Alocuțiunea Președintelui României, Klaus Iohannis, susținută în cadrul evenimentului „Forumul European Carol cel Mare”
17:10 | 01 octombrie 2021
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut vineri, 1 octombrie 2021, la Aachen, Republica Federală Germania, o alocuțiune în cadrul evenimentului „Forumul European Carol cel Mare”.
Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii – traducerea în limba română și textul original în limba germană:
Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor Prefi!
Doamnă primar general,
Domnule doctor Linden,
Domnule Drewes,
Doamnelor și domnilor,
Voi începe cu o informație tristă. Astăzi a avut loc o mare tragedie în România, într-un spital din Constanța. A fost un incendiu și, din păcate, au murit șapte pacienți. Vă rog frumos pe toți, împreună cu mine, să păstrăm un moment de reculegere!
Vă rog să păstrăm un moment de reculegere pentru victimele incendiului de la Spitalul din Constanța!
Doamnelor și domnilor,
Mă bucur să particip la acest forum, în contextul festivităților de decernare a premiului internațional Carol cel Mare al orașului Aachen pentru anul 2020.
Cred că ne este tuturor clar: ne aflăm într-un punct de cotitură pentru Uniunea Europeană. Pandemia de COVID-19 a cauzat o criză care a afectat nu doar Europa, ci întreaga lume. Mai mult decât alte momente dificile cu care ne-am confruntat în ultima decadă, printre care criza economico-financiară declanșată în 2008 și efectele ei, pandemia ne-a obligat să găsim rapid soluții. În ciuda unor ezitări inițiale, acestea au fost puse în practică într-un timp foarte scurt.
Împreună, în cadrul Uniunii, am reușit să luăm cele mai urgente măsuri pentru a reveni la o viață socială cât mai apropiată de cea normală.
Acum este important să revenim la normalitate, integrând, în același timp, lecțiile învățate din aceasta criză.
Această pandemie a evidențiat, în primul rând, valoarea adăugată substanțială a cooperării la nivelul Uniunii, între statele membre, inclusiv în domenii care țin eminamente de competența acestora. Prin cooperare și acțiune comună, am reușit să asigurăm răspunsurile corecte, bazate pe unitate și solidaritate europeană.
Împreună am avut o capacitate sporită pentru repatrierea cetățenilor noștri la începutul pandemiei. Împreună am hotărât crearea unei rezerve de echipament medical. Împreună am decis acțiunea comună pentru susținerea redresării economiei europene și a pregătirii rezilienței socio-economice.
Cea mai importantă lecție este tocmai aceasta - a valorii adăugate incontestabile a unității și solidarității europene.
Accesul echitabil la vaccinuri, adoptarea Planului Next Generation EU sau a Pactului verde european sunt tot atâtea expresii ale acțiunii noastre împreună la nivel european, reflectând valoarea adăugată a acțiunii europene şi rațiunea de a fi a proiectului european, încă de la lansarea sa.
Gestionarea pandemiei a evidențiat și unele puncte slabe. Astfel, am constatat ca ne lipsesc și trebuie să creăm rapid capacități europene de producție care să ofere o mai mare securitate în sectorul sanitar şi farmaceutic.
Trebuie să consolidăm Piața Internă a Uniunii. Coridoarele verzi pe care le-am asigurat s-au dovedit absolut necesare pentru a menține fluxuri funcționale de bunuri şi servicii.
Trebuie să regândim parteneriatele noastre externe, astfel încât să consolidăm relațiile atât cu acele state și organizații care ne împărtășesc valorile și aspirațiile, cât și cu partenerii noștri din vecinătate.
Trebuie să investim în reziliența internă şi externă a Uniunii pentru a putea fi mai bine pregătiți pentru evenimente imprevizibile sau destabilizatoare în interior sau în vecinătatea noastră.
Trebuie să acordăm o atenție specială noilor provocări care țin de securitatea cibernetică și de autonomia Uniunii în sectoare economice cheie.
