Președintele României

18:15 | 27 septembrie 2021 | Uniunea Europeană

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut luni, 27 septembrie 2021, la Spitalul Universitar de Urgență București, o conferință de presă comună cu Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu Prim-ministrul României, Florin Cîțu.

 

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă comune:

Președintele României, Klaus Iohannis:

President von der Leyen, welcome to Romania, welcome to Bucharest!

It is my pleasure to meet you on this special occasion.

Bună seara!

Îmi face o deosebită plăcere să o avem astăzi ca oaspete pe doamna Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene. Bine ați venit la București!

Salut anunțul făcut de doamna von der Leyen despre Planul Național de Redresare și Reziliență al României, care a primit undă verde de la Comisia Europeană chiar astăzi. Aprobarea sa reprezintă un moment simbolic, de o mare importanță pentru viitorul țării noastre.

Acest Plan este rezultatul unui dialog intens cu Comisia Europeană din ultimele luni, dar și al unui efort colectiv instituțional fără precedent. A fost un proces extrem de laborios, care a presupus o muncă extraordinară, sub presiunea timpului, și le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea cu succes a acestui Plan.

Finalizarea Planului Național și aprobarea sa de către Comisie este însă doar o victorie de etapă.

Am făcut astăzi un pas important către ceea ce ne propunem să realizăm în România în anii următori, dar provocările majore încep de abia acum.

Implementarea deplină și la timp a tuturor măsurilor din acest Plan este esențială. Vreau să fim foarte bine pregătiți pentru etapa cea mai importantă – demararea și mai ales finalizarea reformelor pe care ni le-am asumat.

Accesând aceste fonduri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, putem schimba România în profunzime, putem construi o țară așa cum ne-o dorim.

Planul Național de Redresare și Reziliență este un instrument deosebit de important pentru România, care ne oferă, pe lângă finanțarea acțiunilor de redresare economică, resursele pentru a implementa investiții și reforme structurale esențiale pentru dezvoltarea țării noastre pe termen mediu și lung.

Toate aceste resurse financiare reprezintă o oportunitate extraordinară pentru noi să investim în construirea de autostrăzi, în căi ferate, să modernizăm infrastructura energetică și de mediu, să dezvoltăm rețeaua de spitale, să implementăm programe de digitalizare în economie, în administrație, să investim în infrastructura din educație și din sănătate.

Pandemia de COVID-19 ne-a arătat foarte clar că vulnerabilitățile din sistemul de sănătate au implicații profunde asupra economiei, asupra încrederii în guverne și asupra coeziunii sociale.

De aceea, investițiile în sănătate sunt un pilon definitoriu al acestui Plan. Spitalul Universitar de Urgență București, pe care l-am vizitat acum împreună cu doamna Președintă von der Leyen, este un exemplu edificator al contribuției pe care fondurile europene o aduc la modernizarea infrastructurii spitalicești din România. Prin folosirea acestor fonduri, pacienții vor beneficia de îngrijire de calitate și de cele mai avansate tehnologii în domeniu.

Acesta este însă doar începutul, mai este multă muncă de făcut de aici înainte. Avem o responsabilitate uriașă pentru a ne asigura că banii europeni vor schimba fața României și vor aduce o viață mai bună pentru cetățenii noștri.

Împreună cu acest Guvern, am reușit, iată, să avem acest Plan aprobat.

Domnule prim-ministru, domnilor miniștri, domnilor primari și președinți de consilii județene, vă cer să faceți o prioritate absolută din implementarea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență!

Este o șansă pe care nu avem voie să o ratăm - șansa de a face economia României mai performantă, mai sustenabilă și mai bine pregătită pentru orice criză care mai poate apărea. Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată.

Rămân un partener implicat al acestei guvernări care își propune să dezvolte țara noastră și, împreună, și, cu sprijinul Comisiei Europene, al Președintei von der Leyen, vom mobiliza mediul de afaceri, toate autoritățile locale și centrale, astfel încât Planul Național de Redresare și Reziliență să fie un succes major pentru România.

Vă mulțumesc!

