

Am discutat cu domnul secretar general despre importanța continuării politicii porților deschise în cadrul NATO. Consider binevenită decizia luată la recenta întâlnire a miniștrilor Apărării din statele membre NATO, care vizează un pachet de măsuri de sprijinire a capabilităților de apărare a Republicii Moldova. Am reconfirmat și cu această ocazie contribuția semnificativă a României la continuarea și adaptarea misiunii NATO în Afganistan, în spiritul solidarității în cadrul Alianței. 

Doresc să reafirm în încheiere că întreg demersul și politica Alianței noastre vizează consolidarea securității în spațiul euroatlantic. Nu ne dorim o confruntare cu nimeni. Nu ne dorim o nouă cursă a înarmărilor. Ne bazăm în continuare pe înțelegerea de către toți oamenii politici responsabili a faptului că nu este în interesul niciunui stat să urmărească escaladarea unui conflict pe care nu îl poate câștiga, nici economic, nici militar. Vă mulțumesc! Domnule secretar general, aveți cuvântul!

Secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Vă mulţumesc foarte mult, domnule Preşedinte Iohannis! Îmi face mare plăcere să mă aflu aici și să ne întâlnim. Vă mulţumesc pentru întâmpinarea călduroasă şi pentru discuţiile excelente pe care le-am avut. După cum am spus, ne-am întâlnit în Bruxelles la NATO şi apoi ne-am mai întâlnit în urmă câteva zile la Consiliul European şi iarăși ne întâlnim astăzi, aici. Cred că aceasta că este o expresie a cât de bine ne dezvoltăm cooperarea şi apreciez foarte mult acest lucru. 

România este un aliat foarte hotărât iar NATO se bazează pe România şi România se poate baza pe NATO. Apreciem angajamentul puternic continuu al României în operațiunile NATO din Afganistan până în Kosovo, contribuiţi la eforturile noastre de susținere a partenerilor noștri, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Contribuiți, de asemenea, la stabilitatea în zona Mării Negre, care rămâne o componentă importantă a securităţii euroatlantice şi, de asemenea, sunteţi gazda unei părţi importante a sistemului de apărare antirachetă al NATO. Aţi luat decizii economice dificile care au redus deficitul, au încurajat creşterea economică şi au permis României să investească mai mult în apărare. De asemenea, ați luat un angajament politic de a crește cheltuielile de apărare până la 2 la sută din PIB până în 2017. Vă felicit pentru toate acestea pentru că acest lucru este important pentru România, să investiți mai mult în apărare. Voi folosi România drept exemplu pentru toți ceilalți aliaţi, arătându-le și spunându-le că România a putut, a fost capabilă atât să reducă deficitul, să aibă o politică fiscală responsabilă și, în același timp, să crească cheltuielile de apărare în combinație cu o creștere economică mai puternică. Deci este posibil atât să crești cheltuielile de apărare, cât şi să aveţi ai o politică fiscală responsabilă. 

Toate aceste contribuții ale României la Alianța noastră, facilitează menținerea Alianței NATO ca o alianță puternică. Acest lucru este important într-o perioadă în care avem nevoie de un NATO puternic și o solidaritate puternică în interiorul Alianței, pentru că vedem o Rusie care se afirmă tot mai mult, care încearcă să schimbe prin forţă frontierele; vedem creșterea extremismului și tulburări în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord şi vedem provocări care nu cunosc granițe, precum atacurile cibernetice şi întreruperile de furnizare de energie. Pentru ca statele noastre să fie în securitate trebuie să consolidăm capacitatea noastră de apărare și asistăm la cea mai mare creștere a acesteia de la sfârșitul Războiului Rece. Creștem capacitățile forței de reacție a NATO care ajunge la peste 40 mii de militari, am grăbit procesul de luare a deciziilor politice și militare și, de asemenea, am înființat unitățile de integrare a forțelor NATO în şase ţări - Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, şi, bineînţeles, aici, în România. Aștept cu nerăbdare să vizitez sediul acestei unități de la București, mai târziu, în cursul zilei de astăzi, alături de dumneavoastră, domnul Președinte. Aceasta nu va fi o bază militară, este doar un sediu mic, de aproximativ 40 de oameni, din România şi din alte ţări membre NATO. Aceștia vor juca un rol-cheie în planificarea exerciţiilor şi sprijinirea unor posibile creșteri a capacității militare. De asemenea, România va sprijini Comandamentul Sud-Est, care este iarăși o contribuție importantă la apărarea noastră colectivă. Aceste măsuri sunt defensive, NATO, nu caută să aibă confruntări cu nimeni, însă vom face tot ce este necesar pentru ca țările noastre să fie în siguranță. Și îi vom apăra pe toți aliații în fața oricărui tip de amenințări, de la Est sau de la Sud. 