La acestea se adaugă necesitatea de a limita efectele schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât să obținem neutralitatea climatică până în 2050.
Doamnelor și domnilor,
Sunt câteva domenii ale acțiunii noastre viitoare pe care le consider esențiale:
(1) Planul de redresare pentru Europa, care ne oferă instrumentele pentru a spori reziliența Uniunii, pentru a pregăti tranziția digitală şi cea verde și pentru atenuarea șocurilor sociale ale pandemiei.
Acest plan reprezintă și o schimbare de paradigmă, pentru că va sprijini tranziția către un nou model de creștere economică bazat pe sustenabilitate și echitate.
Este esențial ca implementarea noilor obiective de dezvoltare să se realizeze într-o manieră inclusivă, evitându-se accentuarea decalajelor de dezvoltare.
România rămâne pe deplin angajată în procesul de redresare economică post-criză.
(2) Combaterea schimbărilor climatice este un imperativ la nivel european. Avem nevoie de o resetare a economiilor europene către o abordare sustenabilă, cu beneficii concrete pentru generațiile actuale, și cele viitoare.
România susține deplin obiectivele și demersurile la nivel european referitoare la tranziția ecologică.
În același timp, trebuie să avem în vedere complexitatea deosebită a acestui proces, care se va derula pe durata mai multor decenii, cu numeroase provocări.
Pentru România, provocările cele mai mari vor privi corelarea demersurilor de reducere a emisiilor cu obiectivul de dezvoltare în continuare a economiei naționale.
De aceea, deciziile pe care le vom lua la nivel european și implementarea ulterioară a acestora trebuie să țină seama atât de particularitățile statelor membre referitoare la tipul de energie pe care îl utilizează (mixul energetic), cât și de necesitățile lor specifice de dezvoltare și impactul social al măsurilor.
De asemenea, este esențială stimularea altor actori internaționali relevanți pentru a lua măsuri similare de reducere a emisiilor. Altfel, eforturile europene nu vor fi suficiente pentru un impact semnificativ la scară planetară.
(3) Pandemia a accelerat digitalizarea în viața fiecăruia dintre noi: de la educația online la tele-muncă pe scară largă, și de la comerțul online la evenimente artistice în spațiul virtual.
Trebuie să susținem extinderea digitalizării, dar și să acordăm atenție provocărilor pe care le aduce.
De aceea, trebuie să îmbunătățim competențele digitale ale cetățenilor noștri și securitatea cibernetică, pentru a putea gestiona amenințările de securitate pe termen lung.
O coordonare sporită este necesară între statele membre și actori instituționali recent înființați, cum ar fi Centrul european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică - prima structură UE care va fi găzduită de România, la București - pentru a da substanță unui ecosistem european eficient de securitate cibernetică.
Nu în ultimul rând, doresc să mă refer la strânsa legătură dintre digitalizare şi educație. Punem un accent deosebit pe dezvoltarea competențelor digitale pentru profesori și elevi. Însă obiectivul nostru ar trebui să fie formarea prin educație a competențelor necesare pentru o piață a forței de muncă dominată de digitalizare.
Doamnelor și domnilor,
Traversăm provocări fără precedent, fie că vorbim de pandemie, de impactul transformărilor digitale sau de înmulțirea catastrofelor naturale. Trebuie să învățăm din greșelile trecutului, pentru a avea un viitor mai bun. Sunt încrezător că în cadrul Uniunii Europene vom avea forța de a ne asigura acest viitor.
Vă mulțumesc!
Sehr geehrte Damen und Herren,
Es ist mir eine Freude, an dem Karlspreis-Europa-Forum teilzunehmen.
Ich denke es ist uns Allen klar: Wir befinden uns an einem Wendepunktunkt für die Europäische Union. Die COVID-19-Pandemie hat eine Krise verursacht, die nicht nur Europa, sondern die ganze Welt erfasst hat. Mehr als andere Krisen, mit denen wir uns im letzten Jahrzehnt auseinandersetzen mussten, wie beispielsweise die Wirtschaftskrise 2008, hat uns die Pandemie gezwungen, nach schnellen Lösungen zu suchen. Trotz anfänglicher Schwierigkeiten, wurden diese in kürzester Zeit gefunden.
