Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, și cu Comisarul european pentru Politică Regională, doamna Corina Crețu

31 Ianuarie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 31 ianuarie a.c., la Bruxelles, Regatul Belgiei, o declarație de presă comună cu Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, și cu Comisarul european pentru Politică Regională, doamna Corina Crețu.

 

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă comune:

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker:

„Bună ziua! Corina Crețu și cu mine suntem foarte bucuroși să îl primim pe Președintele României astăzi aici.

Vorbesc germana pentru că Președintele Klaus Iohannis este vorbitor de germană și ne leagă această limbă. În Luxemburg și în Sibiu se vorbesc limbi foarte asemănătoare, așa că am putut vorbi în luxemburgheză. În plus, vom putea continua în engleză, franceză, germană și română.

Mă bucur că astăzi ne-a vizitat Președintele României și la anul, în Președinția română, pe 9 mai, la Sibiu, va avea loc un Summit foarte important. Am ales Sibiul pentru că acest oraș, aceste ținuturi sunt foarte reprezentative pentru ce s-a întâmplat în ultimele decenii în România.

Este normal ca Președintele României să vină în vizită la Bruxelles. Înainte nu era, și mi se pare normal ca în primele șase luni ale anului viitor România să preia Președinția Uniunii Europene. Istoria României și a Europei va fi pe mâini bune când Klaus Iohannis va prelua această președinție.

Astăzi am discutat despre foarte multe lucruri, dar îl voi lăsa pe domnul Președinte mai întâi să vă spună detaliile. Pe mine aveți de atâtea ori ocazia să mă ascultați încât o mică schimbare e bună.

Astfel, îi dau cuvântul prietenului meu!”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Mulțumesc, domnule Președinte! Voi simplifica lucrurile și voi vorbi în continuare în limba română.

Mulțumesc Președintelui Comisiei Europene pentru invitația de a participa astăzi la o întâlnire foarte bună cu Colegiul Comisarilor. Am avut discuții multe, foarte bune. Evident că o bună parte din ele s-au concentrat, respectiv s-au centrat, pe Președinția Consiliului Uniunii, președinție care va fi preluată de România în primul semestru al anului 2019.

Am discutat însă mult și despre viitorul Uniunii, despre crizele pe care trebuie să le abordăm cu multă hotărâre și, sperăm noi, cu rezultate foarte bune.

Am abordat însă și chestiuni foarte concrete, cum ar fi discuțiile pentru Cadrul Financiar Multianual post-2020.

Am discutat, evident, și despre România. A existat un interes proporțional cu evenimentele pe care le avem acasă, inclusiv pe tematica justiției.

Însă, vreau să spun din capul locului că toate discuțiile au fost într-o notă pozitivă, constructivă și mi-au făcut plăcere.

Referitor la Președinția Consiliului Uniunii, am subliniat chiar din introducere că România este o țară pro-europeană.

Așa va rămâne. Este o țară deplin angajată în procesul de consolidare al Uniunii și, prin Summitul pe care îl vom organiza în timpul președinției noastre, vom contribui, cred eu, într-o măsură foarte bună la construcția unui viitor foarte bun pentru Uniune.

Am evidențiat cele patru dimensiuni importante care vor sta la baza elaborării Programului nostru pentru Președinție. Le-aș enumera:

  • Asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin inovare, digitalizare și creșterea gradului de convergență și a conectivității;
  • Menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi;
  • Consolidarea rolului global al Uniunii Europene;
  • Promovarea valorilor comune europene.

Viziunea noastră, a României, este una puternic pro-europeană, și avem, noi, România, ca obiectiv strategic o integrare mai profundă în Uniune. Vrem ca acest lucru să transpară și prin felul în care vom organiza Președinția. Noi suntem pentru o integrare mai profundă.

În pregătirea Consiliului, avem foarte multe probleme de rezolvat și, în acest loc, țin neapărat să salut și să mulțumesc Președintelui Juncker pentru disponibilitatea exprimată deja acum ceva timp de a veni în sprijinul României, fie prin discuții la nivel de conducere, fie prin discuții la nivel tehnic. Eu cred că vom avea nevoie de toate aceste lucruri.

Dosarele care vor fi scadente în timpul Președinției noastre, cum se spune, sunt, cred că dacă folosesc cuvântul complicate este un understatement. Vorbesc despre Brexit, vorbesc despre negocierile pe Cadrul Financiar Multianual post-2020 și viitorul Uniunii Europene.

Despre toate aceste lucruri am vorbit astăzi în Consiliul Comisarilor. Am primit încurajări, am primit idei foarte bune, am primit întrebări foarte bune - recunosc că niciuna încuietoare – și sunt foarte optimist în ce privește colaborarea noastră în pregătirea Președinției Consiliului Uniunii.