Prim-ministrul României, Florin Cîțu:

Doamnă președinte Ursula von der Leyen,

Domnule Președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur că suntem astăzi aici, că acest moment a sosit în sfârșit, pentru că volumul de muncă a fost unul foarte mare, iar mizele pe măsură. Vreau să încep prin a-i mulțumi președintei Ursula von der Leyen, ultimele luni de zile au fost intense, în tot acest timp ne-ați susținut și ne-ați ghidat. Comunicarea a fost excelentă și vă mulțumesc. PNRR este aprobat, semnat și va fi aplicat, lucru care pentru România va însemna dezvoltare, va însemna modernizare. În următorii 5 ani, PNRR ne va ajuta să implementăm reformele și investițiile pe care ni le-am asumat și veți vedea că aceasta înseamnă automat că vom avea o economie puternică, de care vor beneficia toți românii. PNRR României este printre cele cinci cele mai bine finanțate planuri din Uniunea Europeană și era normal ca negocierile să nu fie ușoare. Ne-am respectat angajamentul, PNRR a fost aprobat, iar până la sfârșitul anului vom primi prefinanțare de 3,8 miliarde de euro.

Sunt extrem de mulțumit de faptul că evaluarea Comisiei a fost una pozitivă. Această evaluare arată că PNRR a fost bine construit, coerent în ceea ce privește reformele și investițiile și, foarte important, acoperă nevoile pe care România le are în acest moment.

De altfel, faptul că am obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene. Ce este esențial pentru noi, pentru români, este că am reușit, după negocieri intense, să introducem în PNRR câteva investiții esențiale, iar construirea de autostrăzi este ceva la care țin în mod special.

Acum trebuie să fim foarte atenți la partea de implementare. Toți cei responsabili trebuie să-și facă treaba, pentru că fiecare piesă de puzzle este importantă. Un lucru pe care îl pot garanta eu este că Guvernul României va implementa toate reformele asumate, va atinge toate țintele propuse și își va îndeplini toate sarcinile, astfel încât România să atragă toți banii puși la dispoziție prin PNRR, pentru că altă cale nu există. Nu mai putem sta pe loc, în timp ce întreaga lume se dezvoltă. Prin urmare, până în 2026, când PNRR va fi finalizat, va avea alte standarde pentru traiul zilnic, iar economia va fi aproape de media europeană.

Pe scurt, în privința reformelor, vom îmbunătăți accesul către serviciile din sănătate pentru românii vulnerabili și vom lua din presiunea exercitată asupra spitalelor. „România Educată", un proiect la care atât Președintele, cât și eu ținem foarte mult, va beneficia de finanțare prin PNRR. Este un proiect prin care vom îmbunătăți educația timpurie, vom reduce abandonul școlar, vom îmbunătăți învățământul dual și, foarte important, vom digitaliza întreg sistemul de învățământ. Vom stimula creșterea utilizării de energie verde, pentru că, în mod clar, aceste este viitorul. Vom face reforma pensiilor și vom reduce inegalitățile. Ne vom asigura că lucrurile vor funcționa bine în sistemul de pensii și peste 5 ani, și peste 10 ani, și peste 20 de ani. Nu putem trăi de la un an la altul, avem nevoie de predictibilitate, iar românii trebuie să știe că vor primi pensia atunci când vor ieși din câmpul muncii.

La toate acestea se adaugă reforma fiscală, reforma administrației, plus reforme care vizează gestionarea deșeurilor, a apei, eficiența energetică. În total, 64 de reforme de care vor beneficia românii și care vor crește încrederea în sectorul public. Așa cum spun de fiecare dată, reformele merg mână în mână cu investițiile, altfel nu se poate. Am spus de la începutul preluării guvernării că în mandatul meu investițiile vor fi o prioritate.

Prin PNRR sunt incluse 107 investiții în toate domeniile. O treime din alocări merge spre transporturi - cea mai mare alocare aprobată de Comisie pentru acest domeniu, iar acest lucru va face diferența pentru România. Sunt 3,1 miliarde de euro pentru autostrăzi - A7, A8, A1 și A3. 3,9 miliarde de euro pentru căi ferate și trenuri, 1,2 miliarde de euro pentru tot ceea ce înseamnă mobilitate urbană și locală și alte 600 de milioane de euro pentru investițiile la metrou în București și în Cluj. Investim și în domeniul educației, în sistemul de sănătate, ceea ce va include spitale noi, secții noi, modernizarea clădirilor existente și, foarte important, echipamente noi. Lista este lungă. Toate aceste alocări vor construi România, o vor dezvolta și o vor moderniza.

