Președintele României

19:45 | 15 iunie 2015 | Republica Croația

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a întâlnit luni, 15 iunie a.c., la Zagreb (Republica Croaţia), cu Președintele Republicii Croaţia, doamna Kolinda Grabar-Kitarović. La finalul convorbirilor, cei doi șefi de stat au susţinut o declaraţie de presă comună.

Vă prezentăm în continuare textul declaraţiei de presă:

Președintele Republicii Croaţia, doamna Kolinda Grabar-Kitarović: Bună ziua, stimate doamne şi stimaţi domni. Mai întâi, permiteţi-mi să spun bun venit Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, în vizita sa oficială. Îmi pare foarte bine că este una dintre primele sale vizite în străinătate. Între România şi Croaţia nu există chestiuni deschise, dar, după cum am declarat de curând şi în timpul convorbirilor diplomaţilor noştri, am spus că aş dori ca relaţiile economice să ajungă la nivelul relaţiilor politice. Înainte de toate, este importantă legătura de transport dintre România şi Croaţia – Zagreb şi Bucureşti – şi în ceea ce priveşte regiunea Dunării, considerăm că Croaţia nu a folosit tot potenţialul care există pentru a utiliza până la capăt culoarul dunărean şi pentru a face din Vukovar un port de legătură. La fel cum şi Rijeka poate deveni un port de legătură pe mare.

Am discutat despre colaborarea în domeniul energetic. România este una dintre ţările care a făcut multe în ceea ce priveşte independenţa energetică. Acesta este unul dintre obiectivele noastre – terminalul LNG de pe Insula Krk va fi unul dintre cele mai importante. Totodată, este importantă şi extinderea colaborării noastre în alte domenii energetice. Croaţia este interesată de proiectele României, printre altele şi de proiecte de renovare a hidrocentralelor, de proiecte în ceea ce priveşte transporturile, it-ul şi tehnologiile moderne. 

Croaţia şi România au probleme similare pe scena internă, provocări similare, cum ar fi lupta împotriva corupţiei şi lupta pe mai departe pentru un sistem juridic cât mai puternic, rezolvarea problemelor sociale cum ar fi siguranţa socială, reforma sistemului de sănătate şi a sistemului de pensii dar, totodată, reforma sistemului de educaţie care trebuie modernizat pentru a ajunge la o situaţie mai bună. Totodată, am vorbit despre demografie. Populaţia noastră este din ce în ce mai bătrână şi am discutat despre ce putem face pentru a-i păstra pe tineri în ţările noastre. Pentru Croaţia va fi importantă şi experienţa României legată de primii ani în UE. Am vorbit despre ce se poate face după aderarea la UE şi la NATO şi experienţa română va fi importantă în ceea ce priveşte standardele pentru Schengen şi, totodată, cum putem colabora împreună pentru a avea o poziţie cât mai puternică în cadrul Uniunii Europene şi cum am putea face pentru a contribui activ la politicile europene. 

Am discutat şi despre minoritatea română din Croaţia şi minoritatea croată din România. Ele au o poziţie foarte bună, sunt reprezentate în Parlament. Îmi pare bine că aici cu noi este şi reprezentantul minorităţii croate. Este un punct de legătură pentru ţările noastre şi, pe mai departe, putem continua să discutăm pentru ca minorităţile să îşi poată păstra tradiţiile, limba şi bogăţia lor. Urmează dineul oficial. Vom continua să discutăm pe aceste teme, dar şi despre extinderea NATO şi extinderea UE şi cum îi putem ajuta pe vecinii noştri să ajungă şi ei în aceste organisme. Domnul Preşedinte Iohannis a susţinut iniţiativa noastră de a discuta în cadrul Consiliului despre extinderea UE în regiunea Balcanilor. Mai târziu anul acesta, mă bucur că voi participa la reuniunea de la Bucureşti unde vom discuta mai multe despre siguranţă şi colaborarea în acest domeniu, despre apărare, în pregătirea Summitului de la Varşovia. Am vorbit şi despre alte ameninţări care apar în acest moment în societăţile moderne şi cum putem acţiona mai departe pentru a ne apăra populaţiile. Încă o dată, bine aţi venit, stimate domnule Preşedinte, vă dau cuvântul!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulţumesc, doamnă Preşedinte! Mă bucur să mă aflu astăzi aici, la Zagreb, şi ţin să vă mulţumesc pentru invitaţie şi pentru primirea deosebit de călduroasă. Este prima mea vizită în calitate de şef de stat în această regiune, dar şi prima vizită a unui preşedinte român după aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană în 2013. 

Relaţiile bilaterale dintre ţările noastre s-au dezvoltat constant şi bine în ultimii ani, în special după aderarea Croaţiei la UE. Între România şi Croaţia există punţi de legătură pe care trebuie să le valorificăm pentru statele noastre și pentru cetăţenii noștri. Ne leagă apartenenţa la Uniunea Europeană, dar şi la NATO, la sud-estul Europei şi la regiunea Dunării, dar şi interesul nostru pentru consolidarea perspectivei europene a statelor din regiunea Balcanilor de Vest, după cum aţi menţionat şi dumneavoastră. 

Am discutat împreună despre toate acestea, despre contextul în care ne aflăm, dar și despre modul în care putem dezvolta relaţia dintre ţările noastre. Cred că atât România, cât și Croaţia ar avea de câștigat pe multe planuri, de la dezvoltare economică la stabilitate regională, în urma integrării europene a Balcanilor de Vest. Am afirmat cu fiecare ocazie și doresc să repet convingerea că o regiune sigură și prosperă este în beneficiul tuturor. 

