Conferința de presă comună a Președintelui României, Klaus Iohannis, cu Preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, Președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda, şi cu Prim-ministrul Republicii Croația, Andrej Plenković
19:00 | 06 septembrie 2023
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 6 septembrie 2023, la Palatul Cotroceni, o conferință de presă comună cu Preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, Președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda, şi cu Prim-ministrul Republicii Croația, Andrej Plenković.
Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă comune:
Bună seara!
Îmi face o deosebită plăcere să prezint rezultatele celei de-a VIII-a ediții a Summitului Inițiativei celor Trei Mări, pe care l-am găzduit astăzi.
Salut prezența la această conferință de presă a Președintelui Poloniei, domnul Andrzej Duda, a Prim-ministrului Croației, domnul Andrej Plenković, România, Polonia și Croația fiind inițiatori ai formatului, precum și a Președintelui Lituaniei, domnul Gitanas Nausėda, care va găzdui următorul Summit, din 2024.
România este primul stat al Inițiativei care organizează Summitul pentru a doua oară, după cel pe care l-am găzduit la București, cu succes, în 2018.
Acest angajament al României reflectă convingerea noastră legată de importanța politică a acestei platforme de dialog la nivel înalt și transmite un nou semnal privind sprijinul strategic și practic pe care îl acordăm Inițiativei, care are o capacitate reală de a spori conectivitatea strategică europeană pe axa Nord-Sud.
Am încheiat astăzi un Summit de succes, la care am adoptat decizii importante. Acestea privesc atât direcțiile viitoare de acțiune și orientările necesare în noul context geopolitic, cât și instrumentele practice, inclusiv financiare, ale Inițiativei vizând consolidarea interconectărilor transfrontaliere prin infrastructura de transport, energie și digitală.
România a atins obiectivele propuse pentru Summit, acestea fiind transpuse în Declarația Comună pe care am adoptat-o.
Ca urmare a deciziilor unanime de astăzi, mă bucur să pot anunța includerea Greciei în Inițiativă, care devine astfel al 13-lea stat participant. Este o decizie importantă, care indică atractivitatea Inițiativei, dar și potențialul acesteia în agregarea eforturilor de dezvoltare a infrastructurii strategice din regiune.
Am decis, totodată, prin consens al statelor participante la Inițiativă, acordarea calității de stat participant asociat atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova. Este o decizie extrem de relevantă, care confirmă plasarea acestor state pe calea integrării europene și care permite includerea celor două țări în proiecte majore de dezvoltare a infrastructurii și coagularea de noi investiții în regiune.
Această decizie este expresia recalibrării relației Inițiativei cu vecinătatea sa strategică, ca urmare a agresiunii Rusiei asupra Ucrainei.
După cum era de așteptat, am reconfirmat astăzi și cele două obiective esențiale, permanente, ale Inițiativei: reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiunea celor Trei Mări și restul Uniunii Europene prin întărirea coeziunii în cadrul Uniunii, respectiv potențarea contribuției regionale a Inițiativei în procesul de consolidare a legăturilor transatlantice. Vreau să accentuez, o dată în plus, faptul că prezența economică a Statelor Unite în regiune este un catalizator strategic pentru sporirea securității, pe toate dimensiunile.
La lucrările de astăzi am explorat în detaliu și modul prin care Inițiativa poate răspunde obiectivului său primordial: creșterea interconectării transfrontaliere pe axa Nord-Sud europeană.
Am decis continuarea acordării unei atenții speciale domeniilor-fanion ale Inițiativei: dezvoltarea infrastructurii de transport, de energie – cu accent asupra energiei verzi – și, respectiv, a celei digitale.
Subliniez că, în baza demersurilor României, securitatea cibernetică a figurat, în premieră, pe agenda discuțiilor, precum și în Declarația Comună adoptată, ca temă importantă pentru asigurarea rezilienței și a securității în regiunea celor Trei Mări.
Un alt rezultat semnificativ al Summitului îl reprezintă susținerea statelor participante pentru crearea unui Fond de Inovare al Inițiativei. Acest nou instrument, cu flexibilitate sporită, va fi complementar vehiculelor financiare deja existente, axându-se preponderent pe tehnologii avansate aplicate în domeniile prioritare ale Inițiativei.