Doamnă președinte, e clar că, dacă nu am fi făcut parte din această mare familie, Uniunea Europeană, lucrurile ar fi fost mult mai complicate pentru noi. Mă bucur însă că PNRR României aduce o contribuție importantă pentru două obiective ale Uniunii Europene: tranziția verde și cea digitală.

Vă mulțumesc încă o dată!

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

Vă mulțumesc foarte mult!

Stimate domnule Președinte, dragă Klaus,

Domnule Prim-ministru, dragă Florin,

Vă mulțumesc, în primul rând, pentru primirea călduroasă de care m-am bucurat aici, la Spitalul Universitar de Urgență București - cel mai mare spital din România, din câte am aflat -, și aș vrea să îi felicit pe medici, pe infirmiere și întregul personal spitalicesc. Am fost impresionată de ce mi s-a comunicat și a fost incredibil să văd nu doar profesionalismul dumneavoastră, ci și dedicația de care ați dat dovadă și motivația de care ați dat dovadă.

Și pentru mine a fost impresionant să văd ce ați realizat până acum, dar și planurile de inovare și de investiții enorme care vă așteaptă. Vă datorăm foarte mult pentru tot ce faceți. Vă mulțumesc și mă bucur că NextGenerationEU poate contribui la realizarea unora dintre ideile dumneavoastră care merg în direcția bună. Vă mulțumesc pentru organizarea acestei vizite!

NextGenerationEU dă o formă nouă continentului nostru pentru generațiile viitoare. După cum știți, are o valoare totală de 800 de miliarde de euro, raportată la prețurile actuale. Este unul dintre cele mai mari planuri de redresare din lume și este redresarea de care au nevoie Europa și România acum și pe viitor.

Astăzi, într-adevăr, Comisia Europeană dă undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență al României - asta, în urma unei analize aprofundate și a unei foarte bune cooperări. Chiar vreau să vă felicit pentru acest lucru și să vă mulțumesc pentru cooperarea excelentă din ultimele săptămâni și luni.

Sunt trei piloni importanți, care au fost deja menționați. În primul rând, Planul României ne va ajuta să atingem obiectivele pactului verde european. 41% din planul bugetului merge către susținerea investițiilor verzi. Sunt incluse aici investiții semnificative într-un transport durabil - aproape 4,5 miliarde de euro sunt alocate pentru modernizarea rețelei feroviare și de metrou. În curând, vom vedea nu doar autostrăzile, ci și punctele de încărcare pentru autovehicule electrice instalate peste tot în țară, pentru a asigura un transport rutier curat.

De asemenea, peste o jumătate de miliard de euro vor fi investiți în producerea de energie curată. Pentru noi este important ca, realizând această transformare verde în aplicarea acestui plan, să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Împreună dezvoltăm surse de energie regenerabilă și hidrogen verde și acestea sunt vești excelente pentru români, pentru că înseamnă un aer mai curat în țară și protejarea naturii.

Următorul pilon important se referă la tranziția digitală, 21%. Și am văzut, putem vedea și aici, în această sală, că viitorul este digital și putem să ne imaginăm deja ce va aduce viitorul în sectorul medical. Acest plan va face serviciile publice mult mai accesibile și mai eficiente pentru poporul român, pentru că sectorul public, administrația va fi digitală, va exista un cloud guvernamental, cărți de identitate electronice, de exemplu. Țara va fi conectată, de asemenea, ceea ce e extrem de important pentru o țară mare. E important ca toată lumea să fie conectată prin extinderea internetului de mare viteză. Și, bineînțeles, asta va ajuta și școlile românești. Acestea vor deveni mai digitalizate, pentru că, până la urmă, instrumentul se numește NextGenerationEU, viitoarea generație UE, și mă bucur că al treilea pilon în care ați ales să investiți se referă la un sector de sănătate mai puternic.

