Discursul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinut în cadrul întâlnirii anuale cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti

12:00 | 18 Ianuarie 2017

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 18 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, un discurs în cadrul întâlnirii anuale cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Vă prezentăm în continuare textul discursului:

„Mulțumesc, domnule Decan al Corpului Diplomatic pentru cuvintele frumoase pe care le-aţi rostit,

Domnule Ministru al Afacerilor Externe,

Doamnă Ministru-delegat pentru Afaceri Europene,

Excelenţele Voastre doamnelor şi domnilor Ambasadori,

Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să încep prin a vă ura un sincer şi călduros «La mulți ani!». De asemenea, vă doresc realizarea pe deplin a obiectivelor legitime ale statelor şi popoarelor pe care le reprezentaţi în România, astfel încât pacea şi securitatea internaţionale să devină, tot mai mult, o realitate palpabilă.

Noul an găseşte România cu un nou Parlament şi un nou Guvern, în urma alegerilor din 11 decembrie 2016. Acestea, alegerile, s-au desfăşurat în cele mai bune condiţii din punct de vedere democratic şi al organizării lor. Este totodată pozitiv faptul că niciun partid extremist, xenofob sau eurofob nu a intrat în legislativ, ceea ce arată elocvent maturitatea societăţii româneşti.

Doresc, în acest context, în virtutea atribuţiilor constituţionale pe care le am în calitate de Preşedinte al României, să vă asigur că politica externă şi de securitate a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale ca şi până acum. Din punct de vedere politic, România trebuie să se menţină, în regiunea noastră, ca pilon de stabilitate şi predictibilitate. Trebuie continuată întărirea statului de drept şi trebuie păstrată stabilitatea economică, pe baza creşterii sustenabile de până în prezent, care a fost, în 2016, din datele disponibile până acum, cea mai mare din Uniunea Europeană – 4,8%.

Subliniez responsabilitatea deosebită pe care o are, în acest sens, noul guvern al României.

La întâlnirea noastră de anul trecut vă spuneam că «România este puternică în hotărârea sa de a fi o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată, în consecvența și predictibilitatea acțiunilor sale în raport cu partenerii externi și în loialitatea față de valori și principii». Aceste cuvinte sunt la fel de valabile şi astăzi.

Iar pilonii fundamentali ai politicii noastre externe rămân aceiaşi: aprofundarea Parteneriatului nostru Strategic cu Statele Unite şi consolidarea Uniunii Europene şi a NATO.

Astfel, sunt convins că Parteneriatul Strategic româno-american, care în acest an împlineşte 20 de ani de la lansare, va continua să se dezvolte şi să se aprofundeze. Noua Administrație americană se instalează în aceste zile la Casa Albă, cu un nou Preşedinte, domnul Donald Trump, căruia îi reiterez urările de deplin succes în îndeplinirea mandatului de înaltă responsabilitate pentru Statele Unite şi pentru întreaga lume. Contactele numeroase, inclusiv la nivel înalt, pe care le-am avut după alegerile din noiembrie din Statele Unite ale Americii, mi-au reconfirmat angajamentul clar şi ferm al SUA pentru parteneriatul cu România.

Aşadar, vom continua să lucrăm îndeaproape cu partenerii americani pentru a da şi mai multă substanţă dimensiunilor esenţiale ale parteneriatului strategic. În planul politic-militar şi de securitate, vom acţiona inclusiv pentru intensificarea cooperării în aplicarea deciziilor Summit-ului de la Varşovia şi în pregătirea celui din acest an.

De asemenea, vom dezvolta pe mai departe cooperarea bilaterală pentru combaterea terorismului, care este o prioritate pentru noi.

România va trebui să continue să crească cheltuielile pentru apărare, ajungând în bugetul din acest an la nivelul de 2% din PIB, aşa cum ne-am angajat încă de la începutul mandatului meu, prin consensul tuturor forţelor politice, şi aşa cum a promis noua coaliţie guvernamentală şi Guvernul, chiar astăzi. Astfel, înţelegem să ne asumăm partea noastră de răspundere pentru asigurarea securităţii internaţionale, în cadrul NATO, dar nu numai.

În egală măsură, va trebui să lucrăm împreună cu Statele Unite pentru dezvoltarea dimensiunii economice a parteneriatului, inclusiv în privinţa investiţiile, dar şi privind cercetarea, inovarea, educaţia şi, nu în ultimul rând, în privinţa eliminarea vizelor.

În ce priveşte obiectivul consolidării Uniunii Europene, aşa cum am mai spus, România va trebui să fie un contributor serios, angajat şi foarte activ în dezbaterea privind viitorul proiectului european. Rezultatele acestui proces de reflecţie aprofundată trebuie să fie o Uniune orientată spre rezultate pragmatice şi coerente, o Uniune flexibilă şi mai apropiată de cetăţenii europeni.

