Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Preşedintele Republicii Slovace, domnul Andrej Kiska

18 Noiembrie 2015 | Slovacia

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 18 noiembrie a.c., la Palatul Prezidențial din Bratislava (Republica Slovacă), o declarație de presă comună cu Președintele Republicii Slovace, domnul Andrej Kiska.


Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

Preşedintele Republicii Slovace, domnul Andrej Kiska: „Bună ziua, domnule Președinte! În primul rând trebuie să spun că sunt foarte bucuros că astăzi îl avem alături de noi pe Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis. În deschidere, am prezentat condoleanţele mele sincere victimelor de la tragedia din clubul din Bucureşti şi, de asemenea, celor doi cetățeni români care şi-au pierdut viaţa în atentatele din Paris.

Este foarte plăcut să ai oaspete un preşedinte al unei ţări cu care avem relaţii bilaterale foarte bune. Am exprimat, de asemenea, mulțumirea și recunoștința noastră, pentru soldații români care au căzut cu ocazia eliberării a aproape două treimi din teritoriul actual al Republicii Slovace. Aproape 65.000 au fost răniți sau au căzut și, mâine, voi merge împreună cu domnul Președinte Iohannis, să celebrăm jertfa lor, la cimitirul eroilor români de la Zvolen. De asemenea, sunt foarte bucuros că România are o deosebită grijă vizavi de minoritățile care trăiesc în acest stat. Există și o minoritate slovacă în România, care are și un reprezentant în Parlament. Ziua de astăzi este și una oarecum simbolică, astăzi se împlinește exact 1 an de când l-am sunat pe domnul Președinte Iohannis ca să îl felicit pentru câștigarea alegerilor.

Am abordat astăzi mai multe teme, am vorbit despre securitate, am vorbit despre propaganda Rusiei şi am căzut de comun acord că proiectul Nord Stream 2 ar fi un pericol real pentru siguranţa Ucrainei. 

Am discutat, de asemenea, şi despre recentul summit de la Bucureşti, care a fost foarte bine organizat şi unde am observat că Europa trebuie să fie unită şi, într-adevăr, trebuie să acţionăm în aşa fel ca siguranţa în această regiune să fie din ce în ce mai bine întreţinută. 

De asemenea, am discutat și despre corupție și l-am întrebat pe domnul președinte care ar fi posibilitatea să ne transmită know-how-ul și ce a determinat ca, în România, lupta împotriva corupției să ajungă la un așa înalt nivel. De asemenea, am discutat și despre temele luptei împotriva terorismului și a migrației și am căzut de acord că a da vina comună pe toți, a scoate anumite religii ca a nu fi cele mai bune, nu este calea cea mai bună de urmat, este exact inversul, este exact ceea ce teroriștii își doresc.

De asemenea, mă bucur că, împreună cu domnul Președinte, vom lua parte la Forumul Economic, unde vom discuta despre oportunitățile de dezvoltare a cooperării între statele noastre, abia aștept să ne vedem la cină, mă bucur pentru vizita de mâine de la Zvolen și, de asemenea, vreau să îi doresc domnului Președinte și întregii sale delegații un sejur foarte frumos în Slovacia!”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Vă mulţumesc, domnule Preşedinte! Bună ziua tuturor! Doamnelor şi domnilor, sunt deosebit de încântat să mă aflu astăzi, la Bratislava, la onoranta invitaţie a domnului Preşedinte Andrej Kiska. Vă mulţumesc încă o dată, domnule Preşedinte, pentru această invitaţie şi vedeţi că, la exact un an după ce am vorbit prima dată, am dat curs acestei invitaţii împreună cu delegaţia mea. Suntem foarte bucuroşi că ne întâlnim astăzi. 

Mulţumesc pentru primirea deosebit de călduroasă! Noi doi ne-am mai întâlnit, dar acum este prima întâlnire bilaterală foarte oficială de acest tip şi pot să vă spun că ne simţim ca acasă, între cei mai buni prieteni. 

Discuţiile pe care le-am avut cu domnul Preşedinte Kiska au reconfirmat nivelul excelent al relaţiei bilaterale şi potenţialul uriaş de dezvoltare şi intensificare al acesteia, în special în plan economic. Acest lucru, pentru mine, este foarte important şi mă bucură. 

Ne unesc foarte multe lucruri, plecând de la legături de prietenie şi legături istorice, până la o viziune comună sau similară asupra provocărilor, dar şi oportunităţilor actuale din regiunea noastră, din Uniunea Europeană, din NATO. Despre toate acestea am vorbit astăzi cu domnul Preşedinte Kiska.

Noi vedem în Slovacia unul dintre partenerii cei mai importanţi. În primul rând ne dorim să intensificăm cooperarea economică, să diversificăm domeniile de colaborare şi să încurajăm mediile de afaceri din cele două ţări să investească şi să dezvolte proiecte comune. 

În al doilea rând, dorim să continuăm să ne coordonăm în ceea ce priveşte securitatea flancului estic al NATO şi provocările din vecinătatea estică. Pentru România, şi asta am subliniat, Republica Moldova rămâne o prioritate. Contăm pe sprijinul Slovaciei în acest sens. 

