Președintele României Klaus IOHANNIS

Klaus Iohannis este al patrulea Președinte al României ales după 1989. La un sfert de secol de la Revoluție, cetățenii României și-au ales Președintele printr-un vot popular care a depășit chiar și cele mai optimiste așteptări, un primar, fost dascăl, care a reușit să transforme comunitatea în care s-a născut și a trăit. Angajamentul pe care l-a luat în fața propriilor cetățeni s-a numit „România lucrului bine făcut”, iar alegerea sa în funcția de Președinte a fost descrisă drept unul dintre cele mai importante evenimente politice din Europa anului 2014.

Membru al unei vechi familii de saşi transilvăneni, cu rădăcini în zona Sibiului încă de la jumătatea mileniului, Klaus Iohannis s-a născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu. A copilărit pe străzile vechi, din apropierea Centrului istoric, într-o comunitate diversă, acolo unde aveau să regăsească mereu calmul și ordinea. După școala germană, a urmat Liceul „Samuel von Brukenthal”, unde avea să devină, peste ani, profesor de fizică, coleg cu foștii săi dascăli. În 1978, Klaus Iohannis a fost admis la Facultatea de Fizică din cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca și, începând cu anul 1983, și-a început meseria de dascăl predând la mai multe școli din împrejurimile Sibiului. Cinci ani mai târziu a ajuns să predea la liceul pe care îl absolvise și s-a titularizat aici, împlinindu-și visul din adolescență de a se afla de cealaltă parte a catedrei. Chiar dacă părinții și sora sa au luat hotărârea de a emigra în anii ’90, în contextul migrației unei mari părți a comunității sașilor transilvăneni, Klaus Iohannis a ales să rămână în Sibiu. Klaus Iohannis este căsătorit cu Carmen, profesoară de engleză la Sibiu. Ei s-au cunoscut în timpul studenției și s-au căsătorit în 1989. Președintele Iohannis vorbește fluent limbile germană și engleză. 

Începând cu anul 1990, a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), care a însemnat ucenicia în privința implicării în problemele unei comunități. Ulterior, a devenit președintele acestei organizații, la conducerea căreia s-a aflat timp de peste un deceniu. La finalul anilor ‘90, după 15 ani ca dascăl, Klaus Iohannis a fost numit în conducerea învățământului local din Sibiu, perioadă importantă pentru conturarea profilului său public.

În anul 2000, fără prea multe pregătiri, a fost desemnat candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului datorită bunei sale reputații. În ciuda multor previziuni, în luna iunie a aceluiași an a fost ales primar al Sibiului cu peste 70% din voturi. A fost una dintre cele mai răsunătoare victorii din alegerile locale din România acelui an, iar prin scorurile cu care a fost ulterior reales a devenit un adevărat model de lider local. Klaus Iohannis a continuat să reprezinte prima opțiune a sibienilor la toate alegerile care au urmat, câștigând patru mandate de primar, până în 2014, când a fost ales în funcția de Președinte al României.

În cel de-al doilea mandat al său la primărie, Sibiul a devenit, în 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg, fiind primul oraș dintr-o țară nemembră a Uniunii Europene care primește acest titlu înainte ca țara să fie admisă oficial în UE. Sibiul reprezintă, pentru Klaus Iohannis, un univers la scară mică, este oglinda a ceea ce își dorește pentru România fiindcă Sibiu este, în primul rând, un oraș cunoscut la nivel european, curat, prosper și atractiv. Este exemplul viu și dovada clară că se poate. Când a plecat din fruntea primăriei Sibiu, Klaus Iohannis a lăsat un oraș cu un șomaj aproape inexistent, cu investiții masive, în care cultura este la ea acasă, un centru turistic recunoscut la nivel european și mai ales un oraș cu perspective de creștere în inima României.

