Discursul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinut cu ocazia primirii șefilor misiunilor diplomatice ale României în străinătate la lucrările Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române (3 septembrie 2015)

Domnule Ministru,
Domnilor ambasadori,
Domnilor consuli generali, 
Doamnelor şi domnilor directori ai Institutelor Culturale Române,
Doamnelor și domnilor,

Am plăcerea să mă adresez dumneavoastră pentru prima oară în acest cadru. Dați-mi voie ca înainte de toate să vă mulțumesc pentru eforturile pe care le faceți în susținerea intereselor României în străinătate și să vă asigur de aprecierea mea.

Vreau să vă spun de la bun început că nu doresc ca o reuniune de tradiție a diplomației românești, cum este aceasta, să se transforme într-una formală, pe care o bifăm în fiecare an.

Îmi doresc să fie un prilej în care ne reconectăm cu angajamentele noastre ca stat, în care ne reafirmăm identitatea în lume, în cadrul organismelor din care facem parte și în relațiile bilaterale. Și nu în ultimul rând vă invit, pe fiecare dintre dumneavoastră, să faceți din acest moment unul de analiză lucidă asupra activității dumneavoastră, urmat de acțiuni coerente și clare.

România puternică în Europa și în lume nu este doar viziunea sub care am gândit Strategia Națională de Apărare a Țării și nu se limitează la domeniul securității naționale sau apărării, ci este în egală măsură un mod de a ne defini în politica externă. Ce ne face puternici în politica externă este abordarea integratoare, parteneriatul și predictibilitatea. 

În primele luni ale mandatului meu de Președinte am acordat o atenție deosebită politicii externe nu formal, doar ca domeniu care intră în atribuțiile mele constituționale, ci ca mijloc de atingere a obiectivelor și intereselor pe care le avem ca stat și în beneficiul cetățenilor români. 

Într-o lume profund globalizată și puternic interconectată, performanța politicii externe se reflectă în mod direct asupra societății românești. 

Am făcut astfel trecerea la o altă etapă în politica noastră externă, pe care am gândit-o continuând direcțiile majore stabilite în trecut, dar mai activă și mai creativă în raporturile cu partenerii strategici și cu celelalte state, precum și în interiorul organismelor din care facem parte. A face cunoscută și auzită în lume vocea statului român și a cetățenilor noștri reprezintă pentru mine, ca Președinte, o prioritate. Aceasta presupune un efort de comunicare, relaționare și coordonare, pe care dumneavoastră, reprezentanții corpului diplomatic, sunteți chemați să-l continuați și să-l extindeți. Președintele poate face anumite lucruri, dar nu le poate duce la bun sfârșit de unul singur. România o reprezentăm noi toți, iar cetățenii noștri așteaptă, pe bună dreptate, rezultate concrete.

Sunt convins că ceea ce construim acum în politica externă se va reflecta pe termen mediu și lung în mod pozitiv asupra societății românești, dacă știm să ne urmărim obiectivele cu seriozitate, consecvență și lucrând ca o echipă. Această etapă a politicii externe va presupune, de asemenea, o evaluare sinceră asupra lucrurilor care nu funcționează, asupra zonelor unde suntem eficienți sau, dimpotrivă, avem sincope.

Vorbim de ani de zile, spre exemplu, despre diplomație economică și de nevoia unei creșteri substanțiale, mai ales calitative, a acestei dimensiuni. În ciuda anumitor progrese și îndeosebi în ciuda potențialului, aceasta este o zonă încă insuficient exploatată și valorificată. Dacă vrem alte rezultate, va trebui să ieșim din tipare, să găsim noi practici. În mod similar trebuie abordată și diplomația culturală. Vă invit să vă aplecați asupra acestor două componente în mai mare măsură.

În același timp, și politica internă a început să intre într-o nouă etapă. Doresc să subliniez acest lucru apăsat, pornind de la celebra formulare: „Dați-mi o bună politică internă și vă voi da o bună politică externă!”. 

Politica internă trece treptat într-un ciclu de stabilitate, dialog, consens pe teme majore. Climatul politic începe să se schimbe în raport cu anii precedenți și, pentru prima dată după o lungă perioadă de conflict permanent, pe probleme care privesc interesele României s-a putut obține consens. 

Sunt bucuros să constat și că actorii politici, putere și opoziție, au înțeles că, dincolo de contradicțiile inerente, firești în democrație, există și calea dezbaterii și dialogului. În aceste prime luni ale anului 2015, consultările au devenit normalitate.

