Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda

12:00 | 03 Noiembrie 2015

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a întâlnit marţi, 3 noiembrie a.c., la Palatul Cotroceni, cu Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda. La finalul convorbirilor, cei doi şefi de stat au susţinut o declaraţie de presă comună.


Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Bună ziua! Doamnelor și domnilor, sunt încântat să îl am ca oaspete astăzi pe Președintele Poloniei, domnul Andrzej Duda, aflat pentru prima dată în România. Domnule Președinte, bine ați venit la noi!

Mă bucur că România se numără printre primele țări vizitate de dumneavoastră de la preluarea mandatului de Președinte al Poloniei. Consider acest fapt o confirmare a importanței pe care Polonia o va acorda relației cu România sub mandatul dumneavoastră.

La rândul nostru, vedem în Polonia unul dintre cei mai importanți parteneri strategici și un mare prieten. Așa cum v-am asigurat în cadrul discuțiilor pe care le-am purtat astăzi, şi tête-à-tête şi împreună cu delegaţiile, ne dorim ca Parteneriatul Strategic care ne unește să devină unul și mai puternic și noi suntem total angajați în acest sens.

Relațiile dintre România și Polonia se află la un nivel deosebit de înalt, intensitatea lor crescând într-un mod impresionant în ultimii ani.

Ne unesc foarte multe interese și obiective comune, atât în plan regional, european, cât și internațional, dar și legături istorice și de prietenie îndelungată. Ne bucurăm să avem în Polonia un partener cu care să împărtășim viziuni similare și cu care să realizăm proiecte comune de maxim interes. Despre acestea toate am discutat astăzi.

Unul dintre domeniile în care se reflectă cel mai bine nivelul de cooperare bilaterală dintre țările noastre este, cu siguranţă, politica de securitate și parteneriatul în cadrul NATO – vă mulțumesc și cu acest prilej, domnule Președinte, pentru participarea la reuniunea șefilor de stat din țările central și est-europene ale NATO care va avea loc mâine aici, la București, la iniţiativa comună a Poloniei şi a României, și pentru sprijinul acordat acestui eveniment, care este o continuare a formatului început în 2014 la Varșovia.

Rolul esențial pe care România și Polonia îl pot juca în întărirea securității graniței estice a Alianței Nord-Atlantice, împreună cu partenerii aliați, a reprezentat una dintre principalele teme de discuție astăzi cu Președintele Duda.

Am avut un foarte bun schimb de opinii privind contextul actual, marcat de provocări majore în vecinătatea estică – situația din Ucraina și Republica Moldova, relațiile cu Federația Rusă, dar și în plan european – criza migrației, securitatea energetică, procesele de reformă a Politicii de Securitate Europeană și de Vecinătate.

Am convenit să cooperăm strâns pentru susținerea parcursului european și a procesului de reforme ale Republicii Moldova și Ucrainei și pentru menținerea unui interes special al Uniunii Europene pentru vecinătatea estică. Totodată, am hotărât să întărim coordonarea și aprofundarea cooperării României și Poloniei în cadrul Uniunii Europene, atât în plan internaţional cât şi în lupta contra terorismului și, sigur, în chestiunea combaterii Statului Islamic. 

Împreună, țările noastre pot fi o voce foarte puternică, atât în plan regional, dar și în cadrul Uniunii Europene.

În același timp, am avut o discuție aplicată despre modalitățile de intensificare a cooperării economice dintre țările noastre, care se află, este adevărat, la un nivel foarte bun. Dorim să valorificăm mai bine potențialul existent în acest sens și interesul oamenilor de afaceri români și poloni de a investi în cele două țări.

Acestea au fost cele mai importante teme de pe agenda discuțiilor de astăzi pe care am dorit să le subliniez cu această ocazie. 

Domnule Președinte, aveți cuvântul!”

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: „Excelenţe, Domnule Preşedinte, Stimate Doamne, Stimaţi Domni, în primul rând vă mulţumesc foarte mult, domnului Preşedinte îi mulţumesc pentru această primire foarte ospitalieră, pentru invitaţia de a veni în România, la Bucureşti, şi pentru posibilitatea de a face această vizită. 

Doresc în acelaşi timp să exprim şi regretul pentru faptul că această vizită are loc după accidentul tragic care a avut loc aici, în Bucureşti, în care au murit oameni tineri, eveniment care i-a zguduit atât pe polonezi, cât şi pe mine personal. Nu doar regretul vreau să mi-l exprim, vreau şi să spun că există specialişti la un spital din Polonia care pot să trateze pacienţii după astfel de accidente şi care pot să acorde sprijinul lor. Îi transmit domnului Preşedinte şi conducerii României această deschidere a Poloniei de a acorda ajutorul său pentru că, aşa cum am spus, am fost zguduiţi şi suntem conştienţi de faptul că viaţa oamenilor tineri este foarte valoroasă şi trebuie să ajutăm cum putem. 

