Conferința de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Consiliului European, domnul Donald Tusk, și cu Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker

18:20 | 09 Mai 2019 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 9 mai a.c., la Sibiu, o conferință de presă comună cu Președintele Consiliului European, domnul Donald Tusk, și cu Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker.

 

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă comune:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

Bună seara! Good evening! It is a pleasure for me to be with you here together!

Înainte de toate, dați-mi voie să exprim satisfacția pentru faptul că ne regăsim cu toții la Sibiu, în contextul desfășurării unui eveniment atât de important pentru România și pentru Uniunea Europeană.

România, ca țară care exercită Președinția Consiliului Uniunii Europene şi ca stat membru profund atașat consolidării proiectului european, a devenit astăzi centrul dezbaterii privind viitorul Uniunii Europene. Europa a venit în România!

Este, istoric vorbind, prima reuniune a Consiliului European pe care România a avut șansa să o găzduiască.

Discuțiile de astăzi ne-au întărit convingerea că putem scrie împreună viitorul Uniunii Europene.

Ne-am dorit, și acum la sfârșit pot să spun că am reușit, să avem un Summit al unității, al determinării noastre de a continua avansarea proiectului integrării europene, ca proiect fără precedent de democrație, prosperitate și pace, un proiect al stabilității atât spre interior, cât și spre exterior, spre vecinii noștri.

Mă bucur că dinspre România pornește un mesaj pozitiv, unitar, al statelor membre şi al instituțiilor europene, deopotrivă, de a consolida Uniunea Europeană pe baza unui set clar de principii și valori.

Acest mesaj de unitate rezonează într-o coerență perfectă cu motto-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, gândit în jurul principiului coeziunii, ca valoare comună europeană.

La preluarea mandatului, România și-a asumat avansarea proiectului european spre o Europă mai coerentă, mai coezivă și unitară, atât pe plan intern, la nivelul statelor membre, între state membre, la nivel regional, la nivel local, cât și pe plan extern. Unitatea și coeziunea acțiunii noastre ne-au transformat în ceea ce suntem astăzi ca Uniune, un model de dezvoltare, de democrație, de prosperitate.

Am discutat astăzi la Sibiu despre cum vrem să continuăm, în ce direcție dorim să ducem construcția noastră europeană. Am adoptat o Declarație politică, Declarația de la Sibiu, care sper să rămână un reper important în istoria Uniunii Europene.

În spiritul celor convenite în urmă cu 2 ani, cu ocazia aniversării, la Roma, a 60 de ani de la semnarea Tratatelor, cel mai important mesaj al Declarației de la Sibiu - aș putea spune „spiritul de la Sibiu” - este confirmarea voinței noastre de a continua, împreună, proiectul european.

Doamnelor și domnilor,

Transmitem astfel un mesaj de voință politică, de acțiune unitară, cu ocazia Zilei de 9 Mai, Ziua Europei. Vă felicit cu ocazia Zilei Europei! Sper din tot sufletul ca acest mesaj pozitiv să ajungă la cât mai mulți europeni și să crească încrederea cetățenilor în forța Uniunii Europene, în convingerea că Uniunea Europeană lucrează pentru ei, pentru cetățeni.

Principiile și obiectivele noastre comune, enunțate în Declarație, vizează consolidarea unității Uniunii Europene și au fost reflectate și în cadrul dezbaterilor pe care le-am avut despre direcția strategică a Uniunii, pe marginea viitoarei Agende Strategice, pe care o pregătim spre adoptare cu ocazia reuniunii Consiliului European din iunie.

Într-un context european și global în continuă evoluție, în opinia României, este important ca viitoarea Agendă Strategică să ofere o înțelegere comună a obiectivelor prioritare pe care vrem să ne concentrăm, oferind în același timp Uniunii flexibilitatea, instrumentele și resursele pentru a le atinge.

