Mesajul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, transmis cu prilejul comemorării a 75 de ani de la Pogromul legionar antievreiesc de la București (21-23 ianuarie 1941)

21 Ianuarie 2016

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis joi, 21 ianuarie a.c., un mesaj cu prilejul comemorării a 75 de ani de la Pogromul legionar antievreiesc de la București (21-23 ianuarie 1941), mesaj adresat participanților la evenimentele comemorative organizate la Templul Coral din București de către domnul Andrei Muraru, Consilier Prezidențial, Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

„Acum 75 de ani, în București au avut loc atrocități și fapte inumane comise, în zilele de 21-23 ianuarie 1941, de către legionari și acoliții lor. Samavolnicia persecuțiilor și actele de o violență extremă, săvârșite pe criterii etnice, s-au soldat cu decesul a peste o sută de evrei și rănirea gravă a numeroși supraviețuitori. Virulența climatului antisemit și atmosfera opresivă în care trăiau etnicii evrei din acele timpuri au culminat cu aceste scene barbare, care au dovedit în fapt incapacitatea societății de a apăra valori și principii fundamentale ale lumii moderne.
În numele statului român, aduc astăzi un pios omagiu tuturor celor care acum 75 de ani au fost victimele acelui pogrom și acțiunilor xenofobe, rasiste și antisemite din acele zile sângeroase. Fără îndoială, pogromul de la București este o pagină dezonorantă din istoria României, iar gestul firesc de aducere-aminte trebuie să ne facă în continuare conștienți că evenimente ca cel din 1941 au fost consecința intoleranței și a urii sădite de-a lungul vremii într-o societate care nu a avut anticorpii necesari pentru a se apăra. 
Pentru generația tânără, faptele de atunci sunt probabil evenimente foarte îndepărtate, dar cruzimea lor este cât se poate de actuală, dacă urmărim evoluțiile din alte părți ale lumii. Gândiți-vă la acei semeni care, după ce au fost torturați, au fost atârnați în cârligele abatorului din București, unii dintre ei când încă mai respirau! Gândiți-vă la zecile de femei și bărbați împușcați în pădurea Jilava! Gândiți-vă la lăcașurile de cult, devastate și incendiate! Depinde doar de noi ca memoria acelor evenimente tragice să fie păstrată cum se cuvine și să nu trecem sub tăcere suferința victimelor. Din acest trecut sumbru trebuie să învățăm însă că statul este obligat să apere cu sfințenie demnitatea și libertatea ființei umane, iar orice manifestare sau formă incipientă de ură trebuie prevenită, condamnată și combătută.
România este o țară care a făcut în ultimul deceniu progrese foarte importante în domeniul recunoașterii și asumării Holocaustului și cred cu tărie că suntem astăzi în măsură să împărtășim și altora din experiența noastră. O bună oportunitate este preluarea de către România, în acest an, a preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, o organizație în care țara noastră poate fi o voce solidă și responsabilă. Îmi doresc ca în acest mandat să putem afirma voința noastră de a combate mai intens şi mai eficient fenomenele de antisemitism, de negare a Holocaustului, de xenofobie şi extremismele de orice fel.”