Vă mulţumesc, de asemenea, domnule Preşedinte, pentru discuţiile pe care le-am avut. Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, au fost consacrate subiectelor comune şi în care avem poziţii comune. Am discutat mai întâi în formula restrânsă şi apoi şi cu colaboratorii noştri. Mă bucur foarte mult că România, care este tradiţional un prieten al Poloniei, astăzi este deschisă pentru intensificarea colaborării. Nu am absolut nicio îndoială că România este partenerul strategic în această regiune şi discuţiile de astăzi n-au făcut decât să confirme acest lucru. 

Am convenit asupra chestiunilor referitoare la securitatea militară – şi vorbesc despre colaborarea în cadrul NATO. Amândoi, eu şi domnul Preşedinte, avem aceeaşi opinie că prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată, că aceasta are un caracter natural, este o chestiune de dezvoltare echilibrată a Alianţei şi prezenţa trupelor Alianţei în această parte a Europei trebuie să se intensifice în mod natural şi normal, dat fiind lărgirea acestei structuri de acum câţiva ani. Această lărgire trebuie să se petreacă în continuare în mod consecvent prin intensificarea prezenţei în ceea ce priveşte infrastructura pe care să o poată folosi şi trupele noastre pentru exerciţii, cât şi prin prezenţa unităţilor militare ale NATO. Cu siguranţă vom încerca să-i convingem de acest lucru şi pe partenerii noştri atât şi la întâlnirea de mâine organizată de noi în comun, cât şi în formula mai lărgită la summitul NATO de la Varşovia de anul viitor, unde vor fi reprezentate toate statele membre ale Alianţei.

Sper ca această politică consecventă, raportată şi la situaţia care se dezvoltă în această parte de lume, va fi acceptată şi va putea fi pusă în practică. Nu am nicio îndoială că împreună cu dumneavoastră, domnule Preşedinte, vom prezenta o poziţie comună. Sper că vom reuşi să-i convingem şi pe partenerii noştri din regiune, cât şi, în perspectivă globală, pe partenerii din Alianţa Nord-Atlantică.

Am discutat şi despre chestiunile securităţii energetice, lucru care are o importanţă foarte mare. În prezent, Europa trebuie să încerce să-şi asigure suveranitatea, vorbesc despre Uniunea Europeană aici, bineînţeles. Este vorba despre folosirea acelor resurse pe care le deţinem noi, cât şi de un oarecare mix energetic şi de diversificarea surselor de energie. Aici am exprimat păreri comune cu domnul Preşedinte, şi anume că trebuie găsite noi soluţii. Nu ne putem permite să fie dependentă Uniunea Europeană ca piaţă care doar primeşte gaz din Rusia şi această dependenţă să crească. 

Am exprimat şi dezacordul nostru în ceea ce priveşte Nord Stream 2. Considerăm că aceasta este o decizie politică, nu are o bază nici economică, nici de altă natură, aşa că nu avem nicio îndoială că aceasta nu trebuie realizată pentru că, de fapt, nu va spori securitatea energetică a Europei, ci este doar o investiţie inutilă şi chiar dăunătoare din punct de vedere politic.

Sunt de acord cu domnul Preşedinte că o importanţă enormă are dezvoltarea situaţiei în această parte a Europei în ceea ce priveşte, pe de o parte, problema Ucrainei şi, pe de altă parte, problema Moldovei şi bazinului Mării Negre. Întrebarea în ce mod se va dezvolta această situaţie din Ucraina ne-am pus-o amândoi şi ne-am exprimat speranţa că se va instala pacea de durată pentru că acest conflict, care nu este decât îngheţat, nu poate să fie acceptat pe termen lung. Ucraina trebuie să-şi recapete controlul asupra graniţelor proprii. Ne bucură poziţia prezentată de statele Europei vestice care indică faptul că acel acord de la Minsk va trebui respectat în totalitate, nu doar pe anumite puncte, ceea ce dă o perspectivă de pace.

Amândoi, eu şi cu domnul Preşedinte, vom fi mai mult decât observatori atenţi ai situaţiei pe viitor, ci şi, dacă va fi nevoie, suntem pregătiţi să întreprindem acţiuni comune diplomatice în această chestiune. Am şi făcut o propunere aici în aceste chestiuni despre care am discutat – securitatea energetică, securitatea militară – să înfiinţăm, împreună cu domnul Preşedinte, un comitet de coordonare prezidenţial care, ulterior, va lucra detaliat asupra tuturor acestor chestiuni, care să fie permanent în legătură şi să fie un consultant în toate aceste chestiuni pe care le-am atins noi astăzi în timpul discuţiilor.

