Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Prim-ministrul Irlandei, domnul Leo Varadkar

14:10 | 24 Iulie 2018 | Irlanda

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 24 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă comună cu Prim-ministrul Irlandei, domnul Leo Varadkar.

 

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună ziua! Salut prezența în România a domnului Leo Varadkar, Prim-ministrul Irlandei, cu care am o colaborare foarte bună de când suntem amândoi membri în Consiliu şi mă bucur foarte mult că a reușit astăzi să vină într-o vizită pe care am planificat-o împreună de mai multă vreme. Evident că vizita acum are în centrul discuțiilor Președinția noastră, a Consiliului Uniunii Europene, care se apropie cu pași repezi. Şi chiar dacă Irlanda şi România sunt geografic situate la extremele Uniunii, în vest şi în est, avem foarte multe abordări comune, abordări comune care au reieșit şi din discuţiile foarte bune pe care le-am avut astăzi. Împărtășim idei comune legate de viitorul Uniunii Europene şi, în acest sens, am avut un schimb de opinii excelent.

În afară de aceste chestiuni, am discutat, evident, despre relațiile noastre economice, care sunt din ce în ce mai bune. Specialiștii ne spun că în ultimele 12 luni, schimburile comerciale s-au dublat, ceea ce este cel puțin notabil şi un semnal foarte bun.

O chestiune care pentru mine a fost foarte importantă şi am adus-o în discuție este comunitatea românească din Irlanda, o comunitate destul de numeroasă, foarte bine integrată şi foarte bine primită şi am ținut să mulțumesc autorităților irlandeze pentru modul excepțional de bun, de pozitiv, în care au reușit să primească pe românii noștri şi să îi lase să se integreze în Irlanda.

Cred că este evident că un punct foarte important în cursul discuțiilor noastre a fost Brexit-ul. Brexit-ul, care ne interesează şi ne afectează pe toți, dar pentru Irlanda are aspecte specifice, există complicații specifice, în special, evident, granița dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, dar şi multe alte chestiuni. Am discutat aceste lucruri şi suntem amândoi de părere că trebuie găsite soluții pentru problemele care apar în urma Brexit-ului. România a susținut din capul locului poziția Irlandei - că aici trebuie găsită o soluție specială şi pozitivă - şi o susținem în continuare.

O temă importantă pentru noi toți şi care, de asemenea, a fost discutată de noi şi în întâlnirea tête-à-tête, dar şi cu cele două delegații, este viitorul cadru financiar multianual pentru 2021 până în 2027, o temă complexă şi am menționat acum această chestiune, fiindcă este un lucru pozitiv că avem abordări foarte, foarte apropiate în multe chestiuni legate de cadrul financiar, dar în special de două teme care ne sunt dragi şi nouă: Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune şi abordările noastre sunt similare. Acestea trebuie menținute.

În fine, am discutat tema migrației şi am ajuns împreună la concluzia că trebuie să găsim soluții bune pentru a putea rezolva problema migrației, în sensul de a o face mult mai ordonată. Aici trebuie negociate soluții care sunt bune, sunt general acceptabile, sunt fezabile şi sunt sustenabile. Aceste discuții ne preocupă în Uniune de mai mulți ani, dar în special din 2015, când am avut un val foarte important de migrație şi m-am bucurat să constat că avem şi în această chestiune evaluări similare, legate, sigur, de consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, de combaterea migrației ilegale şi, în acelaşi timp, sigur, este foarte important să acționăm în zonele de unde vin migrații, pentru a găsi soluții pe termen lung.

Dați-mi voie să spun la final că evaluez aceste discuții ca fiind foarte pozitive şi mă bucur că am avut astăzi ocazia să discutăm aceste chestiuni. Vă mulțumesc!

Prim-ministrul Irlandei, domnul Leo Varadkar: Mulțumesc foarte mult, domnule Președinte! Sunt foarte bucuros să mă aflu aici, la București. Nu este prima mea vizită aici, am mai fost aici acum multă vreme, ca student. Mă bucur să vin din nou, este prima mea vizită și ca Prim-ministru și, oricum, sper că nu este ultima. Sper să mai vin la anul pentru Președinția României. Ne vedem cu regularitate la întâlnirile Consiliului, dar m-am bucurat să putem avea și acest tête-à-tête sub formă bilaterală și să putem sta de vorbă mai în profunzime despre o serie de chestiuni despre care discutaserăm deja în marja întâlnirilor de la Bruxelles.