Obiectivul meu este ca în politica internă să păstrăm și să dezvoltăm acel set de argumente care să creeze încredere în România în plan extern. Includ aici nu doar cele de mai sus, ci și întărirea mecanismelor democratice, continuarea luptei împotriva corupției, întărirea statului de drept și, desigur, independența justiției. Sunt mesaje pe care vă rog să le transmiteți cât se poate de clar și ferm în dialogurile dumneavoastră externe. 

Doamnelor și domnilor,

În plan global, angajamentele noastre majore sunt democrația, libertatea și respectarea normelor de drept internațional. Consider că acestea sunt fundamentele din care decurg securitatea și prosperitatea, iar acțiunile și deciziile noastre trebuie să le aibă mereu ca reper. 

Cadrul nostru major de acțiune internațională este dat de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, precum și de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană. 

Într-un context de securitate complex, dimensiunea de securitate a Parteneriatului Strategic cu SUA a fost substanţial dezvoltată. Ne dorim consolidarea acestui Parteneriat şi asigurarea unei prezenţe consistente a Statelor Unite în România. Aceasta va fi realizată inclusiv prin intermediul bazelor de la Deveselu, Kogălniceanu şi prin participarea la exerciţii comune, fără a se limita la acestea. 

Dincolo de componenta politico-militară, este esențială dezvoltarea cooperării bilaterale pe alte dimensiuni, în primul rând cea economică și investițională. Ne bucurăm să constatăm o creștere a interesului american pentru investiții în România și vom face toate demersurile pentru ca această tendință să se confirme și să producă rezultate pentru ambele părți.

În interiorul organismelor din care face parte, România este un partener loial, credibil și consecvent. Atunci când ne-am propus consolidarea rolului nostru în cadrul NATO și UE nu am făcut-o dintr-o perspectivă individuală și ca simplu beneficiar. Am asumat acest lucru din convingerea că avem un însemnat potențial strategic, că putem contribui la întărirea construcției europene și euro-atlantice și că, într-un context geopolitic complicat, avem o responsabilitate în care nu au loc jumătățile de măsură.

Așa cum am afirmat, avem o abordare integratoare, care pleacă de la premisa că împreună suntem mai puternici. 

De aceea, în cadrul NATO vom continua să pledăm pentru consolidarea dimensiunii apărării colective şi pentru o atenţie sporită acordată flancului estic şi regiunii strategice a Mării Negre, cea mai apropiată frontieră a NATO şi UE, expusă evoluţiilor de securitate din Estul continentului. 

În cadrul Uniunii Europene avem nevoie astăzi, mai mult decât oricând, de solidaritate și unitate. Respingerea fermă a discursului anti-european și păstrarea încrederii cetățenilor în politicile comune sunt prioritare. Din acest punct de vedere, sunt bucuros să constat că cetățenii României sunt printre cei mai atașați de valorile europene, dar și de Uniunea Europeană, ca expresie a acestor valori și ca instrument de concretizare a lor în beneficiul oamenilor. 

România participă la construcția europeană susținând consolidarea Uniunii Economice și Monetare, proiectul Uniunii energetice și implicându-se activ în procesul de elaborare a unei noi Strategii de politică externă și securitate. 

Sprijinim activ și procesul de negociere a Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții. Succesul acestuia va avea impact economic prin beneficiile directe și prin poziționarea favorabilă față de competitorii în plan global și va întări parteneriatul transatlantic.

Aceeași abordare în politica externă se reflectă și în susținerea integrării europene sau a încurajării traseului european al statelor din regiune. Mă refer aici la statele din Balcanii de Vest, dar și la cele din cadrul Parteneriatului Estic care au semnat acorduri de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană.

Vom continua să sprijinim eforturile depuse de Republica Moldova, Georgia și Ucraina pe calea reformelor menite a înscrie aceste state pe un traseu european. România va continua să fie cel mai puternic aliat în parcursul european al Republicii Moldova. Avem în vedere în egală măsură susținerea ca atare în interiorul UE și în dialogul cu celelalte state membre, dar și sprijinul direct și concret, în plan bilateral, al eforturilor Republicii Moldova în plan intern pentru apropierea de Uniunea Europeană, până la integrare.

Preconizata revizuire a Politicii Europene de Vecinătate va putea conduce, sunt convins, la intensificarea relațiilor Uniunii Europene cu statele din vecinătatea răsăriteană.

Aderarea la spațiul Schengen va continua, desigur, să fie un obiectiv al perioadei următoare. Dincolo de îndeplinirea condiţiilor aferente, este important să reiterăm că includerea României în acest spaţiu va contribui la întărirea securității frontierelor externe ale Uniunii.