Evident, este şi problema migraţiei. Noi nu avem nicio îndoială că avem nevoie de o politică unitară în această parte a Europei. Nu suntem niciunul dintre noi de acord cu acest sistem de cote şi, fiind convinşi de faptul că este nevoie de acţiuni umanitare, de ajutor umanitar pentru refugiaţi, un lucru natural, evident, ţinem să atragem atenţia NATO că trebuie făcute acţiuni de prevenire, ceea ce înseamnă proces de permanentizare a păcii în zonele unde sunt încă mişcări şi război şi ajutor pentru refugiaţii care se află în taberele de refugiaţi, pentru ca acele condiţii să fie din ce în ce mai bune şi ca presiunea migranţilor să fie din ce în ce mai mică. 

Evident, este şi chestiunea colaborării economice dintre ţările noastre şi, la fel, suntem de acord că este necesară dezvoltarea infrastructurii pentru că această colaborare economică, care este bună în prezent, cu siguranţă ar fi şi mai bună şi mai profundă pe viitor dacă ar fi înfiinţate legături infrastructurale de comunicare, legături rutiere, dar şi pe calea ferată. Aici trebuie spus că trebuie folosite foarte bine fondurile europene în această perspectivă financiară, dar şi o colaborare bună cu vecinii noştri pentru ca aceste legături nord – sud să fie realizate.

Şi perspectiva colaborării statelor din regiunea Mării Baltice, Mării Negre, Adriaticii ne umple de optimism. Avem speranţa că se va realiza, se va continua această colaborare. Eu personal consider că ar trebui să ne direcţionăm nu doar pentru o colaborare, ci pentru proiecte concrete care să poată fi derulate, atât în ceea ce priveşte securitatea energetică în această parte a Europei, cât şi a infrastructurii rutiere, a comunicaţiilor pe care şi noi le considerăm foarte importante.

Încă o dată vă mulţumesc foarte mult, domnule Preşedinte, pentru primirea foarte plăcută, foarte deschisă şi pentru discuţiile foarte concrete.”

Întrebări din partea reprezentanţilor mass - media:

Jurnalist: Aş vrea să vă întreb de chestiunea summitului de mâine, dacă sunteți amândoi convinși că celelalte state care participă la întâlnire vor avea o porție similară cu cea exprimată de dumneavoastră aici? Şi dacă în declaraţia care va încheia întâlnirea de mâine se va adresa o solicitare legată de prezenta armatelor Alianţei în țările noastre?

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: În primul rând sperăm că toţi conducătorii statelor din Europa Centrală şi de Est care sunt membri ai Alianței Nord-Atlantice înțeleg situaţia existentă în ceea ce privește securitatea şi contăm pe faptul că nu ne vom întâlni cu vreo atitudine negativă în ceea ce priveşte această politică de adaptare a Alianței la această situație nouă. Evident că vom încerca să-i convingem pe partenerii noștri că aceşti paşi pe care noi îi planificăm, pe care îi propunem, dar în primul rând contăm pe faptul că niciunul dintre statele partenere din această parte a Europei nu va spune nu la soluţiile propuse de noi. Dar discuţia aceasta va avea loc mâine să lăsăm pentru mâine şi răspunsul la această întrebare. Sper ca acea declaraţie comună să includă aceste elemente de bază.

Jurnalist: O întrebare pentru ambii președinți, aş vrea, dacă se poate să ne explicaţi ce înseamnă această adaptare continuă, în condiţiile în care am văzut în ultimul an exerciții permanente, noi comandamente in şapte state, forța de reacție rapidă sporită şi înfiinţarea unei forţe de reacţie foarte rapide? Ce înseamnă această adaptare permanentă şi cum veți reuși să îi convingeţi pe acei membri mai reţinuţi, conservatori, care se opun unei prezențe permanente NATO în aceste țări? 

