Participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la Reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, Regatul Belgiei

23 Iunie 2017 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat în perioada 22-23 iunie a.c. la Reuniunea Consiliului European de vară. Agenda reuniunii a inclus o serie de teme extrem de importante în actualul context european, printre care securitatea internă și externă a Uniunii Europene, gestionarea migrației, aspecte economice, schimbări climatice, relațiile externe ale Uniunii. De asemenea, au fost purtate discuții despre ultimele evoluții privind negocierile de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește securitatea internă UE, s-a convenit promovarea unor măsuri specifice care să vizeze contracararea fenomenului radicalizării online, coordonarea privind prevenția și combaterea extremismului violent și finanțării terorismului, în principal prin schimburi de informații între statele membre și prin operaționalizarea bazelor de date existente. Liderii europeni au accentuat ideea de întărire a instrumentelor de consolidare a securității frontierelor externe ale UE și de sporire a securității cetățenilor europeni.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea României ca noile instrumente de securitate internă să fie aplicate unitar la nivelul UE, fără abordări distincte între statele membre aparținând spațiului Schengen și cele precum România, care, în așteptarea unei decizii de aderare la spațiul Schengen, aplică acquis-ul Schengen într-o proporție foarte mare.

Referitor la apărarea europeană, au fost abordate subiectele dezvoltării capabilităților și industriei de apărare, progresele înregistrate și posibilele acțiuni viitoare. S-a decis lansarea procesului de cooperare structurată permanentă (PESCO).

PESCO este un cadru de cooperare pe teme precum lansarea de misiuni și operațiuni sau crearea de capacități de apărare. Cadrul este flexibil și permite participarea la aceste acțiuni a tuturor statelor care sunt interesate și sunt în măsură să o facă.

Au mai fost discutate și propunerile de creare a unui Fond european pentru apărare propus recent de Comisia Europeană și modalitatea de finanțare a Grupurilor tactice de luptă ale UE. Acest Fond european pentru apărare este un instrument financiar prin care se urmărește sprijinirea și stimularea eforturilor statelor membre de cercetare și dezvoltare de capacități de apărare. Sunt sprijinite proiecte comune decise de statele membre. Pe lângă facilitarea acestor proiecte, Fondul european pentru apărare contribuie la sprijinirea industriei de apărare europene din toate statele membre astfel încât aceasta să rămână competitivă și inovativă, cu participarea inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii.

Aceste subiecte prezintă un interes deosebit și pentru România, care este interesată să participe activ la proiectele vizând o angajare mai consistentă a Uniunii Europene în domeniul securității și apărării.

Președintele Klaus Iohannis a precizat că România susține consolidarea rolului UE în acest domeniu, astfel încât aceasta să devină un actor credibil pe plan internațional, ca partener puternic al NATO și cu evitarea oricăror paralelisme în acest proces.

Un alt subiect pe agenda Consiliului European s-a referit la măsurile privind consolidarea tendințelor pozitive în ceea ce privește creșterea, competitivitatea și locurile de muncă. Președintele României a evidențiat importanța consolidării politicii industriale pentru creșterea competitivității europene, iar acest obiectiv este reflectat în concluziile adoptate de Consiliul European.

În ceea ce privește evoluțiile legate de politica comercială a UE, discuțiile au subliniat importanța consolidării acestei politici, cu atât mai necesară în contextul unui reviriment al curentelor protecționiste la nivel global. Din perspectiva României, Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru avansarea unei politici comerciale robuste, care promovează principiile piețelor deschise, cu respectarea standardelor sociale, de mediu și de protecție a consumatorilor de care se bucură cetățenii europeni.

În contextul discuțiilor despre piața digitală, a fost reiterată susținerea pentru finalizarea Pieței Unice Digitale și convingerea că aceasta va contribui în mod semnificativ la creșterea și competitivitatea europeană pe termen lung, la coeziunea socială și la convergența economică reală la nivelul Uniunii.

Cu privire la migrație, liderii europeni au avut un schimb de opinii referitoare la avansarea măsurilor vizând consolidarea cooperării cu partenerii externi, state de origine și de tranzit, în baza instrumentelor agreate până la acest moment la nivelul UE pe această dimensiune (Cadrul de Parteneriat, Declarația din Malta, Acordul UE-Turcia), precum și a altor inițiative care urmăresc o mai bună cooperare cu statele terțe în privința migrației.

De asemenea, s-a agreat continuarea dialogului între statele membre pentru a identifica soluții de compromis, eficiente și durabile privind viitorul politicii europene de azil.

Din perspectiva României, Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța ca aceste soluții să reflecte echilibrul între solidaritate și responsabilitate în plan european, să satisfacă obiectivele tuturor statelor membre și să ia în considerare valoarea adăugată a diferitelor contribuții ale statelor membre la eforturile comune ale Uniunii Europene.

Consiliul European a andosat Recomandările Specifice de Țară din cadrul Semestrului European 2017. În cazul României, recomandările se referă la politica fiscal-bugetară, politicile de ocupare a forței de muncă, educație și sănătate, administrația publică și achizițiile publice.

În prima zi a lucrărilor Consiliului European, a avut loc și o sesiune de discuții în format UE 27 (fără Marea Britanie), prilej cu care s-au trecut în revistă cele mai recente evoluții în ceea ce privește lansarea negocierilor UE - Regatul Unit în temeiul articolului 50 din Tratatul Uniunii Europene, la 19 iunie a.c.

De asemenea, a fost agreată procedura care va duce la luarea unei decizii cu privire la relocarea Agenției Europene pentru Medicamente și a Autorității Bancare Europene, în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord din UE.