Vrem o aprofundare a integrării europene, aceasta fiind una din soluţiile pentru multiplele crize europene pe care le traversăm. Trebuie şi vrem să fim parte a nucleului de integrare al Uniunii, obiectiv strategic de care depinde dezvoltarea noastră pe termen lung.

Reiterez în acest context priorităţile noastre strategice: securitatea internă şi externă a Uniunii, creşterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri şi consolidarea pieţei interne. Cetăţenii români – cei mai pro-europeni – au nevoie de o Uniune mai pragmatică şi mai coerentă, mai flexibilă şi care îşi respectă principiile şi valorile fundamentale, mai puternică, mai prosperă, mai sigură și, cel mai important, mai credibilă. Trebuie să acţionăm ferm în acest scop.

Suntem, de asemenea, pregătiţi să participăm la negocierile privind Brexit, aşa cum am arătat şi la ultimul Consiliu European. Cum am precizat deja, rezultatul negocierii trebuie să reflecte pe deplin prezervarea drepturilor lucrătorilor români. Reamintesc totodată interesul nostru pentru consolidarea cooperării strategice cu Marea Britanie, importantă pentru România şi pentru securitatea europeană.

Vor trebui intensificate pregătirile pentru Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene din 2019, astfel încât să avem un mandat de succes, şi contez pe sprijinul dumneavoastră în acest scop. Nu în ultimul rând, trebuie să sprijinim activ şi concret procesul de punere în aplicare a noii Strategii Globale a Uniunii Europene.

În ce priveşte obiectivul consolidării NATO, România va acţiona pentru aplicarea întocmai a deciziilor Summit-ului de anul trecut, care a luat deciziile cele mai bune pentru întărirea flancului estic, prin prezenţa înaintată, inclusiv în România. Mă bucur să constat progresele vizibile privind operaționalizarea brigăzii multinaţionale, intensificarea ritmului exerciţiilor navale în Marea Neagră, cu participarea mai multor aliaţi, şi privind angajamentul unor aliaţi importanţi privind prezenţa aeriană în România, cărora le mulţumesc şi pe această cale.

În acelaşi timp, trebuie pregătit corespunzător Summit-ul din acest an, care, dincolo de faptul că va fi primul la care participă noul Preşedinte american, trebuie să continue procesul de adaptare a NATO la noul mediu complex de securitate.

Acest Summit cu caracter strategic va trebui, în principal, să se plaseze în continuarea dezbaterii de la Varşovia privind noua postură de apărare şi descurajare a NATO. De asemenea, ar trebui să declanşeze un proces de reflecţie privind relaţia Alianţei cu Rusia, respectiv privind necesitatea modernizării Conceptului Strategic din 2010, şi să identifice noi modalităţi de sprijin pentru partenerii NATO. Totodată, va trebui să examineze modul în care Alianţa se poate implica mai mult în combaterea terorismului.

În acest context, România va susţine continuarea şi dezvoltarea Formatului Bucureşti, extrem de util pentru atingerea rezultatelor Summit-ului de anul trecut, şi de aceea vom sprijini organizarea unei noi reuniuni în Polonia a unei noi reuniuni la nivelul şefilor de stat sau guvern.

Doamnelor şi domnilor,

Din păcate, eforturile internaţionale pentru soluţionarea crizei din estul Ucrainei nu au progresat, iar Acordurile de la Minsk sunt în continuare neaplicate. Anul 2017 va trebui să aducă rezolvarea acestei crize, pentru a evita perpetuarea conflictului sub formă de conflict prelungit, cu afectarea capacităţii Ucrainei de a duce mai departe procesul de reforme.

Se menţine ocuparea ilegală a Crimeii, iar militarizarea acesteia şi a Mării Negre a continuat anul trecut. Prin urmare, la Consiliul European din decembrie, am susţinut alături de ceilalţi şefi de stat şi guvern prelungirea sancţiunilor, care vor trebui menţinute atât timp cât Acordurile de la Minsk nu sunt implementate.

În Republica Moldova, am asistat la primele alegeri prezidenţiale directe după mult timp. Reiterez aşteptarea României ca noul preşedinte să acţioneze conform atribuţiilor sale constituţionale. O spun inclusiv în lumina declarațiilor sale cele mai recente. Indiferent de acestea, Romania va continua sa sprijine drumul european al Republicii Moldova. Republica Moldova are nevoie de stabilitate, de implicarea responsabilă - subliniez acest cuvânt, responsabilă - a tuturor factorilor politici și instituționali în continuarea și consolidarea procesului de reforme. Aceste reforme sunt esenţiale pentru modernizarea statului și susținerea parcursului european, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

În acest scop şi pe această bază, reafirm sprijinul ferm al României pentru viitorul european al Republicii Moldova şi subliniez deschiderea României, în acest context, cu privire la dezvoltarea Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, pentru continuarea proiectelor de cooperare bilaterale cu Guvernul şi cu autorităţile locale din Republica Moldova.