Trebuie să asigurăm instrumentele necesare pentru a modela viitorul unei Uniuni mai puternice și mai eficace, bazate pe unitatea, solidaritatea și coeziunea membrilor săi, pe promovarea valorilor europene comune. Acestea ar trebui să se afle în centrul priorităților și acțiunilor viitoare.

Ne dorim o Agendă Strategică care să reflecte o viziune ambițioasă pentru viitorul Uniunii Europene, de natură să aducă beneficii concrete tuturor cetățenilor europeni.

Din această perspectivă, credem că noua Agendă Strategică trebuie să se concentreze pe promovarea unei Europe a creșterii și convergenței, consolidarea Pieței Unice, întărirea securității interne a Uniunii Europene și asigurarea unei acțiuni externe eficiente.

Poate cel mai important lucru - ne dorim o comunicare mai bună, mai transparentă, mai intensă și mai interactivă cu cetățenii europeni. Vă mulțumesc!”

Președintele Consiliului European, domnul Donald Tusk:

Mulțumesc, domnule Președinte!

Iată ce am primit eu de la Helmuth Duckadam! Și am primit și un sfat, cum putem să ne apărăm mai eficient interesele europene, și știți că el este un mare profesionist. Mulțumesc, Helmuth!

Cu două săptămâni înainte de alegerile la Parlamentul European, ieri s-au reunit la Sibiu pentru a începe o discuție privind prioritățile europene în următorii ani. Am vorbit și despre afaceri interne, cât și despre provocările globale, neuitând faptul că lumea din jurul nostru este tot mai schimbătoare și imprevizibile, iar rezultatul acestei dezbateri se va vedea în iunie, când Consiliul European va adopta prioritățile europene pentru următorii cinci ani, așa-numita Agendă Strategică.

Fără să anticipăm în niciun fel rezultatele acestei dezbateri, pentru că ea va fi influențată și de alegerile la Parlamentul European.

Pot să spun cu siguranță un lucru. Liderii au demonstrat categoric că doresc să-și asume deplina răspundere politică, nu doar pentru anumite evenimente sau provocări, ci pentru Uniunea Europeană în întregimea sa.

Ca să formulez simplu, statele membre și liderii aleși democratic vor să formeze în mod activ calea pe care merge Uniunea Europeană, modul cum funcționează, se dezvoltă. Personal, sunt convins că este important să gândim așa și este de dorit să gândim așa, pentru a asigura funcționarea eficientă a comunității noastre. De aceea, doresc să mențin spiritul acestor discuții în timpul pregătirii priorităților europene pentru următorii ani și în procesul numirii noilor conducători europeni.

În acest context, aș dori să anunț că, imediat după alegerile la Parlamentul European, pe 28 mai voi convoca o reuniune a celor 28 de lideri, pentru a demara procesul de numire.

Am intenția de a alege conducătorii instituțiilor europene într-o procedură rapidă și eficientă. În mod firesc, procesul va urma, va respecta regulile din tratate. El va trebui să reflecte echilibrul geografic, precum și aspectele demografice, astfel încât și țările mari și cele mai mici să fie reprezentate în cele mai înalte poziții din Uniunea Europeană.

Pentru mine și spiritul tratatelor este important atunci când este vorba de o astfel de numire, la fel și problemele de gen și echilibru politic. Bineînțeles, ar fi optim dacă am reuși să ajungem la un consens cu privire la aceste decizii, dar trebuie să fim realiști.

Dar trebuie să fim realiști. Deci, dacă aceste decizii vor fi greu de realizat, atunci vom supune la vot aceste numiri.

Scopul este simplu: avem nevoie de instituții eficiente, deci avem nevoie de decizii rapide, și intenția mea este de a face aceste numiri la Consiliul European în iunie. Și îi chem pe toți cei implicați să își asume răspunderea să facă acest lucru posibil. Aș aminti aici intervenția domnului Anastasiades în legătură cu forajele care se fac de către Turcia pe teritoriul Ciprului și trebuie să afirm că ne așteptăm ca Turcia să respecte drepturile statelor suverane. Consiliul European va urmări cu atenție aceste evoluții.