L-am invitat pe domnul Președinte să viziteze Irlanda, sper să vă puteți face timp în calendarul dumneavoastră de activități viitoare. Am venit la Bucureşti, într-adevăr, în pregătirea Preşedinţiei României a Consiliului, care se apropie foarte repede, în prima jumătate a lui 2019, când va avea loc și Brexit. Aștept cu plăcere și Summitul de la Sibiu din luna mai anul viitor pentru că deși Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană în martie anul viitor, vor continua alte aspecte cum este decizia privitoare la Zona Euro și alte lucrurile legate de Uniunea Europeană. Este, de asemenea, ambiția noastră, dacă se poate, să vedem și un acord asupra cadrului financiar multianual. Vor fi șase luni foarte pline de evenimente. Am asigurat de angajamentul Președintele Irlandei de a lucra în strânsă colaborare pentru a ajuta România să aibă succes în Președinția sa. Suntem pe mâini sigure în ceea ce priveşte a avea România la cârmă.

Coeziunea ca valoare europeană comună este una dintre temele principale. Noi am intrat 1973 în Uniunea Europeană în calitatea de membru la vremea respectivă, și piața liberă și Zona Euro au fost toate lucruri foarte pozitive pentru Irlanda, au fost benefice economiei noastre și societății noastre, ne-au ajutat să ne transformăm relațiile cu restul lumii. La vremea respectivă, economia și nivelul de prosperitate erau cu mult în urma mediei europene. Ne-a luat peste 20 de ani pentru a ajunge la nivelul mediei europene. România privește pe bună dreptate Uniunea Europeană ca un factor care va contribui la creșterea prosperității sale, vă urez succes pe acest drum.

Am discutat și despre acel buget, și despre faptul că el trebuie să stimuleze creșterea europeană, crearea de locuri de muncă, să întărească prosperitatea, să ajute la abordarea aspectului migrației. Vor fi necesare, într-adevăr, politici care să funcționeze bine, cum este cea agricolă comună și cea a coeziunii.

Despre migrație, au luat notă colegii despre decizia Consiliului. Nu suntem în prima linie a frontului în Irlanda, dar vom continua să ne aducem contribuția noastră la găsirea unor soluții și la discutarea dimensiunilor interne și externe ale fenomenului.

În privința Brexit, i-am transmis domnului Președinte aprecierea noastră pentru faptul că România continua să aibă punctul de vedere pe care l-a adoptat. Suntem amândoi de acord că trebuie să-l  sprijinim pe Michel Barnier în eforturile de negociere, echipa aceea multi-instituțională, și este mai bine să fie una singură, bineînțeles, decât 27 de negocieri separate. Angajamentele semnate în decembrie și martie trebuie onorate, privitoare la partea financiară, privitoare la cetățenii europeni care locuiesc în Marea Britanie și garanțiile privitoare la frontiera Irlandei, care să nu fie una dură, cum se spune, între Irlanda de Nord și Republica Irlanda. Vă mulțumesc încă o dată pentru invitație, pentru interesul și angajamentul manifestat și aștept să ne vedem în septembrie din nou!

 

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Am o întrebare pentru domnul Prim-ministru și pentru domnul Preşedinte. Se discută foarte mult despre riscul ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană fără un acord. Recent, un raport al FMI arăta că pierderile financiare în această situație pentru țările Uniunii, în special pentru Irlanda, vor fi mai mari decât se estimase inițial și întrebarea mea este în ce măsură cele două țări, România și Irlanda, iau în calcul, sunt pregătite pentru un asemenea scenariu și, evident, cum poate fi evitat un „hard Brexit”?

