Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și a Cancelarului Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel

16:10 | 26 Februarie 2015 | Germania

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a întâlnit joi, 26 februarie a.c., la Berlin (Republica Federală Germania), cu Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel. La finalul convorbirilor, cei doi oficiali au susţinut o declaraţie de presă comună.

Vă prezentăm în continuare textul declaraţiei:

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: Astăzi este în prima sa vizită la Berlin Președintele României, domnul Klaus Iohannis. Pentru noi este o mare bucurie, noi am urmărit campania electorală în România și putem să spunem că aici, în Germania, ne-am bucurat de victoria lui Klaus Iohannis, pentru că dânsul este un reprezentant al minorităţii germane. Dar ceea ce contează este că majoritatea românilor l-au votat ca Președinte. În discuţia noastră ne-am propus să încurajăm buna cooperare dintre Germania și România. Putem să realizăm mai multe progrese, în special în două direcţii, pe de-o parte, în direcţia cooperării europene, privind politica externă europeană, cu vecinii României, care, bineînţeles, sunt, momentan, de o mare însemnătate strategică, privind Balcanii de Vest, problema Moldovei, problema Ucrainei, care, din perspectiva României, nu este atât de departe precum este din perspectiva Germaniei, dacă ne uităm doar la situaţia geografică.

Oamenii din ţările noastre au relaţii culturale și umane apropiate. Noi suntem parteneri comerciali foarte apropiaţi, avem un volum de schimb comercial de peste 200 de miliarde de euro. Germania este un mare investitor în România și vrem să dezvoltăm această colaborare. De asemenea, colaborăm în NATO și așa vom face și mai departe. Am vorbit despre consolidarea statului de drept, despre combaterea corupţiei, sistemul de justiţie. Uniunea Europeană a constatat faptul că există progrese remarcabile și cred că România va continua pe acest drum. Am vorbit și despre faptul că România are dorinţa îndreptăţită de a deveni parte a Spaţiului Schengen și vom vedea să putem obţine un progres. Vom discuta cu partenerii europeni știind că este o prioritate atât pentru România, cât și pentru Bulgaria. Am vorbit și despre câteva proiecte economice de mare importanţă. Cred că implementarea mijloacelor de finanţare europene, implementarea posibilităţilor de a îmbunătăţi calitatea vieţii sunt puncte importante. Guvernul României apreciază această prioritate. A fost o discuţie foarte prietenoasă și vrem să continuăm acest schimb de opinii prietenos și în viitor. Ne vom vedea la întâlniri în cadrul Consiliilor Europene și vom avea o agendă comună în ce privește Ucraina și alte provocări legate de politica externă. Încă o dată, bine aţi venit la noi, în Germania.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulţumesc foarte mult, doamna Cancelar, mulţumesc foarte mult pentru primirea deosebită și pentru excelenta discuţie pe care am avut-o. Este o bucurie și o onoare să mă aflu astăzi, aici, la Berlin. Le mulţumesc atât domnului Președinte federal Joachim Gauck, cât și doamnei Cancelar federal Angela Merkel pentru invitație și pentru primirea deosebit de frumoasă. Sunt foarte mulțumit de discuţiile purtate. Alături de doamna cancelar Merkel, am trecut în revistă evoluția relațiilor bilaterale din punct de vedere economic, cultural și, sigur, politic. Pentru noi, Germania este nu doar principalul partener economic al României, dar și unul dintre cei mai importanţi parteneri de dialog in interiorul Uniunii Europene și pe scena internaţională.

În sfera economică, am evaluat cu satisfacție evoluția schimburilor dintre cele două ţări, care își menţin tendinţa ascendentă. Am apreciat, de asemenea, prezenţa în România a unor investitori importanţi și am afirmat deschiderea și interesul nostru pentru atragerea unui număr și mai mare de companii germane. Din discuția de astăzi a reieșit că există încă un potenţial însemnat de dezvoltare prin sporirea investiţiilor și creșterea volumului schimburilor comerciale. Am evocat în cadrul întrevederii diversitatea oportunităţilor de cooperare sectorială, a intereselor comune și a proiectelor de parteneriat. Avem un interes deosebit ca Germania să ne fie partener în identificarea acelor nișe de dezvoltare care pot genera avantaje competitive și care pot individualiza România în peisajul economiei europene a anilor 2020. Atât doamna cancelar federal Merkel, cât și eu, am subliniat importanța punții de legătură creată în mod natural de comunitățile germane din România și de comunitățile române din Germania. Le considerăm un factor de consolidare a cooperării româno-germane și un model de abordare, în adevărat spirit european.