Permiteți-mi să închei în limba română. Aș dori să îi mulțumesc Președintelui Iohannis pentru organizarea și găzduirea Summitului de la Sibiu. Când l-am întâlnit în ianuarie, la startul Președinției române, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteți remarcabili.

Ați organizat un summit excepțional! Puteți fi mândri de munca depusă, la fel cum Europa este mândră de dumneavoastră. Pur și simplu m-am îndrăgostit de Sibiu. Toată Europa s-a îndrăgostit de dumneavoastră. Mersi.

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker:

Da, mulțumesc foarte mult, domnilor Președinți!

Doamnelor și domnilor,

În 2017, în discursul meu privind starea Uniunii, i-am propus lui Donald să convoace Consiliul European la Sibiu, pentru prima reuniune a Consiliului European de după Brexit.

Dar, oricum, lucrurile stau aproape la fel. De ce? Pentru că vrem ca toată lumea să se îndrăgostească de Sibiu și văd că ați răspuns acestui apel al meu în mod exemplar.

Consiliul European de astăzi a fost unul dintre cele mai ușoare la care mi-a fost dat să particip; în primul rând, pentru că Președinția română și mai ales domnul Președinte Klaus Iohannis au pregătit în cele mai bune condiții posibile această reuniune, dar și pentru că nu am avut presiunea de a lua o decizie urgentă.

De aceea, am putut să discutăm fără a fi prea grăbiți. Acest Consiliu European ne-a arătat că putem fi uniți, nu doar de fațadă, ci în mod real.

Așa cum în ultimii ani am fost capabili să acționăm, de multe ori, împreună. De multe ori, se spune că Uniunea Europeană nu a știut să se ridice la înălțimea așteptărilor, dar avem peste 300.000 de directive și regulamente pe care le-a propus Comisia Europeană și 80% dintre ele au fost adoptate întotdeauna în unanimitate.

Deci, iată că Uniunea Europeană nu este în criză, dacă reușește să adopte în unanimitate peste 80% din deciziile propuse între cei doi colegiuitori.

Sigur că s-ar fi putut face mai multe, dacă instituțiile europene ar fi reușit să prezinte și cele șapte propuneri ale Comisiei Europene din 2017 privind sistemul de azil.

Atunci, bilanțul ar fi fost și mai impresionant. Dar am putea spune că esențialul există, mai puțin părțile esențiale, care lipsesc, ca să spun așa, însă tot ceea ce nu s-a realizat încă sperăm să se realizeze în a doua jumătate a anului, după alegerile pentru Parlamentul European, care, firește, sunt deosebit de importante.

Am constatat astăzi că sloganul meu, „To be big on big and to be small on small”, adică să acționăm cu acțiuni de amploare acolo unde sunt lucruri importante și să nu exagerăm când sunt lucruri mărunte, este un slogan care a fost adoptat de ceilalți actori, de asemenea. E important să privim lucrurile europene îndeaproape și să constatăm că, față de 2014, de exemplu, șomajul a scăzut și a revenit la un nivel comparabil cu cel de dinainte de criza din 2007.

Deficitele bugetare, de asemenea, au scăzut, de la 6,2% la 0,6%. Să spunem că totul merge prost e o eroare. E adevărat că nu putem să spunem că totul merge bine și perfect, ar fi incomplet.

Văd că sunteți impresionat de asta, că am spus totul, da, am terminat!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Am o întrebare pentru toți cei trei Președinți. Vorbiți în al patrulea angajament din Declarația de la Sibiu despre apărarea valorilor comune ale Uniunii, democrația și statul de drept - sunt acele valori pe care, domnule Președinte Tusk, i-ați încurajat pe românii la preluarea Președinției să le apere, așa cum a apărat Helmuth Duckadam cele patru penalty-uri la Sevilla, și pentru care, de la aderare, România a primit multe avertismente de la partenerii europeni. Întrebarea mea este: unde situați România în acest moment? Aș adăuga că avem și un referendum în ziua alegerilor europene pe teme de justiție. Credeți că este nevoie de acțiuni suplimentare pentru apărarea acestor valori în spiritul declarației de la Sibiu, și, dacă da, care ar fi acelea? Mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că cel mai bine răspund musafirii noștri la această întrebare, Donald, Jean-Claude.