În planul relațiilor bilaterale, România se profilează, de asemenea, ca un actor predictibil. Există în continuare oportunități deosebite care derivă din parteneriatele strategice și raporturile privilegiate pe care le avem atât cu Statele Unite ale Americii, cât și cu țări precum Franța, Germania, Italia, Spania, Regatul Unit, Polonia și cu celelalte state membre din Uniunea Europeană sau cu Turcia.

Alături de implicarea noastră prioritară în identificarea și implementarea celor mai adecvate abordări în spațiul nostru de apartenență, dorim, deopotrivă, raporturi mai intense cu ansamblul zonelor lumii, cu Canada, cu statele din Vecinătatea Sudică a Europei și Orientul Mijlociu, cu Zona Asia-Pacific, în mod deosebit cu China, dar și cu țări precum Japonia, India, Coreea de Sud sau țările ASEAN, precum și cu statele din America Latină și Africa. În spiritul aceleiași abordări integratoare, vom urmări să dezvoltăm relațiile cu actorii emergenți din alte regiuni, într-o logică a complementarității intereselor. 

Acestea sunt coordonatele principale ale politicii externe. Aș vrea să mă refer în mod particular la evoluțiile recente și principalele provocări cu care ne confruntăm, precum și la ceea ce urmează, la pașii pe care îi avem de făcut împreună pentru viitor.

Ne aflăm într-o nouă paradigmă a situaţiei internaţionale, într-un context de securitate internaţional şi regional volatil. Va trebui să facem față unor provocări complexe, iar diplomaţia română va avea în această privinţă responsabilităţi majore. 
În spiritul angajamentelor sale, România sprijină integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și reafirmă caracterul inacceptabil al încălcării dreptului internațional, prin anexarea Crimeii de către Federația Rusă. Sprijinim eforturile pentru soluţionarea paşnică a conflictului din estul Ucrainei, respectarea şi implementarea Acordurilor de la Minsk, a angajamentelor asumate de participanți, rolul important al Misiunii Speciale de Monitorizare a OSCE, la care și țara noastră contribuie cu monitori în teren. Este important să evităm consolidarea unui nou conflict înghețat.

O altă provocare majoră la nivel european va continua să o reprezinte, fără îndoială, migrația. Mă refer aici atât la punerea în practică a măsurilor convenite în materie de relocare a solicitanţilor de protecţie internaţională sau a eforturilor de combatere a traficului ilegal de persoane, cât și la identificarea şi implementarea unor soluţii durabile de dialog şi cooperare cu statele terţe, care să conducă la eliminarea cauzelor profunde ale acestui fenomen. 

Doamnelor și domnilor,

Perioada imediat următoare va fi marcată de câteva evenimente importante în planul politicii externe. Aniversăm 70 de ani de la semnarea Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite și 60 de ani de la aderarea României la organizație. La sfârșitul lunii septembrie voi participa, la New York, la Adunarea Generală ONU și la summit-ul ONU la care va fi adoptată Agenda de dezvoltare post-2015. Va fi un bun prilej pentru a reitera ataşamentul României faţă de obiectivele şi valorile organizaţiei mondiale, precum şi respectul constant faţă de acţiunile instituţiilor din sistemul ONU, ca principal cadru global de cooperare între state şi de codificare a unor norme de conduită şi drept internaţional.

România va susține reforma Consiliului de Securitate, principala miză politică fiind, pentru noi, alocarea, într-o configuraţie extinsă, a unui loc suplimentar de membru nepermanent pentru Grupul est-european. România trebuie să îşi păstreze şi întărească reputaţia de stat promotor al păcii şi stabilităţii internaţionale, al valorilor democraţiei, statului de drept şi respectului pentru drepturile omului. 

În plan regional, vizita pe care am efectuat-o în Polonia la începutul acestui an a întărit bazele parteneriatului nostru strategic într-o regiune cu provocări de securitate.

În acord cu intenția României de a asuma un rol regional semnificativ, în noiembrie 2015 vom organiza la București un Summit regional. Intenția noastră este să generăm un mesaj comun al ţărilor de la frontiera de Est cu privire la necesitatea adaptării strategice a Alianţei Nord-Atlantice la circumstanţele de securitate actuale, cu reafirmarea eforturilor statelor participante pentru consolidarea frontierei răsăritene a NATO şi Uniunii Europene. Această reuniune va preceda practic și dorim să se constituie într-o contribuție la pregătirea summit-ului NATO de la Varşovia, din iulie 2016, care va trebui să ofere răspunsuri ferme la provocările de securitate atât din Est, cât şi din Sud.