Desigur, am discutat o serie de chestiuni din actualitatea europeană. Atractivitatea Europei este generată și de bunăstarea sa și de succesul economic. Am fost de acord că acest succes trebuie garantat prin dedicarea unor eforturi susţinute pentru menţinerea și sporirea competitivităţii globale. În acest sens, este esenţială consolidarea Uniunii Economice și Monetare, inclusiv prin desăvârșirea Uniunii Bancare.

Am reafirmat necesitatea de a apăra cu fermitate, atât prin luările de poziţie cât și prin faptele noastre, valorile europene - cele care au permis ca Uniunea Europeană să devină un proiect model. Totodată, am discutat și convenit să continuăm acest dialog despre modalităţile de a consolida coeziunea internă, dialogul intercultural și implicarea responsabilă a cetăţenilor noștri și din alte state ale Uniunii Europene la construcţia spaţiului comun de stabilitate, prosperitate și democraţie.

Am abordat în cadrul întrevederii și subiectul aderării României la spațiul Schengen. Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea acestui obiectiv. Există argumente pe care le credem convingătoare, care să ducă la eliminarea ultimelor rezerve invocate în trecut în acest proces. Raportul recent MCV reprezintă un asemenea argument.

În egală măsură, un argument solid, credem noi, rezidă în capacitatea și contribuția deja demonstrată de România la asigurarea securității frontierei externe a Uniunii.

Am abordat, de asemenea, teme de actualitate de pe agenda internațională și, în mod deosebit, aspecte ce țin de securitate pe continentul nostru. Am conchis că toate eforturile trebuie depuse pentru identificarea unei soluții pentru încheierea conflictului din Ucraina. Mi-am exprimat admirația față de eforturile Germaniei, si ale cancelarului Merkel personal, care vizează acest obiectiv. Am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea, independenţa și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional, pentru implementarea cu bună-credinţă și în interesul păcii a Acordului Minsk II, de către toate părţile implicate in conflict. Am reafirmat susţinerea perspectivei europene a statelor membre ale Parteneriatului Estic și a Republicii Moldova, în mod deosebit, dar și a țărilor din Balcanii de Vest. Este datoria și interesul nostru direct ca aceste regiuni să facă parte din dezvoltarea proiectului european, asumându-și integral toate elementele acquis-ului comunitar. În final, o discuție foarte bună, foarte constructivă! Mulțumesc, doamna Cancelar!

Întrebare: Bună ziua! Vă mulţumesc. O întrebare atât pentru doamna Cancelar, cât și pentru domnul Președinte. Credeţi că există riscul ca Rusia să facă în Republica Moldova aceleași lucruri pe care le-a făcut în Ucraina? Mulţumesc.

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: Sperăm că nu. Cred că suntem, în ceea ce privește Ucraina, în etapa la care lucrăm să apară un armistiţiu care să dureze mai mult timp, să se ajungă la o situaţie în care să putem implementa măsurile Acordului de la Minsk din septembrie, împreună cu președintele francez, de mult încercăm să rezolvăm conflictul din Transnistria. Nu trebuie să uităm că acest conflict există și că toate încercările internaţionale nu au dus la o soluţie și trebuie să lucrăm mai departe. Nu se poate spune că în Moldova lucrurile stau așa cum ne-am dori.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În momentul de faţă nu avem semnale că situaţia se îndreaptă într-acolo, însă este clar că este în interesul întregii regiuni, mai exact al întregii Europe, ca în Ucraina situaţia să se stabilizeze și să se normalizeze. Orice altceva ar fi o problemă imensă pentru întreaga regiune și pentru întreaga Europă. Alaltăieri am fost în Republica Moldova, am discutat aceste chestiuni și în chestiunea Transnistriei i-am rugat pe toţi cei cu care am avut discuţii să continue eforturile de ameliorare, în special în formatul 5+2, în care se încearcă deblocarea dosarului transnistrean.

Întrebare: Doamna Cancelar, Președintele solicită o prezenţă NATO mai mare în România, din cauza conflictului dintre Ucraina și Rusia. Susţineţi această solicitare? Şi, domnule Președinte, cum consideraţi relaţia cu românii din Germania? Există multă sărăcie și puţine forţe de muncă calificate. Ce poate face România pentru a-și împiedica românii de la emigrare?