Am avut o discuţie aplicată despre situaţia economică din ţările noastre. Împreună cu doamna preşedinte Grabar-Kitarović am trecut în revistă posibile modalităţi de aprofundare a cooperării bilaterale în acest domeniu și posibile soluţii. Am discutat, fireşte, şi despre rolul esenţial de punte de legătură dintre ţările noastre pe care-l au minoritatea română din Croaţia şi cea croată din România. Ne propunem să continuăm cooperarea în domeniul educaţiei şi al minorităţilor. 

În ce priveşte colaborarea în cadrul Uniunii Europene, am avut ocazia să constatăm din nou că poziţiile şi interesele noastre sunt de cele mai multe ori similare, dacă nu chiar identice. Am discutat mai ales despre cooperarea în regiunea Balcanilor de Vest şi cea dunăreană. Am avut, totodată, un schimb de opinii asupra unor dosare de mare actualitate de pe agenda internaţională. Mă refer îndeosebi la evoluţiile din vecinătatea estică a Uniunii, situaţia din Ucraina şi Republica Moldova. Încă o dată, doamna Preşedinte, vă mulţumesc pentru invitaţie şi pentru primire!

Întrebare: O întrebare pentru ambii Preşedinţi. În contextul în care ambele ţări sunt membre ale Uniunii Europene şi ambele vor să acceadă în Spaţiul Schengen, România mai de demult, Croaţia mai de curând, vreau să vă întreb dacă lupta împotriva corupţiei afectează acest efort al celor două ţări. În primul rând, ce se întâmplă în Croaţia şi cum ar putea afecta lupta împotriva corupţiei sau corupţia la nivel înalt accederea în acest spaţiu select. Şi, de asemenea, ce se întâmplă la Bucureşti, premierul este pus sub acuzare, i s-a cerut chiar încuviinţarea urmăririi penale în Parlament. Mai poate spera România în aceste condiţii la o accedere în Spaţiul Scengen mai curând sau se amână sine die? 

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am discutat, evident, despre chestiunea Schengen şi este destul de evident că aspectul corupţiei este luat în seamă când vorbim despre Spaţiul Schengen. România a făcut progrese semnificative, notabile aş putea chiar să spun, în domeniul combaterii corupţiei şi speţa care, în sine, este tristă pe care aţi menţionat-o, nu arată decât că lupta anticorupţie se desfăşoară din plin, suntem într-o fază fierbinte şi cu siguranţă vom trece cu bine de ea. Faptul că avem aceste rezultate sper să influenţeze în sens pozitiv aderarea la Spaţiul Schengen.

Președintele Republicii Croaţia, doamna Kolinda Grabar-Kitarović: Atitudinea mea a fost dintotdeauna de toleranţă zero faţă de corupţie. Poate că pe termen scurt, lupta împotriva corupţiei poate atinge felul în care o persoană este văzută, dar asta nu înseamnă că nu trebuie pur şi simplu puşi sub acuzare inclusiv înalţi demnitari pentru a vedea care sunt standardele, pentru a putea preveni corupţia şi pentru a dovedi faptul că în orice moment ţara este pregătită să se lupte, să pună sub acuzare corupţia. Nu cred că lupta împotriva corupţiei va afecta în mod negativ aderarea la Spaţiul Schengen. Noi de-abia suntem la început în ceea ce priveşte acest proiect. De la 1 iulie începe prima fază a acestui proces. Mai avem mult de lucru, dar consider că lupta împotriva corupţiei nu poate decât să ne ajute în atingerea criteriilor tehnice şi nu poate decât accelera procesul de aderare la Spaţiul Schengen. 

Întrebare: În ce fel poate să colaboreze economic Croaţia cu România, având în vedere că România, în următorii 5 ani, va fi cea mai activă ţară? Cum poate folosi Croaţia orientarea dunăreană. 

Președintele Republicii Croaţia, doamna Kolinda Grabar-Kitarović: Cred că am răspuns deja. După cum am spus, una dintre priorităţile mele este colaborarea cu ţările din Europa Centrală. La fel ne uităm şi la zona dinspre Marea Neagră şi ne uităm la Dunăre nu doar ca un fel de coridor, ci şi ca un spaţiu care ne va ajuta să dezvoltăm colaborarea şi în alte domenii, de la infrastructură la transporturi, dar şi împărtăşirea de informaţii legate de cum putem folosi calitatea de membru al UE. Am folosit experienţa celorlalţi în timpul negocierii cu Uniunea Europeană şi tot ce ne dorim este să ne obişnuim cu faptul că suntem ţară membră. Una dintre dorinţele mele este să întărim colaborarea trilaterală între România, Croaţia şi Ungaria. Aici putem vorbi din nou despre domeniul economic, cum putem conecta ţările, cum putem conecta diversele oraşe şi din punct de vedere al transportului, dar şi din punct de vedere economic, al industriei, al investiţiei, inclusiv în ştiinţă şi tehnologie. Toate acestea sunt domenii în care putem face foarte multe şi în care putem învăţa unii de la ceilalţi. Prin colaborarea noastră vom reuşi să întărim întreaga regiune. 

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aş adăuga doar o chestiune care ţine de voinţa politică. Croaţia şi România au legături excepţionale care vin din istorie, nu au fost inventate ieri. În baza acestor relaţii foarte bune, noi doi credem - şi asta am discutat – că se pot găsi căi pentru a aprofunda schimburile comerciale, în general putem să promovăm firme care doresc să investească dintr-o ţară în alta. Suntem amândoi convinşi că anii care vin vor demonstra că aceste lucruri se întâmplă.