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: În primul rând trebuie să spunem un lucru şi anume că realizarea a ceea ce a fost hotărât, respectiv a deciziilor de la întâlnirea anterioară acesta este un lucru care este deja în curs de realizare şi trebuie finalizat, aceasta este o chestiune, dar doua chestiune pe care vreau să o spun, şi am fost de acord cu domnul Preşedinte aici, că acele decizii care au fost adoptate au fost şi mai adâncite prin localizarea, în această regiune a Europei Centrale şi de Est, fiecare poate spune ce se întâmplă la el în ţară, eu spun că în Polonia s-a instalat infrastructură critică, deci armament, evident această prezență rotativă a trupelor trebuie să se intensifice dar şi prezența acelor unități permanente din Polonia şi din toată Europa Centrală şi de Est. Bineînțeles că vom încerca să îi convingem pe partenerii noștri de acest lucru, dar ce vreau eu să vă spun dacă Alianţa Nord Atlantică s-a lărgit şi cu statele din Europa Centrală şi de Est şi în perioada în care se afla doar în vestul Europei acea infrastructură şi unitățile militare au fost în statele membre atunci pentru mine este o consecinţă naturală a lărgirii Alianței să se intensifice şi să se completeze această infrastructură în statele noi membre pentru că acolo este foarte limitată sau nu există deloc, este deci un element natural al dezvoltării Alianţei Nord Atlantice. De aici am folosit termenul adaptare, pentru că este o adaptare la noile condiții, în primul rând la faptul că s-a lărgit NATO şi în al doilea rând raportat la situația actuală geopolitică. Din păcate, perioada de liniște deplină din Europa a rămas în urma noastră, trebuie să luptăm să revină pacea dar să ne amintim ca Alianţa Nord-Atlantică este o alianţă defensivă. Aşadar, chestiunea de asigurare a securităţii este un element de bază şi sunt opțiuni naturale pe care ar trebui să le facă Alianţa tocmai pentru a arata că trăiește. 

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Trebuie să vedem foarte clar care este evoluţia geopolitică şi atunci putem să ne dăm seama şi care ar putea fi adaptarea abordării NATO. Întâlnirea pe care am organizat-o împreună pentru ziua de mâine, acel mini-summit, vrea să arate că flancul estic este aici, ţările din flancul estic sunt hotărâte să joace un rol destul de important în cadrul structurilor NATO şi vrem, de asemenea, să subliniem importanţa acestui flanc estic în situaţia geopolitică în permanentă schimbare. Trebuie să pornim de la definirea flancului estic. Eu am avut o propunere pe care am făcut-o deja acum câteva luni de zile la întâlnirea cu secretarul general NATO de a merge înspre o abordare a celor trie mări. Este vorba de Marea Neagră, Marea Baltică şi Marea Nordului. Acestea definesc flancul estic al NATO. Marea Neagră a căpătat, în contextul geopolitic nou de după ocuparea Crimeii de către Rusia, o nouă dimensiune: Marea Neagră a devenit o zonă foarte fierbinte şi este nevoie de foarte multă atenţie ca să nu se transforme această zonă fierbinte într-o zonă periculoasă. 

De asemenea, cunoaştem abordarea în jurul Mării Baltice unde există preocupări bine motivate pentru a întări gradul de asigurare de securitate. Şi, în fine, trebuie să mergem până la Marea Nordului, unde există nevoia de consolidare a flancului estic. Toate aceste lucruri în esenţă sunt cunoscute şi de NATO şi de toate ţările din NATO, în ce vrem noi să facem este să subliniem că această importanţă geostrategică a flancului estic nu este în scădere, ci este în continuare extrem de mare. Avem tendinţa în lumea în care trăim, o lume a breaking news-urilor, cum se spune de multe ori, să pierdem din vedere importanţa strategică a unor zone sau a unor întregi ansambluri. Este clar că în ultimele luni de zile atenţia publicului s-a mutat din flancul estic şi din zona Ucrainei de Est, în zona sudului. Migraţia din Africa a captat foarte multă atenţie. Pe urmă evoluţia războiului din Siria captează atenţia mediei internaţionale. Evoluţia valului de refugiaţi captează foarte multă atenţie. Toate acestea fac ca în media să se discute puţin despre evoluția din flancul estic. Or, noi credem că flancul estic este astăzi poate chiar mai important decât oricând şi vrem să subliniem aceste lucruri. Asta înseamnă şi o adaptare NATO. Adaptarea constă, în principal, în abordarea conceptuală. Noi nu dorim ca NATO să mute atenţia din flancul estic în orice altă parte, ci vrem să rămână focusată pe flancul estic, care, indiferent că este în prima, sau a doua, sau a zecea ştire din jurnalul de ştiri, este o zonă care priveşte NATO şi nu doar ţările care se află în flancul estic al NATO. Exerciţiile care s-au făcut şi se fac şi în anul acesta arată că există o preocupare. Noi vrem să atragem atenţia că această preocupare nu poate şi nu trebuie să fie una temporară tactică, ci trebuie să fie o abordare geopolitică şi de strategie a NATO.