Președintele României

19:00 | 15 decembrie 2015 | Organizația Națiunilor Unite

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat marţi, 15 decembrie a.c., ora 19.00, la Gala Aniversară „60 de ani de la aderarea României la Organizaţia Naţiunilor Unite”, care a avut loc la Sala Studio a Teatrului Naţional „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, prilej cu care a susținut următoarea alocuțiune:

„Domnule Ministru al Afacerilor Externe,
Doamnelor și domnilor Miniștri,
Excelențele voastre, doamnelor și domnilor ambasadori și membri ai corpului diplomatic,
Onorați oaspeți,
Doamnelor și domnilor,

Este un privilegiu să particip în această seară la Gala Aniversară prin care marcăm 60 de ani de la aderarea României la Organizația Națiunilor Unite. Tot în acest an, am aniversat şi 70 de ani de la punerea bazelor acestui proiect vizionar, menit menţinerii păcii şi prevenirii unor noi conflagraţii mondiale.
În paralel cu creşterea numărului de membri, de la 51 la 193, ONU şi-a urmărit permanent vocaţia de a acţiona legitim pentru pace şi securitate, pentru promovarea drepturilor omului, într-un cadru de cooperare internaţională şi de respectare a dreptului internaţional. 
În actualul context de securitate volatil, rolul Organizației Națiunilor Unite devine tot mai important. Anul 2015 a fost un an care a pus la încercare comunitatea internațională în general și Uniunea Europeană în special. Faptul că la ora actuală aproape 120.000 de persoane sunt implicate în diverse misiuni ale ONU arată disponibilitatea Organizaţiei de a sprijini oamenii aflaţi în suferinţă. În acelaşi timp, acest număr reflectă o realitate îngrijorătoare a crizelor şi războaielor din diverse regiuni ale globului.

În noua arhitectură globală, România își urmărește consecvent și pragmatic obiectivele. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană reprezintă elementele fundamentale care ne definesc statutul şi cadrul de acţiune internaţională.
Orientarea noastră strategică în planul prezenţei globale a continuat să vizeze dezvoltarea parteneriatelor cu state democratice şi prospere, asumarea de poziţii echilibrate faţă de toţi actorii internaţionali, consecvenţă în promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, combaterea terorismului şi a extremismului de orice natură, a crimei organizate transnaţionale şi împiedicarea proliferării armelor de distrugere în masă.
Date fiind evoluţiile din vecinătate, obiectivul central al României a fost şi rămâne acela de a-şi consolida securitatea, atât prin asigurarea mijloacelor naţionale, cât şi prin folosirea la maximum a parteneriatelor noastre strategice, în mod special cel cu SUA, precum şi a apartenenţei la NATO.
În NATO, ne numărăm printre cei care susţin necesitatea consolidării dimensiunii apărării colective, cu atenţie sporită asupra flancurilor strategice de la Est şi Sud. Pledăm, în acelaşi context, pentru o atenţie mai mare acordată regiunii Mării Negre, punct strategic pentru securitatea euro-atlantică.

Summitul Aliat de la Varşovia, din iulie 2016, se profilează ca unul esenţial pentru proiectarea răspunsurilor ferme la provocările de securitate actuale. În pregătirea acestuia, am organizat la Bucureşti, în noiembrie, un Summit regional, în cadrul căruia statele de la frontiera de Est au transmis un mesaj comun privind obiectivul vital al adaptării strategice a NATO şi al reconfirmării angajamentelor noastre în consolidarea frontierei răsăritene a NATO şi UE. 
Toate aceste linii de acţiune sunt menţionate explicit în noua Strategie Naţională de Apărare a Țării, urmărind consolidarea credibilităţii strategice a unei „Românii puternice în Europa şi în lume”, profilată prin continuitate şi predictibilitate, ataşată valorilor şi principiilor democratice, sursă de stabilitate într-o regiune complicată. 

