Intervenția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din cadrul sesiunii de lucru cu privire la promovarea locurilor de muncă și a creșterii economice

11:30 | 17 Noiembrie 2017 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 17 noiembrie a.c., o intervenție în cadrul sesiunii de lucru cu privire la promovarea locurilor de muncă și a creșterii economice (Summitul Social, Göteborg, Regatul Suediei).

Vă prezentăm în continuare textul intervenției în limba engleză și traducerea în limba română:

„I found everything very interesting, what all of you said as opening remarks, and I would also like to make a few remarks with regard to the specific topics guiding our debate today.

First of all, regarding the key challenges that must be addressed to improve access to the labour market for all men and women, I consider that education, including lifelong learning, is the cornerstone for ensuring our citizens are ready to fulfil the new requirements of the labour market.

It is also important to ensure equal opportunities, both in terms of access to education and in the creation of an educational framework that responds through content and teaching methods to the principles of gender equality in education.

At the same time, we should better focus on measures aimed at ensuring the acquisition of transversal competencies.

The New Skills Agenda for Europe aims precisely this, to guarantee the assimilation of a wide range of skills from a young age, so as to maximize the human capital of Europe.

This will ultimately lead to increased employability and competitiveness, as well as stimulating growth in Europe.

In terms of youth unemployment, I believe that having more relevant educational policies should contribute to reducing the youth unemployment rate and make sure our young people find their way faster and easier to the right job.

Also, incentives should be established for employers in order to boost the young people employment rate.

In order to maintain a balance between supply and demand on the labour market, we need sustainable initiatives, such as the Youth Guarantee, the European Qualifications Framework or the European Quality Framework for Apprenticeships. We need to ensure ways of continuing EU support in this regard, including in the post-2020 period and this is an issue brought up by several speakers. Policies are fine, but we need the budgets to implement these policies.

A particular concern is represented by the integration of the vulnerable groups on the labour market. Mapping vulnerabilities is important and measures to lowering or eliminating them should follow shortly.

The integration on the labour market of particularly vulnerable groups as Roma, persons with disabilities or aging ones should be carried out with further determination.

With regard to the second topic, namely the national or EU initiatives that can be further developed to sustain job creation, remove obstacles and create the right conditions to entering and remaining in the labour market, I would like to mention that the European action should focus mainly on updating the legislation, on filling the blanks where necessary, in line with EU competences while avoiding, attention, avoiding the deepening of gaps between Euro and non-Euro countries, between West and East.

At the same time, we should prevent from transforming the new initiatives into new or more restrictive rules for adhering to the Eurozone. We do need a social Europe, but only if it is built on a just, fair and inclusive approach.

At national level, Romania has assumed the responsibility of ensuring a legal framework which considers both short and medium term challenges for the labour market.

The recent legislative changes have provided for an additional number of incentives for a fair distribution of labour at the national level, but also for ensuring the transition from education to work.

In this regard, I would like to mention the National Strategy for Equal Opportunities for Women and Men that aims to respond by concrete measures and activities to those problematic situations that have been identified in this field.

I would like to conclude by saying that the implementation of this strategy in Romania has yielded visible results, taking into account that the differences between genders in Romania are some of the lowest in the European Union.”


 

„Mi s-au părut foarte interesante intervențiile dumneavoastră și aș dori să fac câteva observații cu privire la subiectele specifice care stau la baza dezbaterii noastre de astăzi.

În primul rând, în ceea ce priveşte principalele provocări care trebuie abordate pentru a îmbunătăți accesul tuturor bărbaților și femeilor pe piața muncii, consider că educația, inclusiv învățarea continuă de-a lungul vieții, este esențială pentru ca cetățenii noștri să fie pregătiți să îndeplinească noile cerințe de pe piața muncii.

De asemenea, este important să asigurăm oportunități egale, atât în ceea ce privește accesul la educație, cât și în crearea unui cadru educațional care să respecte principiile egalității de gen în educație, prin conținut și metode de predare.

În același timp, ar trebui să ne concentrăm mai mult pe măsurile menite să asigure dobândirea de competențe transversale.

Noua agendă pentru competențe în Europa urmărește tocmai acest lucru, să asigure asimilarea unei game largi de competențe de la o vârstă fragedă, pentru a maximiza astfel capitalul uman al Europei.

Acest lucru va conduce, în cele din urmă, la creșterea ratei de angajare pe piața muncii și a competitivității, precum și la stimularea creșterii economice în Europa.

În ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, consider că politici educaționale mai relevante ar contribui la reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor și la certitudinea că aceștia găsesc calea cea mai rapidă și mai ușoară către locul de muncă potrivit.

În plus, ar trebui găsite stimulente pentru angajatori, în vederea creșterii ratei de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor.

Pentru a menține un echilibru între cere și ofertă pe piața muncii, avem nevoie de inițiative durabile, precum Garanția pentru tineret, Cadrul european al calificărilor sau Cadrul european pentru programe de ucenicie. Trebuie să găsim, în continuare, modalități de a sprijini Uniunea Europeană în această privință, inclusiv în perioada post-2020, iar acesta a fost un subiect adus în discuție de câțiva vorbitori. Politicile sunt utile, dar avem nevoie de bugete pentru a le implementa.

O preocupare aparte o reprezintă integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii. Identificarea vulnerabilităților este importantă, iar măsurile de diminuare sau eliminare a acestora ar trebui implementate în cel mai scurt timp.

Trebuie acordată o atenție sporită integrării pe piața muncii a unor grupuri deosebit de vulnerabile, precum romii, persoanele cu handicap sau persoanele în vârstă.

În ceea ce privește a doua temă, și anume inițiativele naționale sau europene care pot fi dezvoltate în continuare pentru susținerea creării de locuri de muncă, eliminarea obstacolelor și asigurarea de condiții corespunzătoare necesare pentru intrarea și rămânerea pe piața muncii, doresc să subliniez faptul că acțiunile europene ar trebui să se concentreze în primul rând pe actualizarea legislației, pe corectarea lipsurilor, unde este cazul, în conformitate cu competențele Uniunii Europene, evitându-se, în același timp, accentuarea decalajelor dintre statele Euro și statele non-Euro, dintre vest și est.

Totodată, ar trebui să împiedicăm transformarea noilor inițiative în norme noi sau mai restrictive pentru aderarea la zona Euro. Avem nevoie de o Europă socială, dar numai dacă este construită pe baza unei abordări inclusive, corecte și echitabile.

La nivel național, România și-a asumat responsabilitatea de a asigura un cadru legal care să ia în considerare atât provocările pe termen scurt, cât și cele pe termen mediu de pe piața forței de muncă.

Modificările legislative recente au oferit un număr suplimentar de stimulente pentru o repartizare echitabilă a forței de muncă la nivel național, dar și pentru asigurarea tranziției de la educație la muncă.

În acest sens, doresc să menționez Strategia națională în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați își propune să răspundă prin măsuri și activități concrete la acele situații problematice identificate în acest domeniu.

În încheiere, aș dori să subliniez faptul că implementarea acestei strategii în România a avut rezultate vizibile, având în vedere faptul că diferențele de gen pe piața muncii sunt unele dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.”