Digitalizarea sectorului de sănătate face ca serviciile de sănătate să poată fi oferite la distanță, indiferent unde te afli în țară și este cheia accesului la îngrijiri de calitate. Știți acest lucru deja. Mă bucur că Planul dumneavoastră prevede aproape două miliarde de euro în investiții pentru spitale moderne, inclusiv pentru Spitalul Universitar de Urgență București.

Pe scurt, Planul României îndeplinește criteriile foarte exigente pe care le-am stabilit împreună cu Consiliul. Combină, pe de o parte, investițiile în tranziția verde și digitală, și, pe de altă parte, reformele care sunt necesare pentru a ataca majoritatea provocărilor structurale ale României. De exemplu, pentru a stabili baze financiare solide, veți investi în reforma pensiilor și digitalizarea administrației financiare. Și vă felicit pentru că lucrați la crearea unui venim minim de incluziune, foarte important, de asemenea, pentru a veni în sprijinul celor mai vulnerabili și în sprijinul gospodăriilor cu venituri reduse.

Și dacă ar fi să mă uit la întregul set de reforme, aș menționa și reforma sistemului de învățământ, pentru că generația viitoare merită, desigur, acest lucru.

Aprobarea acordată astăzi este, deci, un moment de referință, un pas important către alocarea a peste 29 de miliarde de euro, peste 10% din PIB din următorii ani. Este o veste excelentă faptul că mă aflu astăzi aici, însă aș sublinia că nu reprezintă în niciun caz capătul drumului, pentru că, din anumite puncte de vedere, partea cea mai grea începe acum. Acum, planul trebuie realizat, pus în aplicare. Și aș menționa un singur cuvânt: absorbția.

Am discutat împreună acest aspect; selectarea, planificarea și implementarea la timp a proiectelor vor fi cruciale. Timpul este esențial, pentru că avem trei ani pentru a realiza toate aceste lucruri. Dar am încredere că vă veți putea baza pe experiența perioadelor de programare anterioare. Și vreau să vă asigur că vom fi alături de dumneavoastră la fiecare pas și ne vom asigura că banii sunt cheltuiți în conformitate cu ce am convenit împreună.

NextGenerationEU va permite reconstruirea unei economii robuste peste tot în Uniune, o economie sănătoasă și robustă. Și aceasta se clădește, în primul rând, pe încredere. Încrederea permite investițiilor să prospere și mediul de afaceri să prospere, deci mă bucur că ați descris multele reforme pe care le aveți în vedere. Este extrem de important să se întărească capacitatea instituțiilor dumneavoastră și trebuie întărită economia țării dumneavoastră. Cred că împreună putem face ca acest plan extraordinar că devină un mare succes.

Vă mulțumesc încă o dată și îmi face o deosebită plăcere să vă înmânez aprobarea, pentru toate eforturile dumneavoastră, pentru ce ați realizat. Felicitări!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Bună seara! Cum poate Comisia să ajute suplimentar România în condițiile în care România este destul de mult în urma mediei europene la capitolul vaccinare și dacă poate fi o soluție legală vaccinarea obligatorie a unor categorii profesionale?

Președinta Comisiei Europene: În primul rând, vaccinarea este extrem de importantă. Și fac apel la toată lumea să profite de ocazie și să se vaccineze. Vaccinarea salvează vieți, vă protejează pe dumneavoastră, dar și pe cei dragi. În Uniunea Europeană avem norocul de a avea acces la vaccinuri în momentul de față. Reprezintă un avantaj enorm pentru a ne proteja cetățenii europeni, dar și pentru a reduce riscul de a răspândi boala și riscul ca alte variante îngrijorătoare să apară. Deci vă încurajez, dacă nu ați profitat de ocazie, să o faceți, pentru că există date științifice suficiente. Deci profitați de ocazie și vaccinați-vă.

În al doilea rând, cred că decizia legată de convingerea oamenilor de a se vaccina ține de competența națională. Din experiența mea, e nevoie de comunicare bună. E foarte important faptul că 73% din populația adultă din Uniunea Europeană este deja vaccinată și lucrurile evoluează în sens pozitiv. Consecințele virusului nu mai sunt atât de grave. Știm că vaccinul a salvat vieți, deci aș încuraja pe toată lumea să se vaccineze.

