Declaraţia de presă a Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinută la finalul reuniunii Consiliului European Extraordinar Informal

24 Septembrie 2015 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 24 septembrie a.c., la Bruxelles (Regatul Belgiei), la finalul reuniunii Consiliului European Extraordinar Informal, o declarație de presă.


Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

„Bună seara! Astăzi am avut o şedinţă foarte bună la Consiliul European. A fost, dacă ne gândim la tema migraţiei, probabil cea mai bună întâlnire de până acum, o întâlnire în care s-au discutat problemele de fond, o abordare foarte constructivă şi dintre chestiunile care au fost discutate aş menţiona doar câteva. 

În alocuţiunea pe care am avut-o am încercat să enumăr un pic tematicile care ne-au preocupat pe toţi şi în acest sens v-aş relata un pic care a fost abordarea mea. În primul rând, este evident că, dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei, trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă. Acest lucru este destul de dificil şi Uniunea Europeană singură, cu certitudine, nu poate să facă acest lucru, dar poate contribui la acest lucru. 

O a doua temă pe care am reiterat-o este importanţa care trebuie acordată zonelor sigure din jurul zonei de criză, de exemplu, ţărilor precum: Iordania, Libanul sau Turcia, unde se găsesc un număr foarte important de refugiaţi. Orice sprijin dat acestor ţări, dă un rezultat mult mai consistent şi mult mai rapid decât un sprijin acordat refugiaţilor care au ajuns deja până în Europa. În acest context, a fost reluată rugămintea din partea Înaltului Reprezentant şi din partea Preşedinţiei Consiliului de a veni cu un ajutor substanţial pentru programul alimentar mondial care se ocupă foarte mult de refugiaţii care se află în aceste tabere care înconjoară zonele de conflict - şi aici pot să vă spun că România a decis să aloce 300 de mii de euro pentru următorii trei ani. Această sumă reprezintă un multiplu al sumei care a fost până acum alocată de România pentru acest scop. 

În fine, este clar că trebuie întărită frontiera externă a Uniunii Europene. Am reluat acest lucru şi am subliniat că în afară de această chestiune, unde probabil va fi nevoie şi de acţiuni coordonate ale Uniunii, nu numai ale statelor membre, este nevoie să combatem acele reţele care se ocupă cu migranţii, cu refugiaţii, care vor să treacă dintr-o ţară în alta, deci practic cu traficanţii de refugiaţi. În fine, am ajuns la tema aşa-numitor „hot spots” care sunt gândite centre unde refugiaţii vor fi înregistraţi, vor putea să stea un timp, nu foarte lung, până se temină procedurile de înregistrare şi atunci să fie trimişi ori înapoi, dacă nu îndeplinesc condiţiile pentru refugiaţi, respectiv să fie trimişi mai departe într-o ţară ţintă. Aici mi-am permis să fac propunerea să judecăm împreună, dacă nu ar fi eficient ca aceste „hot spots”, deci aceste centre să devină centre europene, fiindcă problema nu este una naţională a ţării unde ajung refugiaţii, ci este evident o problemă europeană. Această propunere pe care am făcut-o a fost foarte bine primită şi reluată de mai mulţi participanţi la această reuniune. În fine, s-a discutat despre un concept integrat, am solicitat un concept integrat, pentru a putea aborda întregul mecanism de la sursă până la ţara unde ajunge în final refugiatul care are acest drept. 

Declaraţia la care se lucrează astăzi sau concluziile sunt în curs de finalizare şi pe bună dreptate unii dintre participanţi au cerut ca anumite chestiuni care sunt menţionate acolo, de exemplu operaţionalizarea acestor „hot spots”, deci a centrelor de primire, să fie mai bine clarificată, în speţă să ne înţelegem când anume vor începe acestea să devină operaţionale, să funcţioneze din plin. 

Asta legat de întâlnirea din această seară. Unii dintre colegi, majoritatea, au rămas în continuare în sală fiindcă s-a mai lucrat un pic pe text, dar întâlnirea este pe finalizare. Eu m-am scuzat, fiindcă avem încă un drum foarte lung de făcut până mâine dimineaţă, când trebuie să fim în New York şi avem deja întâlniri acolo. Există încă două teme pe care le-aş aborda foarte pe scurt, care nu ţin de agenda întâlnirii Consiliului din această seară. Este o temă falsă care a apărut în România, probabil din neştiinţă, nu cred că pot să merg aşa de departe să spun că tema a fost exploatată politic de politicieni foarte cunoscuţi, fiindcă nu am astfel de date. Una peste alta, decizia Consiliului JAI de ieri nu a fost luată în discuţie astăzi. Nici nu s-ar fi putut. Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze sau să schimbe decizia JAI de ieri. Vă amintiţi decizia JAI, adică Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, a hotărât prin vot un anumit mecanism de repartizare a refugiaţilor. Ştiu că unii au vehiculat ideea că la Consiliu se poate rearanja, se poate relua. Este o informaţie fundametal greşită şi pe aceia îi rog să citească un pic regulamentele Uniunii. 

Ultima chestiune: astăzi au fost lansate 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 ţări, proceduri lansate de Comisia Europeană. Două din aceste proceduri de infringement sunt îndreptate împotriva României. Împreună cu echipa mea am verificat, sunt două proceduri relativ simple care privesc chestiuni de acordare a azilului şi am primit toate asigurările că Guvernul lucrează pe aceste speţe şi nu va fi absolut nicio problemă, este vorba de transpunerea lor în legislaţia naţională. Nu cred că avem aici motive de îngrijorare. Vă mulţumesc!”