Vom face demersuri în continuare pentru adaptarea NATO la Summitul de la Varşovia de anul viitor, și eu, și domnul Președinte am discutat despre această adaptare pe termen lung a NATO pentru că acest lucru este important pentru întreaga Alianță. Deci, domnule Preşedinte, vă mulţumesc foarte mult pentru angajamentul personal puternic faţă de Alianţa noastră şi aştept cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună și în viitor. Vă mulţumesc!

Întrebare: O întrebare pentru domnul secretar general al NATO. Zilele trecute, unele autorităţi ruse au lansat o anchetă provocatoare, pentru că tot aţi vorbit cu câteva minute înainte despre provocatoare, o anchetă provocatoare punând sub semnul întrebării legalitatea proclamării independenţei statelor baltice. România este o altă ţară NATO care a fost ameninţată cu acţiuni militare coercitive de către oficiali ruşi importanţi. Prin anexarea ilegală a Crimeii, Rusia se consideră deja un vecin direct al României. Aceasta înseamnă că zona economică exclusivă a României, aşa cum a fost ea obţinută prin decizia internaţională de la Haga din 2009, s-ar învecina cu zona economică exclusivă a Crimeii. În cazul unei noi posibile crize pe această temă, credeţi că am putea fi siguri noi, România, că NATO ar fi gata să sprijine militar România în eforturile de a-şi apăra securitatea aeriană şi maritimă în această zonă exclusivă, chiar dacă tradiţional n-ar fi conectată teritoriului geografic? O asemenea situaţie legată de situaţia din zona economică exclusivă a României ar intra sub incidenţa Articolului 5? Mulţumesc.

Secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Să încep prin a sublinia faptul că nu vedem niciun fel de ameninţare imediată împotriva vreunui aliat NATO. Totodată, este foarte important pentru mine să subliniez în acelaşi timp că garanţiile de securitate din Articolul 5 din Tratatul fundamental al NATO acoperă întregul teritoriu al tuturor aliaţilor NATO, inclusiv apele teritoriale şi spaţiul aerian. Deci, NATO este gata să apere toţi aliaţii împotriva oricărui tip de ameninţări şi acest lucru, desigur, se aplică atât pe zona terestră, cât şi pentru spaţiul aerian şi pentru apele teritoriale. Şi, de asemenea, vreau să vă spun din experienţa mea că am fost politician în Norvegia. Norvegia are o frontieră comună pe mare, o linie de delimitare în Marea Barents şi are şi o frontieră comună aeriană cu Rusia. Şi, desigur, garanţiile de securitate NATO acoperă teritoriul nu doar terestru, ci şi spaţiul aerian şi apele teritoriale. 