O atenție specială va fi acordată, și pe mai departe, consolidării instrumentelor financiare asociate Inițiativei, în special creării unui succesor al primului Fond de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, ale cărui baze au fost puse la precedentul Summit de la București. Fondul înființat după Summitul găzduit de România în 2018 a investit deja în proiecte din mai multe țări, valoarea cumulată a acestora ajungând la 6 miliarde de euro.
De asemenea, atragerea de investiții și dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat cu actori internaționali importanți vor rămâne obiective esențiale ale Inițiativei.
În acest scop, am actualizat lista proiectelor prioritare strategice, prima astfel de listă fiind lansată tot cu prilejul primului Summit de la București.
România organizează mâine și o nouă ediție a Forumului de Afaceri al Inițiativei, devenit, de la ediția din 2018, un instrument-cheie. Forumul va contribui decisiv la coagularea investițiilor și a parteneriatelor în regiune, deci la creșterea economică a acesteia.
Toate acestea sunt rezultate remarcabile pentru Inițiativă, la care România a contribuit activ pe parcursul ultimului an, când a fost la conducerea sa.
În încheiere, urez mult succes Lituaniei în organizarea Summitului de anul viitor! Sunt convins că sub conducerea domnului Președinte Nausėda vor fi continuate și consolidate pe mai departe rezultatele obținute sub mandatul României.
Vă mulțumesc!
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Domnule Președinte, v-ați început intervenția de la Summit cu precizări privind acele componente, probabil de dronă, căzute pe teritoriul românesc, ați cerut o anchetă profesionistă. Cum explicați însă faptul că, timp de două zile, toată comunicarea oficială a Statului român a negat insistent existența unui astfel de incident, deși oficiali ucraineni vorbeau despre el încă de luni. Considerați că există o responsabilitate la vârful Ministerului Apărării pentru această incoerență de comunicare? Și ce e de făcut de acum înainte în gestionarea unor astfel de incidente de securitate? Mulțumesc.
Președintele României: În situația în care ne aflăm, în situația de război la granița noastră, trebuie să înțelegem că avem o situație fluidă, cum spun experții. Deci astăzi, avem altă situație decât ieri, asta este. Toată comunicarea noastră a fost făcută cu bună credință și în baza dovezilor de care am dispus noi. Nu putem să facem afirmații care angajează Statul român în baza unor supoziții. Trebuie să avem dovezi pentru asta. Ministerul Apărării m-a informat, și sunt convins că de bună credință, că nu există astfel de piese și asta a fost comunicarea făcută public. Între timp, situația s-a schimbat, au apărut astfel de piese, am dispus verificări rapide, profesioniste, după care vom face următorii pași.
Însă, între timp, am informat Aliații NATO, ambasadorul nostru de la NATO a fost însărcinat, în primul rând, să informeze pe Secretarul General, în al doilea rând, să informeze Aliații, lucru care s-a întâmplat chiar în această dimineață, când ambasadorul nostru, în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, a informat oficial pe toți Aliații de incidentul, posibilul incident, și de faptul că au fost găsite rămășițe care, foarte probabil, sunt de dronă.
Aici ne găsim în momentul de față și, în măsura în care cercetările aduc noi dovezi, putem să facem următorii pași și să comunicăm, evident, tot ceea ce se găsește.
Jurnalist (traducere): O întrebare pentru domnul președinte Iohannis. Atacurile rusești de lângă granița României afectează exporturile de cereale ale Ucrainei prin România?
Președintele României (traducere): România asigură principala rută pentru exportul grânelor ucrainene. De când a început războiul, aproape 25 de milioane de tone de produse agricole din Ucraina au fost exportate prin România. Aceasta este, de departe, cea mai importantă rută de export. Ne-am confruntat cu multe provocări, pentru că logistica noastră nu era pregătită pentru acest volum de export. Am reușit să schimbăm lucrurile foarte repede, am reușit să oferim Ucrainei condiții foarte bune, condiții fără taxe, iar acest lucru continuă. Evident, atacurile asupra Ucrainei și porturilor de la Dunăre reprezintă o problemă uriașă. Reprezintă o problemă uriașă pentru că este un act de război ilegal atacarea infrastructurii civile și, evident, va încetini, într-un fel, exporturile ucrainene. Vom crește rutele alternative, am acceptat transportul maritim ucrainean prin apele teritoriale românești, vom continua să intensificăm exportul pe feroviară și rutieră, iar prin aceasta să împiedicăm o foamete globală pentru că, așa cum se știe, Ucraina este unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale din lume.