Prim-ministrul României: La întrebarea „cum ar putea să ajute Comisia Europeană?”... A ajutat foarte mult prin faptul că am avut la vaccin în același moment în care au avut toate țările din Uniunea Europeană. Am avut și astăzi o discuție cu domnul Președinte despre campania de vaccinare din România și despre măsurile pe care le-ați prezentat.

Sunt mai multe variante în Uniunea Europeană și, după cum știți, și la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească în această perioadă numărul persoanelor care se vaccinează. Cum spun de fiecare dată, singura soluție de a depăși pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească răspândirea virusului, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul țărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact și le vom folosi și aici.

Președintele României: În primul rând, dați-mi voie să subliniez că, fără implicarea doamnei Președinte von der Leyen personal, noi nu am fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin, așa cum am beneficiat. Doamna Președinte a avut inițiativa, a riscat și bine a făcut, și a pus pe picioare un mecanism prin care întreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin și țin, și în acest spațiu, doamnă Președinte, să vă mulțumesc pentru implicarea extraordinară în acest domeniu. Și de ce subliniez? Sănătatea nu este o competență a Comisiei, sănătatea este de competență națională, dar această chestiune fără intervenția și fără sprijinul Comisiei nu ar fi putut să fie rezolvată. În continuare, evident că sprijinul Comisiei constă în dozele de vaccin care vor veni în continuare în România și în datele pe care le pregătesc forumurile europene, comisiile de specialitate și care sunt distribuite în toate statele membre.

Dați-mi voie însă să mai spun ceva despre vaccinare. La noi sunt foarte mulți români care s-au vaccinat. Astăzi am cerut date și am văzut că s-au distribuit sau au fost date peste 10 milioane de doze de vaccin. Sunt aproape 5 milioane jumătate de români care sunt vaccinați cu schema completă. E păcat că sunt așa puțini! Dacă ne uităm un pic la ce se întâmplă în Europa – acum câteva zile, de exemplu, am citit un articol despre Danemarca – în timp ce noi avem mii și mii de noi cazuri zilnice, și din păcate și internați la ATI, și decese, în Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile. Atenție: la toate restricțiile! De ce? Fiindcă s-au vaccinat în Danemarca cam toți!

Doze am fi avut și noi și dacă ne-am fi vaccinat cu toții, așa cum și premierul, și eu, și mulți alții au recomandat, nu ar fi trebuit să mai purtăm mască, puteam să mergem oriunde în liniște, puteam să ne întâlnim, puteam să avem concerte, spectacole, întâlniri de tot felul fără nicio restricție. Ce i-a făcut pe mulți să fie reticenți, vom vedea. Și, în acest sens, pot să vă spun că împreună cu premierul am discutat să ne întâlnim încă din această săptămână să reevaluăm campania de vaccinare și să vedem cum putem să o repunem pe roate.

Este un paradox, noi suntem în plină pandemie. Avem arma cu care putem să terminăm pandemia și nu o folosim. Este foarte păcat! Probabil unii mai sunt reticenți, alții necesită încă mai multe zile de gândire, alții vor date suplimentare, și vom vedea cum putem să-i convingem pe cât mai mulți. Este păcat să stăm cu atâția bolnavi, cu atâția oameni care suferă în ATI, cu atâtea familii îndoliate, când am putea să terminam foarte repede această fază acută a pandemiei cu vaccinarea.

Jurnalist: Poate situația politică de la București să influențeze semnarea și apoi aplicarea Planului Național de Redresare?

Președinta Comisiei Europene: În primul rând, permiteți-mi să subliniez cât sunt de recunoscătoare pentru cooperarea excelentă din ultimele săptămâni și luni. A fost destul de dificil să punem pe roate acest Plan. Ca în multe state membre, în Plan este inclusă multă inovare, multe subiecte noi și este foarte dificil, e nevoie de multe eforturi să pui laolaltă reformele și investițiile necesare și fondurile necesare. Deci aș vrea să vă mulțumesc pentru cooperarea excelentă de care am beneficiat pentru acest efort.