Întrebare: Permiteţi-mi o precizare din partea domnului Preşedinte Iohannis în contextul enunțat de colega mea. Domnule preşedinte, cât de important consideraţi dialogul româno-rus şi cine ar trebui să facă primul pas pentru un astfel de dialog, dacă este necesar şi dacă în mandatul dvs până acum aţi vorbit vreodată cu preşedintele Vladimir Putin. Şi apoi o chestiune foarte importantă, domnilor: în ce măsură criza economică, ce se întâmplă în Grecia, în zona euro, afectează securitatea, stabilitatea NATO şi stabilitatea României? Şi, în acest context, domnule Preşedinte Iohannis, ştiu că aţi avut şi ceva discuţii cu lideri europeni. Dacă ne puteţi spune concluziile. Mulţumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Putem să ne spicuim noi întrebarea din acest text?

Întrebare: Pentru dumneavoastră precizarea. Voiam să vă rog dacă puteţi să-mi spuneţi în ce măsură este important un dialog româno-rus, strict pentru dumneavoastră, în contextul crizei şi al ameninţărilor, şi dacă aţi vorbit până acum cu preşedintele Vladimir Putin, de la începutul mandatului dumneavoastră. Este pentru dumneavoastră o întrebare. Şi în ce măsură criza economică din Grecia afectează stabilitatea NATO şi stabilitatea României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta este pentru domnul secretar general.

Întrebare: Pentru ambii.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Pentru amândoi. 

Secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Grecia este un aliat puternic şi angajat în cadrul Alianţei şi, de asemenea, sunt sigur că va fi şi în continuare. Iar Guvernul Greciei a subliniat de mai multe ori că îşi respectă angajamentele făcute în cadrul Alianţei, lucru care este bun atât pentru Grecia, cât şi pentru NATO. Desigur, vorbim şi despre criza fiscală şi despre criza datoriilor pe care o traversează Grecia acum şi urmărim cu foarte multă atenţie eforturile făcute de UE şi de statele UE pentru a rezolva aceste probleme. Cred că este important ca eu, ca secretar general al NATO, să sprijin statele UE şi ale zonei euro în rezolvarea acestor probleme şi provocări. Ceea ce pot să spun este că sper că va fi posibil să se găsească o soluţie, pentru că acest lucru ar fi bine atât pentru Grecia, cât şi pentru Europa şi, evident, va fi bine şi pentru NATO. Deci sper că va fi posibil să se găsească o soluţie la problemele mari care există acum. 

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dialogul este întotdeauna important şi, împreună cu partenerii atât din UE, cât şi din NATO, încercăm să evităm o situaţie în care animozităţile ar escalada în relaţia, sigur, cu Federaţia Rusă. Este important de evitat ceva similar cu Războiul Rece şi este în acelaşi timp, sigur, important de găsit căi pentru continuarea unui dialog. Aici România este exact pe aceeaşi lungime de undă ca şi UE, ca şi NATO. Şi astăzi, cu domnul secretar general, am abordat şi am discutat această chestiune. În această etapă, România participă la aceste eforturi împreună cu partenerii atât din Uniune, cât şi din NATO. Eu, personal, după cum ştiţi, nu am avut încă un contact cu preşedintele Putin. În ce priveşte Grecia, nu trebuie să ne facem niciun fel de iluzie. Dacă criza continuă şi nu se găseşte o soluţie, atunci situaţia dificilă în care va intra Grecia ne va afecta pe toţi, şi pe noi, România, şi pe noi, UE, şi pe noi, NATO. Sigur, în grade diferite, dar nu cred că cineva este atât de naiv încât să creadă că ieşirea Greciei din zona euro, de exemplu, nu ar afecta pe toată lumea. Din acest motiv, cred că este foarte important să se caute în continuare căi pentru a atenua criza şi pentru a găsi soluţii de ieşire din criză. La ultimul Consiliu European s-a decis consensual că negocierile în această fază nu se poartă în Consiliul European, fiindcă nu acolo este locul lor, ci se poartă negocieri între reprezentanţii Greciei, respectiv instituţiile financiare şi miniştrii de Finanţe. Faptul că în Grecia se organizează un referendum a dus la soluţia pe care o cunoaşteţi, pe termen scurt, de a aştepta rezultatele referendumului şi de a decide ulterior ce se poate face.

Vă mulţumesc.”