Distinși invitați,

Privind retrospectiv asupra celor şase decenii, constatăm că ONU a fost primul cadru postbelic de afirmare a statalităţii României pe arena internaţională. După admiterea în Organizaţie, la 14 decembrie 1955, ţara noastră a încercat să exploreze diverse posibilităţi pentru promovarea intereselor naționale. Dezvoltarea graduală a activismului său în cadrul acestui for, dublată de o deschidere spre Occident, au condus la efecte colaterale pozitive pentru prestigiul şi profilul României. 
În perioada 1967-1968, România a deținut funcţia de Preşedinte al Adunării Generale. Anii ‘80 au marcat, din păcate, declinul relaţiei cu ONU, pe fondul încălcării drepturilor omului. 

După evenimentele din decembrie 1989, priorităţile României în cadrul Organizației Națiunilor Unite s-au modificat. 
Aceasta a devenit un furnizor major de asistenţă tehnică, au fost vizate domenii esenţiale pentru modernizarea ţării precum economia, protecţia mediului, dezvoltarea instituţiilor democratice, educaţia, copiii aflaţi în situaţii dificile. Cele mai semnificative fonduri şi programe ale ONU şi-au deschis reprezentanţe şi au pus în aplicare proiecte pentru România. Amintesc aici Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Comisariatul Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. 

După anul 1990, România a realizat două mandate semnificative ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, în perioadele 1990-1991 şi 2004-2005 și a început să participe cu trupe la operaţiunile de menţinere a păcii. A urmărit promovarea unor iniţiative în domeniul drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept. 
Ţara noastră a fost în măsură să realizeze, pentru prima dată în istoria sa de membru al ONU, o iniţiativă semnificativă, prin rezoluţia „Promovarea şi consolidarea democraţiei”, adoptată în anul 2000 de Comisia Drepturilor Omului şi de Adunarea Generală. 
Un alt succes românesc a fost, în 2005, rezoluţia „Cooperarea între ONU şi organizaţiile regionale în asigurarea păcii şi securităţii internaţionale”, primul document principial şi programatic al ONU pe tema regionalismului.

În România activează centre internaţionale de nişă politico-strategice precum Centrul de Excelenţă pentru Protecţie şi Securitate, în care sunt pregătiţi participanţi la misiunile politice şi de pace ale ONU în teren sau Centrul de Tranzit de Urgenţă pentru Refugiaţi de la Timişoara. Acesta din urmă este cel mai important proiect al României în domeniul protecţiei refugiaţilor, reprezentând un model de bună practică. Rolul şi valoarea unui astfel de model în actualul context regional şi internaţional sunt de la sine înţelese. 
Personal, am fost onorat să pot conduce delegația României la cea de-a 70-a sesiune a Adunării Generale ONU, desfășurată recent la New York, și să mă întâlnesc cu Secretarul General, domnul Ban Ki-moon. A fost un excelent prilej de a reafirma angajamentul profund al României față de ONU și faţă de valorile sale fundamentale. Suntem decişi să ne implicăm şi să ne asumăm în continuare principiile definitorii care au consacrat ONU ca pe un for remarcabil de promovare a drepturilor omului. 

Doamnelor și domnilor,

Într-o lume din ce în ce mai complicată şi mai plină de provocări, aflată în strânsă interdependenţă şi dinamică multiplă, cooperarea devine o necesitate. Este nevoie de o acţiune fermă, desfăşurată într-o logică a complementarităţii de interese ale tuturor actorilor. 
Principiile pe care se bazează ONU rămân esențiale pentru soluționarea problemelor grave cu care se confruntă comunitatea internațională. Credem că reconectarea la valorile solide care fundamentează Organizaţia este crucială.
Doresc, în încheiere, să îi felicit pe toţi cei care – diplomaţi, experţi, responsabili politici – au valorificat de-a lungul timpului apartenenţa şi implicarea României la ONU. Această aniversare poate fi şi un prilej de regândire profundă, orientată și mai puternic spre acţiune, a oportunităţilor oferite de cadrul multidisciplinar al Organizației Națiunilor Unite pentru promovarea intereselor naţionale ale României şi profilarea sa ca stat puternic și implicat în lume.

Vă mulțumesc!”