Apoi, din experiența personalului administrativ din Comisie și din România, știm că există relații excelente, condiții de lucru excelente și încredere între cele două administrații. În elaborarea Planului au existat și momente mai dificile, dar acum știm ce ne așteaptă, știm ce trebuie făcut. Există un motiv pentru care au fost stabilite ținte și jaloane în fiecare plan, deci inclusiv în Planul României, care trebuie respectate pentru alocarea următoarei tranșe și oferim tot sprijinul, toată consilierea de care este nevoie poate, pentru a vă asigura că îndepliniți aceste criterii de referință, pentru a urma pașii necesari așa încât următoarea tranșă să poată fi alocată. Deci există un sistem de control foarte bun pentru a ne asigura că banii contribuabililor europeni sunt investiți așa cum trebuie.

Prim-ministrul României: În ceea ce privește implementarea PNRR în România, mai mult, eu cred că, așa cum a fost construit, va accelera reforme care în România au fost încetinite ani de zile, au fost amânate ani de zile. De aceea am ținut foarte mult ca în PNRR să avem reforma pensiilor, reforma sistemului de salarizare, reforma administrației, România Educată, pentru a ne asigura că acest sistem de reforme, cu borne, cu milestones, vine la pachet cu investițiile. Reformă și investițiile merg mână în mână și, indiferent de declarațiile politice pe care le vedeți în această perioadă, nu cred că există un politician responsabil în România care vrea să se joace cu viitorul românilor, în ceea ce privește PNRR.

Președintele României: Nu există un risc politic pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Nu există fiindcă acele reforme care sunt cuprinse în Planul Național, acele investiții care sunt cuprinse în Planul Național, sunt reforme și investiții dorite și așteptate de toată lumea. Este un Plan foarte complex și cred că ați urmărit majoritatea dintre dumneavoastră că a durat destul de mult până când acest Plan a fost negociat. Nu a fost o eroare, a fost o intenție. Și cei care au negociat, și Președinta Comisiei și cu mine am dorit să avem un Plan care poate fi implementat imediat. Deci nu ne-am dorit o descriere a unor intenții, cum avem multe, la noi avem foarte multe descrieri de intenții, și politice și tehnice. Am dorit un Plan aplicabil pentru România.

Un plan de modernizare a României, cu proiecte concrete, cu reforme concrete, cu termene concrete, cu costuri concrete și cu măsurabilitate. Știm exact ce și până când trebuie făcut. Deci este mult mai mult decât un proiect, este un plan care trebuie și poate fi implementat. Și Guvernul se va ocupa de implementarea acestui plan, de aceea a primit din mâna Președintei PNRR-ul aprobat.

Atenție, aprobat, fiindcă inclusiv astăzi am citit că unii au impresia că nu e aprobat. Este aprobat, este pregătit pentru implementare. Și acest lucru se va întâmpla și vom schimba România în bine, vom moderniza România cu acest Plan de Redresare și Reziliență – reziliență însemnând rezistența la șocuri. Deci nu vrem ca următoarea criză să ne prindă pe picior greșit. Măsurile pe care le implementăm, investițiile, reformele vor face România mult mai rezistentă, mai bună și vor aduce un trai mai bun pentru fiecare român.

Jurnalist: Când anume ar putea intra în țară prima tranșă de finanțare și pentru ce anume ar putea fi acordată?

Președinta Comisiei Europene: Următorul pas este să obținem aprobarea Consiliului. Va dura patru săptămâni pentru a obține unda verde din partea Consiliului, după care prima tranșă poate fi alocată imediată, pentru că Comisia are acces la piețele de capital. Am emis obligațiuni și obligațiuni verzi, au fost un mare succes. Au fost suprasubscrise, deci avem suficient capital, care poate fi alocat imediat.

Prim-ministrul României: Din calculele noastre sau din ce știm, dacă ne uităm la calendar, ar trebui să intre la finalul lunii noiembrie prima tranșă, am spus 3,8 miliarde de euro. Sunt mai multe domenii unde pot fi folosiți acești bani, și pe „România Educată", și transporturi, și reforma fiscală, sunt mai multe capitole acolo în care pot fi implicați acești bani.

O mare parte, bineînțeles, vor fi... primele borne serioase sunt în primul trimestru anul viitor, avem câteva la finalul acestui an, și pentru acelea vom folosi acei bani.