Prim-ministrul Irlandei, domnul Leo Varadkar: Cred că este un risc real, trebuie să îl luăm foarte în serios. Eu cred, însă, că totuși putem să ajungem să avem niște acorduri. Este, zic eu, probabilitatea foarte puternică, în momentul de față, să se ajungă la acorduri cum trebuie în octombrie. Asta își dorește toată lumea, și în Marea Britanie, și în Uniunea Europeană. Șansele unui „hard Brexit” sunt mici în momentul de față, dar, sigur, trebuie avute în vedere și trebuie să ne pregătim pentru așa ceva. Irlanda se pregătește pentru așa ceva, ca țară, își diversifică deja și exporturile, ne asigurăm de acces la tot felul de linii de credit, rezolvăm probleme cu privire la agricultură și tot felul de alte lucruri de acestea. De asemenea, chiar și în pregătirea pentru perioada de tranziție, de după Brexit, ne vom înmulți eforturile, însă, pentru a ne asigura că se ajunge la un acord și financiar, și care protejează drepturile cetățenilor europeni și privitor la frontiera dintre Irlanda de Nord și Irlanda. Nu putem să acceptăm în Irlanda o frontieră dură, cum se spune. S-ar putea ca întreaga perioadă de tranziție să fie necesară pentru a putea negocia forma finală a unor tratate, și economic, și de securitate și așa mai departe. Vor trebui ratificate, eventual de parlamentele tuturor țărilor membre. Deci, sunt multe lucruri care pot merge prost, însă în ceea ce privește  negocierea, acesta reprezintă un motiv în plus de ne asigura că avem un tratat de ieșire, un acord cu privire la Brexit făcut cum trebuie acum.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Într-adevăr se discută foarte mult despre „hard Brexit”, dar trebuie să știți că nimeni nu își dorește așa ceva. Nimeni dintre conducătorii statelor și guvernelor din Uniunea Europeană și atunci cred că probabilitatea unui „hard Brexit” în realitate este foarte mică. Fiindcă toată lumea își dă seama că un hard Brexit nu înseamnă că s-au terminat aceste discuții complicate și fiecare își vede de treabă. Ar însemna că aceste discuții foarte complicate devin mai complicate și noi, politic, nu ne dorim acest scenariu. Așa că, sigur, se pot face niște discuții, se pot face niște scenarii, dar încă o dată, „hard Brexit-ul”, deci Brexit-ul fără o înțelegere, nu este dorit de nimeni, nici de Marea Britanie, nici de UE27. Și mi s-ar părea destul de riscant să începem acum toți 27 sau 28 să ne pregătim pentru un „hard Brexit”, dacă nu ni-l dorim. Noi ne pregătim pentru discuții mai intense, poate mai flexibile, în orice caz discuții foarte aprofundate, pentru a găsi cea mai bună soluție pentru finalizarea acestui Brexit.

Jurnalist: Am auzit în ultimele zile că oamenii au început să își adune mâncare și că sunt și niște tulburări. Ce recomandări face Guvernul irlandez cetățenilor și societăților comerciale? Domnule Președinte Iohannis, sprijiniți dorința Irlandei de a nu exista o frontieră dură între cele două Irlande? (...)

Prim-ministrul Irlandei, domnul Leo Varadkar: Chestiunea cu tulburările sociale aș spune că este exagerată și nu aș recomanda să se apuce nimeni să-și adune mâncare, avem destulă mâncare în Irlanda, indiferent ce se întâmplă cu Brexit-ul. Poate din cauza vremii, poate din cauza altor evenimente au început oamenii să strângă și să adune mâncare mai multă, să o depoziteze. Nu cred că e un motiv de panică. În ceea ce privește incapacitatea eventuală de a se ajunge la un acord de retragerea Marii Britanii, nu îmi place să vorbesc prea multe despre ipoteze. Oricine își poate da seama că este preferabil să avem o prelungire a unor status quo-uri decât o lipsă totală a unui acord. Asta, însă, se poate întâmpla numai dacă ar cere Marea Britanie să nu existe practic, dacă Marea Britanie decide că asta vrea, sigur, e decizia lor. Există, însă, și o dată limită la care Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană, în martie anul viitor, indiferent ce se întâmplă și a avea toate acordurile ratificate de toate Parlamentele până la vremea respectivă va necesita ca acordul să fie finalizat până la sfârșitul anului.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Noi am sprijinit chiar de la început poziția Irlandei și am fost printre primii care au fost de acord ca tema graniței între Irlanda și Irlanda de Nord să fie inclusă în liniile de ghidaj, Guidelines, pe care le-am aprobat chiar la început când am stabilit cadrul în care se va desfășura negocierea pentru retragerea ordonată a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Nu ne-am schimbat această poziție și, astăzi, am reiterat domnului Prim-ministru acest sprijin al României pentru Irlanda. Înțelegem foarte bine că o revenire la o graniță dură, deci o graniță fizică între Irlanda și Irlanda de Nord, este pur și simplu imposibilă și este un argument în plus și pentru noi să insistăm asupra unei negocieri cu un rezultat bun, nu fără rezultat. Nu cred că se va ajunge la un Brexit fără înțelegere. Vă mulțumesc!