Klaus Iohannis a pășit în „politica mare” în 2009, când a fost desemnat candidat pentru funcția de Prim-ministru de către o largă coaliție parlamentară. Deși această șansă nu s-a concretizat, figura sa a ajuns și mai cunoscută, iar el a devenit o speranță pentru cei care vroiau o Românie altfel. Ales de patru ori de sibieni și beneficiind de o mare încredere publică, a decis să se înscrie în Partidul Național Liberal (PNL) în februarie 2013, iar ulterior a fost ales prim-vicepreședinte al partidului. Cum avea să spună mai târziu, modul de acțiune liberal l-a apropiat firesc de PNL. Un an mai târziu, a primit 95% din voturile delegaților la Congres pentru funcția de președinte al partidului, fiind desemnat apoi candidat pentru funcția de Președinte al României. În lunile care au urmat, a fost unul dintre artizanii creării prin fuziune a celui mai mare partid de centru-dreapta de după 1989. Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales Președintele României cu 54,43% din voturi. A depus jurământul în fața Parlamentului pe 21 decembrie 2014.

În calitate de Președinte al României, Klaus Iohannis consideră că are o uriașă responsabilitate: aceea de a consolida parcursul țării pe drumul principiilor, valorilor și legilor durabile, de a sprijini un stat de drept autentic, stabil, cu instituții solide. Își dorește să facă din România țara în care fiecare cetățean să se simtă ca acasă, o casă pe care să o iubească și de care să fie mândru. 

Klaus Iohannis are o politică vizionară în relațiile internaționale, mai activă, mai coerentă, mai transparentă, mai creativă și, mai ales, responsabilă, având în vedere contextul geopolitic actual. Este de părere că europenizarea completă a României reprezintă un obiectiv central și are convingerea că politica externă a țării poate să valorifice din plin apartenența noastră la Uniunea Europeană și la Alianța Nord-Atlantică, consolidându-și astfel profilul de stat aliat european, cu vocaţie transatlantică, cu rol stabilizator şi predictibil în regiune.

În aceeași măsură, securitatea națională și apărarea sunt domenii prioritare pentru Președintele României, iar noua viziune a lui Klaus Iohannis a stat la baza elaborării Strategiei Naționale de Apărare a Țării. Intitulată «O Românie puternică în Europa și în lume», Strategia este un document integrator, care se adresează cetățenilor, societății în ansamblul său și instituțiilor statului.

Pentru Klaus Iohannis, „O Românie puternică” înseamnă un stat care are grijă de cetățenii săi, prin mijloace legale și diplomatice, oriunde s-ar afla ei, o țară care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale. O țară care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelență, care pune prioritate pe educație și sănătate, și, în al treilea rând, un stat care contribuie, alături de partenerii săi, la menținerea securității colective și la promovarea democrației și libertății.

Reforma marilor sisteme publice, educația și sănătatea, reprezintă de asemenea obiective importante pentru președintele Klaus Iohannis. O educație de calitate, care încurajează performanța și respectă valoarea, este, astăzi, pentru Președintele Iohannis un obiectiv prioritar al mandatului său, care a demarat deja o mare dezbatere publică pe acest subiect. Ca fost dascăl, iar astăzi ca mediator între stat și societate, președintele Iohannis a asumat ideea că performanța unei națiuni stă în primul rând în realizările sistemului de educație. 

Cunoscător atent al administrației românești, Președintele este convins că o investiție în sănătate reprezintă o investiție în viitor, iar un sistem sanitar eficient este direct legat de prosperitatea națiunii, cu impact economic și social semnificativ.

Încă de la începutul mandatului, Președintele și-a anunțat intenția de a fi un promotor și garant al statului de drept, cu o justiție independentă și funcțională. Așadar, lupta anticorupție reprezintă unul dintre obiectivele prioritare ale mandatului său, fiind o chestiune de siguranță națională. 

Dintre obiectivele strategice ale mandatului nu lipsește totodată și un nou model de dezvoltare economică, bazat pe competitivitate și prosperitate. Doar prin acest model, România poate deveni o țară mai sigură, cu o economie durabilă și competitivă și cu servicii publice adaptate nevoilor cetățeanului.