Cred că vă așteptați să spun măcar o frază despre abordarea referitoare la legile justiției în România.

Personal, sunt hotărât, și convins că voi reuși, ca aceste discuții să se termine cu legi care vor fi, în varianta cea mai bună, îmbunătățite, legi care pot fi folosite practic, dar, cel mai important obiectiv al meu rămâne același: independența justiției românești este intangibilă! Este o chestiune pentru care mă voi implica total și voi face tot, absolut tot, ce poate să facă un Președinte pentru a păstra lucrurile așa!”

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker:

„România nu este doar o țară din Uniunea Europeană, ci și o țară francofonă, și de aceea mi-aș permite să spun câteva lucruri în franceză.

Eu am dat asigurări domnului Președinte că această Comisie dorește, înainte de încheierea mandatului său, să pună punct Mecanismului de Cooperare și Verificare. Mi-am asumat acest angajament acum câțiva ani în fața Parlamentului European și vreau să îl respect.

Cred, de asemenea, și am spus-o în mod repetat, că locul normal, meritat, obligatoriu chiar, al României este în Spațiul Schengen.

Comisia nu se va opri până când Mecanismul nu va fi eliminat, iar România va avea un loc pentru totdeauna, recunoscut, ca o mare națiunea în Zona Schengen.

Și, pentru că este aici și comisarul român, care face o treabă bună la Bruxelles, aș vrea să o întreb dacă dorește să adauge câteva propoziții scurte, ca întotdeauna când se intervine aici.”

Comisarul european pentru Politică Regională, doamna Corina Crețu:

„Mulțumesc, domnule Președinte!

Aș vrea doar să spun că a fost o onoare și este o mare plăcere pentru noi să-l avem ca oaspete astăzi, în Colegiul Comisarilor, pe Președintele României, Klaus Iohannis.

În privința portofoliului meu, după cum știți, împreună cu Comisarul Oettinger suntem responsabili pentru bugetul de după 2020 și mi-a făcut mare plăcere să-l informez direct pe domnul Președinte în legătură cu stadiul acestor negocieri, care urmează să fie pe agenda Consiliului din 23 februarie. Mulțumesc foarte mult, domnilor Președinți!”

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte al Comisiei Europene, atât dumneavoastră, cât și Comisia ați atenționat majoritatea parlamentară de la București asupra modificărilor aduse legilor justiției și în ceea ce privește intențiile de modificare a Codurilor Penale și, de asemenea, a cadrului legislativ anticorupție. Vi s-a transmis că nu sunteți informat corect, ba chiar dezinformați, aici, la Bruxelles. Iar, acum la nivelul Comisiei se ia în considerare condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Riscă România să rămână fără fonduri europene dacă va continua să ignore aceste mesaje venite de la Bruxelles sau ce altceva riscă? Vorbeați despre Schengen, despre Euro. Să rămână până la urmă în afara Schengen și Euro?

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: La această întrebare v-aș răspunde pur și simplu că statul de drept a făcut progrese remarcabile în România și că nu este de acceptat și nici nu se poate avea în vedere ca ceea ce a făcut România pe calea statului de drept să poată să dea înapoi într-un fel. Drumul României către statul de drept trebuie să fie înțeles ca fiind ireversibil. Eu am deplină încredere în sistemul judiciar românesc, am luat notă cu interes că mi s-a spus că sunt prost informat, că și Curtea Constituțională a fost la fel de prost informată ca și mine, pentru că a luat deciziile respective. Pentru mine nu este un motiv de disperare, cred că putem avea cu guvernul român un dialog civilizat, amical pentru a rezolva această problemă. Sistemul judiciar românesc însă funcționează, este independent și nu se poate spune acest lucru pentru toate statele membre.

Jurnalist: O întrebare pentru ambii președinți. Înțelegem că discuțiile au fost într-o notă pozitivă, nu a mai fost tras un semnal de alarmă astăzi în legătură cu legile justiției din România și o să vă rog să mă corectați dacă greșesc aici. În acest context, Mecanismul de Cooperare și Verificare când ar trebui scos? Ar trebui înlocuit cu ceva? Și vă întreb asta pentru că există discuții în Parlamentul European în acest moment despre un mecanism ceva mai puternic poate, intern, și, de asemenea, pentru că menționați, domnule Juncker, apartenența României la spațiul Schengen, dacă discuția legată de legile justiției în acest moment, credeți că afectează intrarea României în spațiul Schengen.

