Declarația de presă a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la finalul reuniunii Consiliului European de Vară

14:30 | 26 Iunie 2015 | Uniunea Europeană

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 26 iunie a.c., la Bruxelles (Regatul Belgiei), la finalul reuniunii Consiliului European de Vară, o declarație de presă.


Vă prezentăm în continuare textul declarației de presă:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Reuniunea Consiliului European care tocmai s-a încheiat a avut ca teme principale de discuţie migraţia, securitatea şi apărarea, creşterea economică, competitivitatea şi ocuparea forţei de muncă. 

Tema migraţiei a fost abordată pe larg, acest fenomen reprezentând o provocare importantă pentru Uniunea Europeană. În intervenţia mea, am subliniat că provocările cu care ne confruntăm în prezent au nevoie de un răspuns solidar, coordonat şi cuprinzător. Am arătat, totodată, că transpunerea în plan concret a principiilor solidarităţii şi responsabilităţii partajate la nivel UE trebuie să ia în calcul realităţile specifice din statele membre. Textul Concluziilor reflectă în mod adecvat aceste aspecte. În esenţă compromisul realizat constă în următoarele. Cu privire la relocarea intra-UE, așa-numita „relocation”: toate statele membre s-au angajat să participe la relocarea a 40.000 migranţi aflaţi în Italia şi Grecia. Procesul urmează să se desfăşoare pe bază de voluntariat în privinţa numărului de persoane pe care fiecare stat membru ar urma să le preia. Deci, toată lumea participă, doar numărul este pe bază de voluntariat. Mecanismul va fi unul temporar, pe o perioadă de 2 ani, şi va avea un caracter excepţional. Referitor la relocarea extra-UE, așa-numitul „resettlement”, s-a agreat relocarea, de asemenea, pe baze voluntare, a unui număr de 20.000 de persoane dislocate care au în mod clar nevoie de protecţie internaţională. 

În cadrul discuţiilor legate de securitate şi apărare, accentul s-a pus pe revizuirea Strategiei de Securitate a Uniunii Europene şi pe lupta împotriva terorismului. Am avut şi un schimb de opinii cu Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, care a prezentat măsurile pe care organizaţia le are în vedere pentru a face faţă provocărilor mediului de securitate actual. În discuţie a fost evidenţiată importanţa cooperării dintre Uniunea Europeană și NATO. Cum era de aşteptat şi cum am susţinut şi noi, Consiliul European a mandatat-o pe doamna Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, să demareze procesul de elaborare, în cooperare cu statele membre, a unei noi strategii de securitate a Uniunii Europene. 

În cadrul dezbaterilor, am avut un schimb de opinii cu privire la situaţia şi perspectivele economice ale Uniunii Europene. Cu această ocazie, au fost validate Recomandările Specifice de Ţară pentru toate statele membre, în cadrul Semestrului European 2015. 

De asemenea, Consiliul European a andosat obiectivele Strategiei privind piaţa unică digitală, prezentată recent de Comisia Europeană. Pentru România este esenţial ca Strategia să ofere soluţii pentru depăşirea decalajului digital existent între diferite regiuni europene şi între mediul rural şi cel urban, precum şi a altor limitări ale activităţilor transfrontaliere desfăşurate în mediul online.

Consiliul European a luat notă de raportul privind „Finalizarea Uniunii economice şi monetare a Europei", elaborat recent de către Preşedintele Comisiei Europene în colaborare cu Preşedinţii Consiliului European, Băncii Central Europene, Eurogrupului şi Parlamentului European. Din perspectiva obiectivului de aderare la moneda unică, urmărirea cu maximă atenţie şi implicarea în procesul de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare dobândesc, pentru România, o importanţă specială. 

În cadrul reuniunii, premierul David Cameron a făcut o prezentare a preocupărilor Guvernului britanic în perspectiva viitorului referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. Poziţia României pe acest subiect este cunoscută, respectiv identificarea de soluţii la preocupările Marii Britanii în baza prevederilor din Tratatele Uniunii şi cu respectarea deplină a principiilor şi valorilor europene. Dacă aveți întrebări, poftiți!

Întrebare: (…)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da. Am avut o discuţie cu domnul cancelar federal Werner Faymann. Domnul cancelar federal m-a asigurat că acea poziţie exprimată de ministrul de Externe nu este poziţia Guvernului federal austriac şi nu reprezintă nici poziţia domniei sale. Este, aşadar, acea abordare o opinie personală a domnului ministru de Externe al Austriei.

Întrebare: (...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Chestiunea Greciei a fost discutată ieri. Însă, cu toţii am căzut de acord că nu Consiliul European poate să găsească soluţiile la această problemă, ci discuţiile trebuie purtate şi negocierile între reprezentanţii Greciei şi instituţiile de creditare, respectiv, cu miniştrii Finanţelor. Şi, ca atare, am luat act de informările care au fost făcute şi am lăsat discuţia în seama formatelor special înfiinţate pentru această chestiune. Iar la Bucureşti sunt convins că Banca Naţională are evaluări proprii şi, cu siguranţă, după ce vom avea o decizie, vom cunoaşte şi public aceste evaluări. 

Întrebare: (...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, modul de lucru acum, în principiu, este următorul: Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene va solicita propuneri statelor membre. Acesta este voluntariatul. Deci, fiecare va propune, prin entitatea care se ocupă, la noi de exemplu, prin Ministerul de Interne, câţi migranţi poate să primească. Se verifică dacă, adunând aceste propuneri, se acoperă necesarul de 40.000 plus 20.000, relocare şi resettlement. Dacă da, chestiunea este lămurită şi se trece mai departe. Dacă nu, atunci probabil va fi nevoie de o nouă discuţie, nu am stabilit în ce format, pentru a se ajunge la coincidenţa numărului vizat. Mulţumesc. La revedere!”