Wir haben es gemeinsam, innerhalb der EU, geschafft, schnellstens Maßnahmen zu ergreifen, um so schnell wie möglich zu einem normalen Leben zurückzukehren.
Nun ist es von außerordentlicher Bedeutung, zur Normalität zurückzufinden, wobei wir gleichzeitig die gewonnenen Erkenntnisse in unseren Alltag integrieren müssen.
Die Pandemie hat vor allem gezeigt wie wichtig die enge Zusammenarbeit auf Ebene der Europäischen Union und zwischen den Mitgliedstaaten ist und das einschließlich in Bereichen die in der Zuständigkeit der Mitgliedstaaten sind. Durch Kooperation und gemeinsames Handeln haben wir es geschafft, die richtigen Antworten zu finden, die sich auf europäische Einheit und Solidarität stützen.
Gemeinsam haben wir es geschafft, zu Beginn der Pandemie unsere Mitbürger heimzuholen. Gemeinsam haben wir entschieden, Vorräte mit medizinischem Material anzulegen.
Gemeinsam haben wir den Plan für den Wiederaufbau Europas, zur Ankurbelung der Wirtschaft sowie zur Stärkung der sozialen und wirtschaftlichen Widerstandsfähigkeit erarbeitet.
Die bedeutendste Erkenntnis ist, in diesem Zusammenhang, zweifellos der Mehrwert der europäischen Einheit und Solidarität.
Der gerechte Zugang zu den Impfstoffen, die Verabschiedung des Next Generation EU Aufbauplans und des europäischen Green Deals sind Beweise für unser gemeinsames Handeln auf europäischer Ebene und widerspiegeln die Bedeutung des europäischen Projektes.
Die Bewältigung der Pandemie hat jedoch auch einige Schwachpunkte offenbart.
So haben wir beispielsweise festgestellt, dass uns Produktionskapazitäten fehlen, die uns eine größere Sicherheit im Gesundheits- und Pharmabereich bieten würde, und dass wir diese schaffen müssen.
Wir müssen zudem den Binnenmarkt stärken. Die sogenannten „grünen Korridore”, die eingerichtet wurden, haben sich für die Sicherung des Güter- und Dienstleistungsverkehrs als absolut notwendig erwiesen.
Wir müssen unsere außenpolitischen Partnerschaften neu überdenken und die Beziehungen zu jenen Staaten und Organisationen konsolidieren, die unsere Werte und Ziele teilen, sowie weiterhin zu unsere Partnern aus der Nachbarschaft.
Wir müssen in die interne und externe Widerstandsfähigkeit der EU investieren, um besser auf unvorhersehbare und destabilisierende Ereignisse im Inneren oder in unserer Nachbarschaft vorbereitet zu sein.
Es gilt den neuen Herausforderungen, wie Cybersecurity und der Autonomie der EU in Schlüsselbereichen der Wirtschaft, eine besondere Aufmerksamkeit zu schenken.
Hinzu kommt die Notwendigkeit die Auswirkungen des Klimawandels durch Reduzierung von Emissionen zu begrenzen, so dass wir bis 2050 die Klimaneutralität erreichen können.
Meine Damen und Herren,
Ich betrachte einige Bereiche unseres zukünftigen Handels als von herausragender Wichtigkeit:
(1) Den Europäischen Aufbauplan, der uns die notwendigen Instrumente für die Widerstandsfähigkeit der Europäischen Union bietet, um die digitale und die grüne Wende vorzubereiten, sowie um den sozialen Schock der Pandemie abzufedern.
Dieser Plan stellt einen Paradigmenwechsel dar, denn er wird den Übergang zu einem neuen Modell des Wirtschaftswachstums bedeuten, das auf Nachhaltigkeit und Gerechtigkeit basiert.
