Alocuțiunea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei la Unitatea NATO de Integrare a Forțelor

14:25 | 02 Iulie 2015 | NATO

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a vizitat joi, 2 iulie a.c., împreună cu Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, Unitatea NATO de Integrare a Forțelor. 
Vă prezentăm textul alocuţiunii susţinute cu acest prilej:

„Domnule Secretar General al NATO, 
Domnule Prim-ministru,
Domnule Ministru,
Onorată asistență,
Mă bucur foarte mult că vizităm împreună sediul viitoarei structuri de comandă a NATO, prima prezență concretă a Alianței pe teritoriul României. Acesta este rezultatul deciziilor luate de către șefii de stat și de guvern din statele membre NATO în septembrie anul trecut, pentru întărirea securității statelor aliate aflate pe flancul estic al NATO. Această structură de comandament urmează să fie activată oficial în cursul lunii septembrie, după finalizarea procedurilor specifice ale NATO. Alianța își respectă astfel promisiunile și își demonstrează determinarea și capacitatea de a răspunde provocărilor și instabilității generate de acțiunile Rusiei în Ucraina. Prin fondurile alocate de NATO și personalul militar selectat din diferite state aliate pentru a lucra aici, această structură de comandă este o dovadă a solidarității și a sprijinului NATO pentru securitatea României. Mulțumesc încă o dată statelor aliate care au desemnat militari în cadrul acestei structuri. Sunt convins că se vor bucura de ospitalitatea României, iar prezența lor va fi un bun prilej pentru Alianță de a cunoaște în profunzime contextul de securitate în care ne aflăm. 

Această structură de comandă nu este singurul pas făcut de NATO pentru întărirea securității României. Doresc să menționez în acest sens și activitățile de monitorizare a spațiului aerian, creșterea numărului de vizite și exerciții ale navelor aliate în Marea Neagră și pe teritoriul României, precum și consolidarea planificării apărării României și a întregului flanc estic. La toate acestea se adaugă cooperarea bilaterală cu SUA, manifestată prin prezența militară americană de la Mihail Kogălniceanu, prin facilitatea de apărare antirachetă de la Deveselu, care va deveni parte a sistemului NATO, precum și recent anunțata decizie a SUA de amplasare a unor echipamente militare în România. Subliniez faptul că toate aceste măsuri au un caracter de descurajare și apărare, de consolidare a securității României și a Alianței în ansamblul său. 

România și-a adus propria contribuţie la măsurile de adaptare și sporire a securității Alianței. Acesta este un angajament pe care l-am afirmat și în sensul căruia vom acționa permanent: acela de a fi un partener serios și credibil, care contribuie la efortul colectiv de apărare și este la rândul său un furnizor de securitate și stabilitate. Atât acordul privind creșterea bugetului apărării la 2% din PIB până în 2017, cât și viziunea și direcțiile de acțiune definite în recent adoptata Strategie Națională de Apărare reflectă clar acest angajament. România a contribuit la finanțarea acestei structuri de comandă a NATO, iar cea mai mare parte a personalului este român. De asemenea, am mărit de peste trei ori numărul exercițiilor necesare pregătirii forțelor, România fiind recent gazda exercițiului de pregătire a dislocării Forței de Răspuns a NATO. Am pus la dispoziția Alianței un comandament de nivel de divizie, care va sprijini derularea unor eventuale misiuni în zona sudică a flancului estic aliat. Acesta va atinge capacitatea operațională inițială în primăvara anului viitor. 

Îmi exprim speranța că viitoarea reuniune la nivel înalt din Polonia, din Varșovia, din vara anului viitor, va marca noi progrese în ceea ce privește adaptarea strategică a NATO la noile provocări și amenințări pe termen lung. Ca parte a acestui proces, România își va intensifica eforturile de cooperare cu aliații săi pentru a crește securitatea și predictibilitatea la Marea Neagră. Trebuie să ținem cont de amplificarea capacităților militare din zonă și de faptul că Marea Neagră se află la confluența factorilor de risc provenind atât din est, cât și din sud. 

România va continua să sprijine dezvoltarea parteneriatelor NATO cu statele din vecinătatea noastră. Vom pleda, totodată, pentru consolidarea relației transatlantice și a cooperării dintre NATO și Uniunea Europeană, elemente esențiale pentru menținerea unei zone sigure și stabile. Bradul pe care l-am plantat împreună este, într-adevăr, un simbol al trăiniciei și rezistenței în fața circumstanțelor și dificultăților, un simbol al angajamentului solid al României în cadrul NATO și al NATO față de securitatea României.

Vă mulțumesc!”.