De aceea, la ultima şedinţă a CSAT de anul trecut am adoptat un Plan de Acţiune privind abordarea strategică a relaţiei României cu Republica Moldova. Obiectivul nostru strategic, reflectat în acest plan, este susţinerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană şi a conectării pro-europene a Chişinăului, precum şi existenţa unor instituţii puternice şi a unei democraţii solidă. În acest proces, România poate şi trebuie să joace un rol principal, să investească mai mult. Efortul României va trebui sistematizat şi concentrat instituţional astfel încât rezultatele să fie vizibile, concrete şi palpabile pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Reiterez, în acest context, vorbind despre Vecinătatea Estică, importanţa unei bune pregătiri a Summit-ului Parteneriatului Estic din noiembrie 2017. Reafirm astfel necesitatea ca Parteneriatul Estic să depăşească stadiul la care s-a ajuns la Summit-ul de la Riga din 2015. El trebuie să fie mai eficient în aducerea statelor partenere mai aproape de standardele europene, să sprijine proactiv reforma din statele partenere şi să contureze, la nivel concret, perspectiva europeană pentru partenerii care o doresc.

În ce priveşte Vecinătatea Sudică, combaterea migraţiei ilegale se va menţine ca prioritate pentru România, care trebuie să continue susţinerea concretă şi substanţială a întăririi frontierelor externe ale Uniunii, ca şi până acum. Combaterea terorismului va rămâne, la rândul său, printre cele mai importante domenii de acţiune pentru statul român.

Dar aceste fenomene nocive pentru securitatea noastră, a tuturor, nu pot să aibă o soluţionare corespunzătoare fără rezolvarea durabilă a conflictelor din Orientul Mijlociu, mai ales a celui sirian, despre care am discutat şi la Consiliul European din decembrie. Consider că Uniunea Europeană trebuie să fie mult mai activă în procesul politic de negociere a tranziţiei din Siria. Soluţia politică, o repet, nu poate fi substituită de nicio opţiune militară.

Pe dimensiunea bilaterală, este esenţială dezvoltarea în continuare a parteneriatelor şi relaţiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României. Fără a mă putea referi, din raţiuni de timp, la toate aceste relaţii foarte importante, este centrală aprofundarea pe mai departe a parteneriatelor şi relaţiilor strategice cu Germania, Franţa şi Italia.

Acestea au primit un impuls puternic în urma vizitelor foarte bune la Bucureşti de anul trecut ale omologilor mei german, francez şi italian. Iniţierea, în luna noiembrie 2016, a mecanismului de dialog strategic cu Franţa, la nivelul miniştrilor de externe şi ai apărării, urmare a propunerii pe care am făcut-o şi care a fost acceptată cu prilejul vizitei de stat a Preşedintelui Hollande, este un exemplu care poate fi urmat şi pe alte coordonate bilaterale.

Trebuie dezvoltat în continuare parteneriatul strategic cu Polonia. Importanţa acestui parteneriat în domeniul asigurării securităţii şi la nivel regional, dar şi pe temele europene, acolo unde avem obiective comune, este evidentă. În egală măsură, trebuie rafinat parteneriatul strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune. Contăm pe angajamentul continuu al Turciei pentru valorile, principiile şi obligaţiile asumate în NATO şi în relaţia cu Uniunea Europeană.

În contextul regional cunoscut, Trilaterala informală pe teme de securitate România – Polonia – Turcia este un format relevant, pe care trebuie să îl continuăm şi să îl dezvoltăm.

Cooperarea strânsă cu statele baltice, angajamentul concret în sprijinul integrării europene şi euroatlantice pentru statele din Balcanii de Vest vor trebui să fie, de asemenea, coordonate ale acţiunii diplomatice a României din acest an. Continuarea dezvoltării relaţiei cu Ucraina, pe baza foarte bunelor rezultate ale vizitei Preşedintelui Poroşenko de anul trecut, va fi de asemenea pe agendă.

Nu pot fi neglijate nici Asia Centrală şi nici Orientul Mijlociu, cu accent pe dimensiunea economică, dar nu numai. În aceeaşi cheie preponderent economică, diplomaţia română va trebui să fie mult mai activă în promovarea relaţiilor cu statele din Asia, America Latină şi Africa.

 

Doamnelor şi domnilor,

La acest început de an, doresc să vă mulțumesc, din nou, pentru eforturile pe care le faceți permanent pentru consolidarea relațiilor dintre statele şi popoarele noastre. Vă consider prieteni apropiaţi, care nu sunteţi doar ambasadori ai statelor dumneavoastră în România, ci şi veritabili ambasadori ai României în capitalele unde vă trimiteţi în fiecare zi informările şi analizele diplomatice.

Sper ca anul 2017 să fie, mai mult decât anul care a trecut, un an al păcii, al progresului și prosperității pentru fiecare dintre țările noastre. Dar asta depinde numai de noi, de efortul nostru comun. La mulţi ani!”

Puteți vizualiza varianta în limba engleză a discursului Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinut în cadrul întâlnirii anuale cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti aici