Alocuțiunea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinută în cadrul evenimentului „Podurile Toleranţei”

10:00 | 17 Mai 2016

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marţi, 17 mai a.c., la Palatul Cotroceni, o alocuțiune cu prilejul evenimentului „Podurile Toleranţei”.

Vă prezentăm în continuare transcrierea alocuțiunii:

„Domnule Preşedinte Aurel Vainer,
Domnule Preşedinte al B’nai B’rith Europa,
Domnule Preşedinte al B’nai B’rith România,
Domnule Ministru,
Stimați reprezentanți ai corpului diplomatic,
Domnilor secretari de stat,
Doamnelor şi domnilor,

Vă întâmpin cu bucurie la Palatul Cotroceni, la această manifestare ce stă sub semnul parteneriatului și toleranței, al amintirii trecutului și prețuirii prezentului. Înaltul Patronaj pe care l-am conferit este expresia simbolică a importanței pe care o acordăm dialogului intercultural, respectului pentru diversitate şi angajamentului pentru combaterea intoleranţei, rasismului, antisemitismului şi xenofobiei.

Această manifestare capătă o relevanță în plus în contextul particular pe care îl traversăm.

Dacă ne uităm în jurul nostru, în Europa și în lume, provocările cu care ne confruntăm ne obligă încă o dată să redescoperim și să cultivăm toleranța. În fața pericolului radicalismului și extremismului va trebui să fim mai fermi și mai uniți ca niciodată în apărarea valorilor care definesc astăzi o societate democratică - libertatea, toleranța și pluralismul.

România a fost binecuvântată de existenţa istorică pe teritoriul său a numeroase minorităţi etnice, culturale şi religioase. Secolele de convieţuire cu majoritatea românească au fost marcate de relaţii umane şi sociale complexe, ce sunt astăzi parte a patrimoniului nostru cultural şi a memoriei colective.

Au fost și vremuri grele, și momente tragice, despre care cu siguranță veți vorbi în cadrul acestei manifestări. Vremurile grele și momentele tragice trebuie asumate, căci doar astfel putem desprinde din trecut învățăminte pentru a promova valorile profund umane care ne apropie.

România puternică în Europa și în lume, așa cum ne dorim să fie, presupune a ne asuma trecutul și a-l include în proiectul de recuperare şi valorizare a tuturor identităţilor, cea a majorităţii româneşti şi cele ale minorităţilor naţionale. În protejarea şi în garantarea exerciţiului neîngrădit al drepturilor culturale şi al libertăţii religioase văd o componentă fundamentală a exerciţiului democratic într-un stat de drept.

Astăzi putem cu siguranță aprecia faptul că unul dintre factorii importanţi ai modernizării statului nostru a fost consensul dintre majoritate şi minorităţile naţionale - fără excepţie - pe marile proiecte ale României, incluzând aici procesul de integrare europeană şi apartenenţa la spaţiul de securitate nord-atlantic.

Prin urmare, a dezvolta punţile toleranţei prin dialogul interetnic este un obiectiv nu doar pentru una sau alta dintre minorităţi, ci un interes strategic pentru naţiunea noastră în ansamblul ei. Toleranţa de care vorbim nu este o acceptare pasivă şi indiferentă a existenţei „celuilalt”, ci o asumare activă a diversităţii ca valoare socială şi resursă a dezvoltării durabile a colectivităţilor.

Această realitate nu se impune de la sine, ci necesită un efort continuu, iar punţile toleranţei trebuie construite de fiecare din noi, zi de zi. Din aceste considerente, sprijin proiectul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti şi al B’nai Brith din România de a organiza anual, printr-o manifestare cu participare internaţională, o asumare activă a dialogului interetnic şi a luptei împotriva intoleranţei.

Nu întâmplător, în acest an în care România deţine preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, manifestarea pe care o deschidem astăzi acordă o atenţie deosebită tragicei sorţi a comunităţii evreieşti şi a celei roma în perioada celui de-al doilea Război Mondial.

Doamnelor și domnilor,

Mi-ar fi plăcut să continui spunând că oamenii au învăţat absolut tot ce era de învăţat din experienţele trecutului. Din păcate, istoria recentă ne arată că putem cu uşurinţă să repetăm unele greşeli.

Relaţia noastră cu expresiile concrete ale diversităţii culturale şi etnice are uneori şi forma zidurilor, nu doar a punţilor, iar pericolul intoleranței poate renaște în paralel cu discursul antieuropean.

În cursul acestui an, am declarat la Bucureşti, Ierusalim şi Washington că România este decisă să contracareze cu toată determinarea manifestările antisemite, rasiste şi xenofobe şi să devină un exemplu regional de promovare a memoriei Holocaustului.

Dincolo de măsurile legislative şi cadrul instituţional, este nevoie de un sistem educaţional prin care tinerii să cunoască şi să înţeleagă faptele trecutului, ca parte a formării lor ca cetăţeni. Așa vom reuși să cultivăm pluralismul și libertatea și să contracarăm intoleranţa şi extremismul.

De aceea, mă bucur să văd în această sală, simbolic denumită a Unirii, elevi şi tineri care în cursul zilei de astăzi şi mâine vor avea prilejul de a cunoaşte contribuţia a trei minorităţi naţionale la dezvoltarea României.

Dar vor afla totodată că au existat şi legile antisemite, şi trenurile morții, și Podul Iloaiei, robia şi lagărele din Transnistria. Şi mai ales, sper ca tinerii de azi să afle cum putem face ca experiențele tragice ale trecutului să nu se mai repete.

Vă mulțumesc!”