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Da. România merită o atenție mai mare, ceea ce vom face în următoarele săptămâni, dar, în rest, trebuie să vă reamintesc, Comisia a deschis mai multe acțiuni, 1.750 de proceduri de infringement până astăzi. De regulă, și în general, Comisia introduce în medie 500 de proceduri de infringement împotriva statelor membre, dar asta nu înseamnă că nu se face dreptate nimănui, ci că vom continua pe această cale.

Jurnalist: Se discută despre ideea unui comisar dedicat respectării statului de drept în viitoarea Comisie Europeană. Sunt lideri care susțin această idee. Voiam să vă întreb dacă s-ar putea realiza oficial un astfel de post în următoarea Comisie Europeană, și, dacă da, dacă vor fi stabilite criterii clare pe care să le respecte toate statele în această privință și eventual și sancțiuni dacă nu sunt respectate - pentru toți trei Președinți. Mulțumesc!

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Deci înțeleg că vă adresați mie ca și cum aș fi succesorul meu. Bun. De fapt, respectarea statului de drept este o chestiune în vigoare și astăzi, pentru că Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Timmermans, se ocupă de respectarea principiului statului de drept și astăzi.

Președintele Consiliului European, domnul Donald Tusk: Am o observație de făcut. Astăzi, firește, a fost evident că, pentru noi, toți statul de drept este chintesența activității noastre politice și va fi în centrul atenției noastre și în viitoarele documente, inclusiv în viitoarea agendă strategică, fără îndoială. Nu poate exista Europa fără stat de drept, nu pentru că ar fi vreo doctrină ideologică, nu. Aceasta este chintesența Europei, ca entitate politică. Nu cred că este decădere ca eu să intervin într-o dezbatere politică internă din România. Vă vorbesc acum din propria mea experiență și știu un lucru: că dacă ești gata să aperi ideea, principiul statului de drept, atunci poți să fii optimist. Dar numai atunci. Nu e o problemă doar în anumite state membre.

De fapt, putem să vorbim de o tendință îngrijorătoare și periculoasă la nivel global. Există tendința unor guverne de a afecta independența sistemului judiciar și statul de drept, nu e vorba doar de Europa, dar aici lucrurile sunt în mâinile dumneavoastră. Dacă oamenilor nu le pasă de statul de drept, atunci guvernele vor ceda.

Și, de aceea, noi sperăm ca ideea aceasta a statului de drept să supraviețuiască, să se mențină în Europa.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Conceptul statului de drept este la baza valorilor europene. Eu îmi doresc stat de drept în România, românii își doresc stat de drept în România. Avem și unii politicieni care nu-și doresc stat de drept în România. Dar decizia este la români și avem o serie de alegeri europene, referendum prezidențial, și vom primi un răspuns clar din partea românilor. Eu știu care va fi acest răspuns. Abia aștept să îl primim. Iar dacă e nevoie de un comisar, va decide următorul Președinte al Comisiei dacă dorește o persoană cu aceste atribuții sau dacă dorește să delege cuiva, împreună cu alte atribuții.

Jurnalist: Am o întrebare pentru domnul președinte Tusk privind spre deliberările în legătură cu viitoarele numiri. Cât de important este ca cineva din estul Europei să vină în urmă dumneavoastră sau cineva din nord?