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Dacă legile din România rămân așa cum au fost ieșite din Parlament, și eliminarea MCV, și aderarea României la Schengen ar fi probleme care se pun în alți termeni. Legile trebuie schimbate în consecință. Trebuie respectată decizia înțeleaptă a Curții Constituționale. Eu cred că trebuie să terminăm cu Mecanismul de Cooperare și Verificare și că trebuie să îi asigurăm României un loc în spațiul Schengen pentru că eu cred că este o chestiune de demnitate națională. Românii nu merită să fie tratați ca europeni de mâna a doua. Pentru mine, România și românii sunt în centrul vieții europene și voi continua să fac toate eforturile pentru a atinge acest obiectiv. Cu cât mai repede cu cât legislația în domeniul justiției va fi adusă în conformitate cu ceea ce considerăm că trebuie făcut, cu atât mai ușor va fi să îi convingem și pe alții.

Jurnalist: Domnule Președinte, întrebarea mea este dacă aveți aceeași preocupare ca Comisia Europeană, și Uniunea Europeană în ceea ce privește problema justiției și corupției și felul în care Guvernul României tratează aceste probleme. Mulțumesc!

Președintele României, domnule Klaus Iohannis: O să vă răspund la întrebarea anterioară. Cred că avem o problemă majoră cu legile justiției și cu Codurile în România. Însă această problemă trebuie să o rezolvăm în România. Degeaba așteptăm să vină cineva din afară să ne prezinte o soluție. Soluția este la noi și, din acest motiv, am insistat mai mult decât în alte situații să avem soluții legislative care, sigur, satisfac și nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac și criteriile general valabile, pe care le numim noi valorile europene. De aceea mă implic foarte mult și sunt optimist în ceea ce privește parcursul final. Acum suntem într-o fază intermediară. Ați văzut că deja a doua lege a fost trimisă înapoi de Curtea Constituțională pentru îmbunătățiri. Acest proces va mai dura o vreme și evident că așteptarea mea este ca la final să avem legi care țin cont de deciziile Curții Constituționale și vin să îmbunătățească întregul cadru, dar, pe de altă parte, legi care păstrează, garantează, întăresc independența justiției și înlesnesc actul de justiție în România. Și pentru asta, cel puțin, eu mă agit destul de mult. Se vede, nu se vede, asta este partea a doua.

Aceste lucruri se știu și aici, la Bruxelles, și nu pornesc de la premisa că modificarea acestor legi va duce automat la o complicare a procesului de phasing out pe MCV sau la complicarea dosarului Schengen, care oricum încă nu este lămurit.

Și, în acest context, dați-mi voie să subliniez - Comisia și Președintele Juncker din capul locului au fost pentru acceptarea României în Spațiul Schengen și apreciez acest lucru. Cum Președintele Juncker și cu mine am avut o primă discuție chiar la începutul lui 2015, când Președintele Juncker a spus că după părerea lui pe MCV este nevoie de phasing out până la sfârșitul mandatului acestei Comisii, și apreciez că și-a păstrat clar și cu rigoare acest obiectiv.

Întrebarea dumneavoastră este pe același subiect. Da, sunt preocupat, dar poate că nu este un cuvânt foarte potrivit. Sunt îngrijorat, preocupat foarte mult de procedura legislativă referitoare la modificarea legilor justiției. De aceea, am vorbit, un lucru pe care nu-l fac de obicei, în timpul procesului legislativ, și de aceea am încercat să explic de ce este esențial ca România să garanteze independența sistemului de justiție și este un lucru pentru care mă voi lupta. Și sunt optimist. Vom reuși!

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Aș vrea să adaug că am încredere deplină în sistemul de justiție românesc și sunt convins că aceste chestiuni vor fi clarificate. Dar, cumva, în această conferință de presă există tendința de a vorbi doar despre acest lucru. Am vorbit foarte mult, într-adevăr, dar trebuie spus că am făcut și un tur de orizont în discuția noastră cu privire la toate chestiunile relevante la nivel european.

Jurnalist: Din păcate, o să întreb pe același subiect în germană, pe care o vorbiți atât de bine. Domnule Președinte, veți lupta foarte mult. Ce propuneri de modificare aveți? Puteți spune Parlamentului ce ar trebui să se întâmple ca să fie bine? Și apoi, domnule Președinte Juncker, ați subliniat că aveți încredere în statul de drept din România. Săptămâna trecută doamna Comisar Jourová a spus că este îngrijorată. Care este situația cu articolul 7, cu acea procedură?

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Nu am astfel de îngrijorări. Am spus clar că sistemul de justiție din România funcționează. Nu cred în niciun caz că vorbim aici de articolul 7. Problema aceasta o să își găsească o soluție, dar în România, nu aici la Bruxelles se formulează soluții.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cred că este momentul și locul în care să detaliez aceste lucruri. Procesul legislativ este, însă, undeva la jumătatea sa, suntem în etapa în care Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe. La mine nu au ajuns. Când o să ajungă, atunci o să scriu o scrisoare Curții Constituționale sau Parlamentului, aici sunt mai multe variante pe care le am, și atunci o să vă dau mai multe detalii. Mulțumesc!