Es ist unerlässlich, dass die Verwirklichung dieser Entwicklungsziele auf eine inklusive Art und Weise stattfindet und dadurch die Vertiefung von Entwicklungsunterschieden vermieden werden.
Rumäniens Engagement, Teil des Prozesses des wirtschaftlichen Wiederaufbaus nach der Krise zu sein, bleibt unverändert.
(2) Die Bekämpfung des Klimawandels ist auf europäischer Ebene dringend geboten.
Wir brauchen eine neue Ausrichtung der europäischen Wirtschaften hin zu einem nachhaltigen Ansatz, mit konkretem Nutzen für heutige und künftige Generationen.
Rumänien unterstützt entschieden die Zielsetzungen und Maßnahmen auf europäischer Ebene mit Hinblick auf den ökologischen Wandel.
Gleichzeitig müssen wir die besondere Komplexität dieses Prozesses im Blick haben, der mehrere Jahrzehnte dauern und zahlreiche Herausforderungen mit sich bringen wird.
Für Rumänien werden die größten Herausforderungen darin bestehen, die Maßnahmen zur Reduzierung der Emissionen mit dem Ziel der Weiterentwicklung der Wirtschaft abzustimmen.
Aus diesem Grund werden die Maßnahmen, die wir auf europäischer Ebene treffen werden, sowie deren Umsetzung sowohl dem jeweiligen Spezifikum jedes Mitgliedlandes hinsichtlich des genutzten Energietyps (Energiemix) Rechnung tragen müssen, als auch den spezifischen Entwicklungsbedürfnissen und den sozialen Auswirkungen der Maßnahmen.
Außerdem ist es unerlässlich, die relevanten internationalen Akteure zu ähnlichen Maßnahmen zur Emissionsreduzierung zu bewegen. Sonst werden die europäischen Anstrengungen nicht ausreichend sein, um eine spürbare Wirkung auf unseren Planeten zu haben.
(3) Die Pandemie hat die Digitalisierung im Leben jedes Einzelnen von uns beschleunigt: Online-Unterricht, Homeoffice, Onlinehandel, Kulturveranstaltungen im virtuellen Raum gehören heute zum Alltag.
Wir müssen die Ausweitung der Digitalisierung vorantreiben, und wir müssen gleichzeitig den Herausforderungen, die sie mit sich bringt, mehr Aufmerksamkeit schenken.
Wir müssen dafür sorgen, dass die digitalen Kompetenzen unserer Bürger und die Cybersicherheit verbessert werden, um die Langzeit-Bedrohungen besser bewältigen zu können.
Es ist eine bessere Koordinierung zwischen den Mitgliedsländern und den vor kurzem gegründeten institutionellen Akteuren nötig, wie beispielsweise das EU-Kompetenzzentrum für Cybersicherheit – die erste EU-Institution, die ihren Sitz in Rumänien, in Bukarest, haben wird, um ein effizientes europäisches System im Bereich der Cybersicherheit zu schaffen.
In diesem Zusammenhang möchte ich auf die enge Verbindung zwischen Digitalisierung und Bildung hinweisen. Es ist notwendig, den digitalen Kompetenzen von Lehrern und Schülern ein besonderes Augenmerk zu widmen.
Unser Ziel muss es jedoch sein, durch Bildung die notwendigen Kompetenzen für einen durch Digitalisierung geprägten Arbeitsmarkt zu erreichen.
Meine Damen und Herren,
Wir sind mit noch nie dagewesenen Herausforderungen konfrontiert - ob wir über die Pandemie sprechen, die Auswirkungen der digitalen Transformation, oder die immer öfter auftretenden Naturkatastrophen. Wir müssen aus den Fehlern der Vergangenheit lernen, um eine bessere Zukunft zu schaffen. Ich bin zuversichtlich, dass wir im Rahmen der Europäischen Union die Kraft haben werden, diese Zukunft aufzubauen.