România va pleda pentru o abordare echilibrată a celor două arii geografice, pentru consolidarea relaţiei transatlantice şi a parteneriatului UE–NATO, cu identificarea de răspunsuri comune la o serie de ameninţări emergente şi continuarea dezvoltării complementare a Politicii de Securitate şi Apărare Comună în raport cu NATO.

Un alt eveniment multilateral important din acest an este Conferinţa privind clima din decembrie de la Paris. Sperăm ca aceasta să marcheze o cotitură în demersurile la nivel global de ameliorare a efectelor schimbărilor climatice, de atingere a obiectivelor asumate în acest domeniu şi de întărire a rolului global al UE de „motor” în acest proces.

Privind pe termen mai lung, după cum știți, România va deţine în al doilea semestru al anului 2019, pentru prima dată, Preşedinţia Consiliului UE. Va fi prima acțiune internațională majoră pe care țara noastră o va desfășura după celebrarea centenarului Marii Uniri, în 2018. 

Nu există altă opțiune decât să fim la înălțimea acestui moment, cu temele făcute și să știm ce vrem. Va fi o responsabilitate deosebită şi un exerciţiu complex, a cărui pregătire trebuie deja demarată. 

Dincolo de măsurile şi acţiunile pe plan intern şi de conlucrarea cu instituţiile europene, este important să gândim de acum priorităţile la nivelul Uniunii Europene pe care România să le urmărească în timpul exercitării mandatului său. Este în acelaşi timp foarte necesară consultarea îndeaproape în acest proces cu celelalte state membre, şi mai ales cu Austria şi Finlanda, care ne vor preceda, respectiv succeda în exercitarea preşedinţiei. Ambasadelor noastre în capitalele comunitare le revine un rol deosebit în această privinţă.

Doamnelor și domnilor,

Nu în ultimul rând, relația cu românii de pretutindeni este o componentă esențială a acțiunii noastre externe. 

Vom sprijini în continuare cu consecvență obiectivul naţional ca diaspora noastră să se consolideze în termeni de identitate, statut, prosperitate economică şi dinamică socială, iar comunitățile românești să se afirme tot mai puternic drept factor de dezvoltare a relaţiilor dintre România şi statele în care trăiesc.

Asigurarea şi promovarea drepturilor românilor din afara granițelor, legate de statutul, de rădăcinile materiale şi spirituale, de rolul participativ, rămân o datorie fundamentală pentru România. Un astfel de drept este cel de vot. Am spus-o și o repet, pentru că nu vreau să uităm ce s-a întâmplat: situații precum cea din noiembrie 2014 nu au voie să se repete. Reamintesc că anul 2016 este unul electoral și vreau să fac încă de pe acum un apel la responsabilizarea tuturor celor implicați în organizarea și buna desfășurare a acestui exercițiu electoral. Procesul va fi mult facilitat de introducerea votului prin corespondență. Sper ca actorii politici să ajungă la o înțelegere și să își respecte promisiunea pe care au făcut-o românilor din străinătate în acest sens.

Este nevoie de eforturi sporite pentru a veni în întâmpinarea aşteptărilor legitime ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate de a li se oferi servicii şi asistenţă consulară la standarde specifice unui stat membru UE. În ultima perioadă am consemnat progrese în îndeplinirea acestui deziderat, dar mai sunt încă multe lucruri de îmbunătățit. Am convingerea că veți acorda importanța cuvenită acestei laturi extrem de importante a activității diplomatice. 

Doamnelor și domnilor,

După cum spuneam, politica externă a intrat într-o etapă nouă, cu multe necunoscute, dar şi oportunităţi. Va fi nevoie să înţelegem cât mai bine fenomenele cu care ne confruntăm şi să ne adaptăm modul de reacţie, dar să fim și anticipativi și proactivi. Într-un astfel de context, o acţiune diplomatică dinamică şi modernă este indispensabilă. Am convingerea că profesionalismul dumneavoastră se va manifesta şi în continuare, iar împreună vom putea consolida profilul României puternice în Europa și în lume.

Dumneavoastră sunteți România în străinătate. Nu doar o reprezentați, nu doar vorbiți în numele României, ci pur și simplu sunteți România în ochii celorlalți. Este o onoare și o responsabilitate. 

Vă felicit încă odată cu ocazia Zilei Diplomaţiei Române şi vă urez tuturor mult succes!”