Președintele Consiliului European, domnul Donald Tusk: După cum am spus, de fapt avem o obligație, nu doar politică, ci și procedurală de a respecta echilibrul geografic. Este un aspect important care se regăsește și în tratat. Dar nu e vorba doar de geografie, ci și de sentimentul că conducerea instituțională este neutră și e suficient de curajoasă să protejeze țările mici, țările care sunt membre mai noi. O să răspundă poate și Jean-Claude, pentru că întrebarea era de fapt pentru noi amândoi. E vorba de o obligație foarte serioasă de a-i proteja pe cei mai slabi de superputeri, atunci când este absolută nevoie. Pentru mine problema este asemănătoare cu cea a statului de drept. Fie că e vorba de oameni, de popoare, de state membre, aceasta este esența Europei: de ai proteja pe cei mai slabi. Acum două, trei zile, m-am întâlnit cu reprezentanții lumii de afaceri și a sindicatelor europene, iar mesajul lor a fost absolut clar: cea mai importantă prioritate pentru sindicate și pentru afaceriști este apărarea statului de drept. Nu putem să-i apărăm pe lucrători, nu putem să afirmăm drepturile sindicatelor, nu putem să protejăm lumea afacerilor, economia, nu putem să asigurăm standarde ridicate fără stat de drept. Nu este vorba de o discuție de ordin ideologic, nu este vorba de diferențele care pot apărea între guverne, nu este o problemă intelectuală sau morală, este o problemă reală pentru milioane de oameni, pentru firme, pentru lucrători și acest lucru trebuie să fie clar tuturor partenerilor noștri.

Jurnalist: Mulțumesc foarte mult! Pentru domnul Tusk și domnul Juncker am o întrebare, în legătură cu schimbarea climatică. Foarte mulți tineri sunt foarte speriați în legătură cu viitorul lor și protestează la sfârșitul fiecărei săptămâni. Ați vorbit despre schimbarea climatică și despre viitorul Europei, știm că opt țări încearcă să atingă ținta de zero emisii până în 2050 sau vor mai multă ambiție din partea tuturor și vă întreb pe dumneavoastră: considerați că statele membre UE sunt gata să se unească în jurul acestei chestiuni sau considerați că sunt unele state membre care nu sunt pregătite să meargă atât de departe? Mă gândesc la Germania și industria automobilelor sau alte țări. Mulțumesc!

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Cred că Uniunea Europeană are dreptate să atragă atenția colectivă asupra riscurilor pe care ni le pune în față realitatea. Deci îi înțeleg foarte bine pe tineri. Europenii cei mai tineri nu mai erau pe străzi în ultimii ani, când eram tânăr eram pe stradă tot timpul, dar iată că lucrurile s-au schimbat.

Vietnam, Pinochet, în Spania, au schimbat lucrurile și mă bucur că tinerii europeni au hotărât să-și ia soarta în mâini și să-i cheme pe lideri să facă ceea ce trebuie să facă. Am studiat cu atenție scrisoarea celor 7-8 state membre în legătură cu această nouă țintă pentru 2050, sunt de acord cu ea, dar trebuie să spun că avem o prima țintă care trebuie să fie atinsă până în 2030, deci haideți să ne concentrăm pe măsurile imediate și urgente și să nu încercăm să scăpăm de răspundere fixând niște ținte îndepărtate cu mult timp după durata vieții noastre active.

Președintele Consiliului European, domnul Donald Tusk: Ai absolută dreptate, tânăra generație este mult mai unită în jurul acestei probleme decât statele membre. Adevărul e că nu s-a schimbat nimic în legătură cu aceste diviziuni și păreri diferit între statele membre. Ceea ce este nou pentru mine este această presiune proaspătă, foarte energică.

Și eu am fost Prim-ministru și știu cât de sensibili sunt politicienii atunci când loc proteste sau mișcări de masă. E o a doua revoluție cea la care asistăm în domeniul mediului. Dar nu doar în contextul schimbării climatice, și în legătură cu plasticul din oceane și alte aspecte.

Sunt absolut sigur că politicienii nu au un viitor fără să aibă această sensibilitate și imaginație. Poate nu mâine, dar poimâine cu siguranță vor avea de pierdut.

 


 

Declarația de la Sibiu poate fi vizualizată aici.