Participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European (13-14 decembrie a.c.)

14 Decembrie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat, în perioada 13-14 decembrie a.c., la reuniunea Consiliului European de iarnă de la Bruxelles, în marja căreia s-a desfășurat și Summitul Euro în format extins.

Dezbaterile șefilor de stat și de guvern au vizat preponderent Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, aspecte legate de Piața Unică, problematica migrației, dezinformarea, relațiile externe ale Uniunii, schimbările climatice, consultările cetățenești. De asemenea, liderii europeni au discutat în cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 (art. 50) pe marginea evoluțiilor recente din Marea Britanie și perspectivele procesului Brexit.

În cadrul dezbaterii privind viitorul buget multianual al Uniunii, Președintele României a exprimat mulțumiri pentru eforturile realizate de Președinția austriacă în acest dosar, subliniind că, în calitate de stat care va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, țara noastră va acționa ca mediator imparțial (honest broker) și va continua același ritm susținut al discuțiilor cu scopul de a obține progrese în negocieri. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a salutat stabilirea ca reper temporar a toamnei anului 2019 pentru obținerea unui acord, la nivelul Consiliului European, apreciind că acest angajament va genera un ritm ambițios al negocierilor, inclusiv pe durata exercitării Președinției de către România. Din perspectiva obiectivelor prioritare pentru țara noastră, ca stat membru, în raport cu noul buget, Președintele României a punctat importanța Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune, obiective susținute și de alte state membre. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța unei abordări realiste în viitoarele discuții, respectiv necesitatea de a acomoda în egală măsură și noile priorități și provocări ale Uniunii prin acest nou buget.

Referitor la aspectele legate de Piața Unică a Uniunii Europene, Președintele României a menționat că țara noastră va promova, în calitate de Președinție a Consiliului UE, demersurile menite să contribuie la aprofundarea Pieței Unice, la punerea în practică a Strategiei UE pentru Piața Unică și la adoptarea cât mai multor acte legislative corelate acesteia. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a reamintit că viziunea post-2020 asupra Pieței Unice trebuie fundamentată pe o serie de principii, respectiv prezervarea libertăților fundamentale și diminuarea fragmentării, asigurându-se tranziția către o economie digitală, inclusiv prin creșterea capacității de răspuns la provocările digitale. O discuție mai aplicată asupra Pieței Unice și a direcțiilor de dezvoltare a acesteia va avea loc în cadrul Consiliului European din luna martie 2019.

În contextul discuțiilor privind migrația, Președintele României a susținut importanța continuării eforturilor statelor membre UE în privința dimensiunii externe a migrației și o implicare activă în dialogul cu partenerii externi, țările de origine și de tranzit ale migranţilor. Totodată, Președintele Klaus Iohannis s-a referit la faptul că Președinția României la Consiliul UE va prelua dosarele privind gestionarea dimensiunii interne a migrației, urmând a continua eforturile în direcția identificării de soluții care să răspundă preocupărilor statelor membre.

În ceea ce privește relațiile externe ale Uniunii, liderii europeni au discutat în perspectiva Summitului UE-Liga Statelor Arabe, prevăzut în intervalul 24-25 februarie 2019. Totodată, membrii Consiliului European au abordat evoluțiile recente din Marea Azov și Strâmtoarea Kerci, în condițiile utilizării de către Rusia a forței militare împotriva Ucrainei. A fost exprimată profunda îngrijorare față de tensiunile din regiune și a fost transmis un mesaj ferm privind necesitatea de-escaladării situației, respectării dreptului internațional, precum și a eliberării imediate a echipajelor ucrainene și reluării navigației prin Strâmtoarea Kerci. Cu acest prilej, Președintele României a reafirmat angajamentul și sprijinul țării noastre față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute internațional.

Liderii au abordat și tematica schimbărilor climatice, în contextul prezentării recente de către Comisia Europeană a propunerii de Strategie în acest domeniu, intitulată „O planetă curată pentru toți”. Dezbaterile pe acest subiect important vor continua pe întreaga perioadă a Președinției române la nivelul Consiliului UE. Textul concluziilor precizează că o discuție, la nivelul liderilor, de orientare politică pe acest subiect va avea loc ulterior.

Cu privire la aspectele subsumate securității și apărării, Consiliul European a salutat progresele semnificative înregistrate în acest domeniu, inclusiv în privința implementării Cooperării Permanente Structurate (PESCO), consolidării mobilității militare și negocierilor legate de Fondul European de Apărare, și a andosat Compactul civil PSAC. Președintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea Compactului civil, subliniind valoarea adăugată a UE în domeniul gestionării civile a crizelor.

Liderii europeni au avut un schimb de opinii asupra rezultatului dialogurilor și consultărilor cu cetățenii desfășurate în statele membre, în baza raportului elaborat de Președinția austriacă în cooperare cu România, în calitate de viitoare Președinție rotativă a Consiliului UE. Președintele României a salutat rezultatele consultărilor cetățenești asupra viitorului Uniunii, reliefând că țara noastră a susținut încă de la început această inițiativă, foarte utilă pentru conturarea așteptărilor cetățenilor europeni în contextul procesului de reflecției privind viitorul UE și în perspectiva Summitului informal de la Sibiu din mai 2019.

În privința dezinformării, Consiliul European a subliniat importanța unui răspuns ferm și coordonat al statelor membre în vederea contracarării acestui fenomen pentru consolidarea rezilienței și nivelului de pregătire ale Uniunii, în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European. Președintele Klaus Iohannis a apreciat recentul Plan de Acțiune al Comisiei Europene și a exprimat susținere pentru măsurile de combatere a dezinformării.

În cadrul Summitului Euro în format extins, liderii europeni au continuat discuțiile privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare (UEM), în baza unui raport al Eurogrupului. Președintele României a salutat eforturile depuse în ultimele luni în direcția consolidării UEM și a reafirmat susținerea țării noastre pentru acest obiectiv. În același timp, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța unei abordări inclusive la nivelul Uniunii în deciziile legate de reforma UEM, având în vedere impactul pe care acestea îl generează asupra tuturor statelor membre, inclusiv a celor care nu fac parte, la acest moment, din Zona Euro.

În privința Brexit, șefii de stat și de guvern din UE 27 au avut discuții cu Premierul Theresa May cu privire la retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, apoi discuții separate la nivelul UE 27 pe aceeași temă.

Liderii europeni au agreat că Acordul de retragere încheiat de Marea Britanie și Uniunea Europeană, și andosat în cadrul reuniunii Consiliului European din 25 noiembrie a.c., nu poate fi redeschis. Șefii de stat și de guvern au exprimat deschiderea pentru a sprijini procesul de ratificare în Marea Britanie, dar în limitele definite de Acordul de retragere. Concluziile Consiliului European reiterează și dezvoltă elementele deja agreate cu privire la soluția privind Irlanda de Nord. Aceste elemente includ determinarea Uniunii Europene de a depune toate eforturile necesare pentru ca această soluție să nu fie utilizată și pentru ca aranjamente alternative, care să evite o frontieră dură pe insula irlandeză, să fie agreate până la 31 decembrie 2020.

Președintele Klaus Iohannis a sprijinit pe deplin abordarea UE 27 și a arătat că, în calitatea sa de viitoare Președinție a Consiliului UE, România are ca obiectiv demararea cât mai rapidă a discuțiilor privind relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. Președintele României a exprimat speranța că, în cazul ratificării Acordului de retragere și a asigurării unei retrageri ordonate a Regatului Unit din UE, parteneriatul viitor va fi unul cât mai ambițios și cuprinzător.