Jurnalist: Ce soluții are Comisia Europeană pentru țările care v-au transmis solicitări legate de creșterea prețurilor la electricitate și gazele naturale? Sunteți de acord cu plafonarea prețurilor cerută de altfel de multe state membre?

Președinta Comisiei Europene: Într-adevăr, în momentul de față suntem în curs de a analiza în primul rând motivele acestei creșteri la prețuri. Avem de-a face cu un fenomen global, nu e un fenomen care afectează doar Europa, ci întreaga planetă, pentru că prețurile la gaze naturale cresc peste tot.

De ce? Există mai multe componente. În primul rând, în timpul pandemiei și în timpul stării de urgență, bineînțeles, economia nu prea a crescut, iar cererea a scăzut drastic. Acum vedem o creștere, o creștere enormă în cererea de gaze naturale, în special în Asia. Asia reia pasul rapid și duce la creșterea prețurilor.

Apoi ar mai fi o componentă, și anume furnizorii nu reacționează suficient de rapid. Mă bucur că prietenii norvegieni au spus că vor crește aprovizionarea pe termen scurt și sper ca și Rusia să facă acest lucru, să urmeze acest exemplu bun pe care îl dă Norvegia. E foarte important ca dumneavoastră să știți că prețurile la energie nu includ doar prețul la gaze naturale, ci și energia din surse regenerabile, și aici avem o veste bună: prețurile sunt stabile. Și în timp au scăzut.

Deci, investițiile în surse regenerabile de energie sunt calea de urmat. Ne ajută să fim independenți când vine vorba de importurile de gaze naturale sau petrol și ne oferă o energie care, după cum îi spune și titlul, regenerabilă, iar costurile scad în timp. Săptămâna viitoare, la Reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, vom discuta acest subiect.

Iar Comisia va veni cu propuneri - ce se poate realiza pe plan european, ce putem face cu gospodăriile vulnerabile, cu venituri mici, sau cu firmele mici, cum putem să le ajutăm să facă față presiunii acestor prețuri la energie. Și încercăm să abordăm acest subiect nu fiecare stat membru în parte, ci împreună, întreaga Uniunea Europeană, pentru că experiența de anul trecut ne-a arătat că, indiferent de criză, suntem mai puternici când acționăm împreună, iar presiunea din partea a 450 de milioane de cetățeni ar trebui să ne ajute să găsim o soluție împreună.

Președintele României: Aș comenta puțin pe acest subiect. Nu întâmplător, deci atenție, nu întâmplător, doamna Președinte și cu mine am discutat astăzi inclusiv pe acest subiect destul de mult și profund. Vreau să fie un lucru foarte clar, prețurile mari pe energie, în special pe electricitate, nu sunt o problemă românească, ci este vorba despre o problemă care se pare că a devenit globală.

Toată lumea este afectată de aceste creșteri și soluțiile vrem să le căutăm și să le găsim începând, împreună, de săptămâna viitoare când avem un Consiliu informal în Slovenia și vom avea primele idei și soluții pentru a aborda chestiunea.

Însă, al doilea lucru foarte important - chiar dacă această problemă nu este una făcută la noi, trebuie să o tratăm la noi și știu că Guvernul a luat foarte în serios chestiunea, a pregătit și pregătește un pachet, la început pentru consumatorul vulnerabil.

Probabil ați observat că acea lege a fost promulgată la o zi după ce am primit-o de la Parlament, tocmai pentru a da Guvernului timp să pregătească aceste compensații sau alte măsuri care vin pentru oamenii care nu-și permit să plătească mai mult.

Însă este nevoie de mult mai mult și știu din sursă sigură că aceste chestiuni sunt discutate și pregătite la Guvern. Firmele, antreprenoriatul au nevoie de măsuri active, pentru că aceste prețuri vor fi resimțite foarte repede de economia reală, de unde, evident, vor avea un impact și asupra altor prețuri.

Deci, una la mână, problema nu este făcută la noi. Doi - noi vom veni cu soluții concrete, acum, repede, și, în paralel, la nivel european vom căuta soluții mai ample fiindcă dorim să rezolvăm problema durabil.

Vă mulțumesc!