Securitatea energetică a reprezentat un subiect asupra căruia am discutat extins cu domnul Preşedinte. Avem un interes comun în menţinerea Ucrainei ca stat de tranzit al gazului spre Europa şi vom acţiona pentru creşterea independenţei energetice a Europei împreună cu partenerii din regiune. 

Considerăm important ca proiectele de interconectare energetică să fie analizate cu maximă atenţie din perspectiva conformității acestora, cu reglementările și principiile europene asumate în materie.

Nu în ultimul, rând am avut un schimb de idei privind provocarea migrației. Am agreat, împreună cu Președintele Kiska, că este necesar ca Uniunea Europeană să intensifice eforturile, dar și cooperarea, pentru a realiza un mai bun control la frontierele externe ale Uniunii. În același timp, trebuie să rămânem solidari. 

În încheiere, doresc să vă mulțumesc, domnule Președinte, dumneavoastră, autorităților și cetățenilor slovaci, pentru modul în care păstrați vie și cinstiți memoria soldaților români căzuți pe frontul de luptă pentru eliberarea teritoriului slovac. Mâine, vom merge împreună, cum ați spus și dumneavoastră, la Zvolen, unde se află cimitirul militar românesc, în care sunt îngropați 11.000 dintre eroii noștri. Sunt recunoscător că veți fi prezent acolo, împreună cu mine, domnule Președinte!” 

Întrebări din partea reprezentanţilor mass - media:

Jurnalist: Slovacia și România au fost printre statele din Uniunea Europeană care s-au opus cotelor obligatorii de imigranți. Acum, în contextul atentatelor de la Paris, credeți că Bruxelles-ul ar trebui să vină cu o nouă strategie europeană de combatere a migrației?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că este bine să înțelegem aici mai multe lucruri în acest context. În primul rând, tragedia de la Paris trebuie luată ca atare, este un atac terorist împotriva Franței. Asta pe fondul unui val imens de refugiaţi care vin să caute siguranţă pentru ei şi pentru familiile lor în Europa. România nu a fost şi nu este stat ţintă pentru aceşti refugiaţi cum, de altfel, nici Slovacia nu este. Terorismul şi atacurile teroriste funcționează şi au urmări extrem de grave doar dacă reacţia este frica. Şi nu vorbesc aici despre emoţii naturale, aceste tragedii au provocat revoltă, consternare, empatie, tristeţe. Nu despre asta vorbesc, ci despre frică; dacă lăsăm frica să pătrundă în ţesutul social al ţărilor noastre, abia atunci îşi ating obiectivul adevărat şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu avem voie să lăsăm să fie distrus ţesutul social al statelor noastre, nu avem voie să lăsăm xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină relevante în societăţile noastre. În nici un caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă la stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nici o vină în această chestiune. Pericolul este mare, dacă lăsăm în societățile noastre să apară astfel de stigmatizări revin umbrele trecutului a căror sfârşit îl comemorăm prin eroi căzuți unde mergem mâine la Zvolen. Este foarte periculoasă o reabordare de acest tip şi data trecută, ştim bine, că a dus la cea mai groaznică conflagraţie mondială.

Aşadar, trebuie să mergem mai departe, trebuie să rămânem solidari, trebuie să continuăm munca începută în Consiliul European, în Comisia Europeană, să punem în practică lucrurile care au fost hotărâte deja. 

Pe de altă parte, am face bine, chiar suntem obligați în acest context, noi, Uniunea Europeană, împreună cu toți actorii internaționali care vor să rezolve problema, să găsim soluții urgente pentru țările sursă, Siria, Libia și așa mai departe, și să găsim aceste soluții împreună cu țările de tranzit, de exemplu, cu Turcia.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb dacă, după demisia domnului premier Victor Ponta și nominalizarea noului guvern, care știe că va funcționa doar un an, poziția României se schimbă vizavi de migranți, vizavi de politica migranților, vizavi de situația gardurilor și dacă cetățenii sau musulmanii vor fi monitorizați în oarecare fel în România, cum, în Slovacia, de exemplu, s-a început deja.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Încep cu ultima parte și, de fapt, am răspuns implicit deja când a întrebat colegul dumneavoastră. Nu, populația musulmană la noi nu va fi supervizată. Noi respectăm minoritățile etnice și religioase în România, majoritatea din România sprijină activ minoritățile etnice și religioase și credem că ele fac parte din țesutul nostru social și credem că este obligatoriu să rămână așa. Sunt dintre noi!

Iar în ceea ce privește prima parte a întrebării dumneavoastră, indiferent de cine guvernează în România, politica externă și politica europeană a României se caracterizează prin predictibilitate și stabilitate. Noi avem în România o instituție, care se numește Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în care am discutat toate aceste chestiuni. În decembrie, împreună cu reprezentanții noului Guvern, vom continua discuțiile și vom fi un partener stabil pentru toate statele membre din Uniunea Europeană!