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: Vreau să spun ceva despre emigrarea dinspre România către Germania, nu vreau să generalizăm. Bineînţeles că există și multă forţă de muncă calificată din România care lucrează aici, de aceea cred că trebuie să menţionăm acest fapt. În ce privește prezenţa în NATO, cred că se poate înţelege din situaţia regională că România se găsește într-o situaţie strategică care iese în evidenţă. Am discutat faptul că nu trebuie să ne uităm doar la zona baltică și la Polonia, ci și că Ucraina este în zonă și, în ce privește vecinătatea cu Moldova, este un vecin direct al României și am făcut pași importanţi pentru implementarea politicii de vecinătate. Şi cred că România joacă un rol important și în această chestiune.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: O să răspund în limba română, însă, dacă nu este foarte clar, vă rog să întrebaţi din nou. Problema migraţiei sărăciei este o problemă care, din nefericire, s-a amestecat de prea multe ori cu problema liberei circulaţii a forţei de muncă în Europa. Libera circulaţie a forţei de muncă este un bun câștigat, enorm de valoros, pentru noi toţi în Europa. Din păcate, când este vorba despre România, se vede prima dată migraţia sărăciei, care nu este semnificativă numeric, și se vede foarte greu și foarte rar se discută un fenomen, care este semnificativ, este problematic pentru România și este un câștig net pentru Germania, este vorba de migraţia forţei de muncă calificată și foarte calificată care pleacă din România și vine în Germania. Cunosc personal sute de astfel de persoane, ca să nu spun mii, că ar fi exagerat, care au plecat din România, au venit în Germania, s-au integrat, in no time, perfect și care muncesc aici cu folos. Pentru România aceste persoane sunt o pierdere. Sistemul nostru educaţional este relativ performant, dar o ţară ca România are o problemă dacă părţi semnificative din forţa de muncă foarte calificată pleacă. Acest fenomen se numește brain drain și este în interesul nostru să găsim o contracarare. Numeric, cei care pleacă din România și vin, de exemplu, în Germania calificaţi și muncesc este de multe ori mai mare decât numărul celor care sunt socotiţi migranţi ai sărăciei. România va trebui să se confrunte cu această problemă și acest fenomen poate fi stopat în măsura în care reușim să inducem o dezvoltare economică sustenabilă, o creștere sensibilă a veniturilor, mai ales a tinerei generaţii, și în măsura în care reușim, prin transparentizare și în procedurile publice, dar și în procedurile de carieră în mediul privat, să garantăm tinerilor o șansă bună, o șansă reală în carieră lor, fie în spaţiul public, fie în spaţiul privat. Există semne bune. Sunt oameni tineri care se hotărăsc să se întoarcă în România, fiindcă acum ei cred că și la noi se poate. Dar mai este mult de lucru.

Întrebare: Bună ziua! O întrebare pentru doamna Cancelar Angela Merkel. Consideraţi că o decizie privind aderarea României la Spaţiul Schengen poate fi luată până la sfârșitul acestui an, ţinând cont și de rezultatele pozitive înregistrate în ultimul Raport MCV al Comisiei Europene? Mulţumesc.

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: Aţi menţionat că ultimul raport a fost deja mai pozitiv. Credem și noi că reforma va fi implementată mai departe consecvent, vom vorbi despre următorii pași, nu pot să spun nimic acum, însă înţeleg că România așteaptă un răspuns în curând care să arate că există progrese. Vom reveni asupra acestei chestiuni, am convenit acest fapt.

Întrebare: Am o întrebare în ceea ce privește Moldova și aș fi vrut să aflu de la dumneavoastră care sunt măsurile concrete cu care credeţi că o puteţi ajuta pe Moldova în ce privește stabilizarea vizavi de Est. Domnule Președinte, încă o întrebare, în ce privește ungurii din ţara dumneavoastră, pentru că și din partea ungurească există păreri agresive vizavi de sprijinirea minorităţii sau slaba sprijinire a minorităţii.

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: În ce privește Moldova, ca membru al Parteneriatului Estic, s-a semnat un acord de asociere, care se află în proces de ratificare în Parlamentul german. În plus, Moldova va primi ajutor substanţial din partea Uniunii Europene. Suntem legaţi și politic foarte îndeaproape cu Moldova. Deci, vom ajuta Moldova și ne-am îngrijit de discuţiile 2+5 și acum, cu Ucraina, atenţia a crescut, pentru că situaţia este deosebit de grea. Ne-am declarat și susţinători ai alegerilor drepte în Moldova. De asemenea, sancţiunile Rusiei împotriva Moldovei din august au dus la un ajutor din partea României în ce privește exportul produselor agricole și cred că există mulţi pași mici care au arătat că Moldova este un partener apropiat de-al nostru.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În ce privește tema ungurilor, este clar că interesul Ungariei în ce privește minorităţile ungurești din afara Ungariei este neobișnuit de mare. Nu ne simţim ameninţaţi de acest fapt în România, însă suntem foarte atenţi atunci când un stat vecin are un interes atât de mare pentru o minoritate. Minoritatea maghiară are reprezentanţi politici în România. Aceștia sunt partenerii noștri de discuţie. Cu acești politicieni mă întâlnesc des, vorbim despre aceste chestiuni și vă pot asigura că în România nu există o problemă a maghiarilor.