Mesajul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, transmis cu ocazia celei de-a XX-a sesiuni a Comisiei guvernamentale româno-germane pentru problematica etnicilor germani din România

10 Aprilie 2017 | Germania

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis luni, 10 aprilie a.c., un mesaj cu ocazia celei de-a XX-a sesiuni a Comisiei guvernamentale româno-germane pentru problematica etnicilor germani din România. Mesajul a fost prezentat de către domnul Bogdan Aurescu, Consilier Prezidențial - Departamentul Politică Externă.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

„Doamnelor şi domnilor,

Sesiunea aniversară a Comisiei din 2017 survine într-un an cu o încărcătură simbolică aparte pentru relația dintre România și Germania, marcând o triplă aniversare: 50 ani de la restabilirea relațiilor diplomatice, 25 de ani de la semnarea Tratatului bilateral privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa și 10 ani de la aderarea României la UE.

Tratatul politic din 1992 a fost semnat într-un moment important de reconfigurare a arhitecturii geopolitice europene, după căderea Zidului Berlinului, căderea comunismului în țările est-europene și reunificarea Germaniei în 1990, reprezentând piatra de temelie a unei noi etape în relațiile dintre două țări cu vechi legături istorice.

Relațiile privilegiate româno-germane, de natură strategică, au evoluat excepțional în ultimii ani și sunt în continuă dezvoltare. Suntem profund legați prin prietenia și parteneriatul în Uniunea Europeană și NATO, dublată de o colaborare strânsă în plan politic, economic, social și cultural.

Vizitele bilaterale la nivel înalt și, în general, dialogul politic româno-german au crescut în mod semnificativ în intensitate, densitate și au înregistrat rezultate substanțiale, care au contribuit la consolidarea relațiilor noastre.

România este și va rămâne un partener solid și de încredere al Germaniei în spațiul central și sud-est european, dedicată profund reconstrucţiei ambiţioase a proiectului european.

Germania este şi cel mai important partener comercial al României, iar investițiile firmelor germane, care au creat peste 300.000 de locuri de muncă, sunt în creștere. Am «importat» cu succes și beneficii pentru ambele părți, cum este sistemul dual german de formare profesională, inaugurat prin Școala Profesională din Brașov, urmată de cele din Sibiu, Timișoara sau Sebeș.

Doamnelor şi domnilor,

Germanii din România sunt parte integrantă a istoriei și identității țării noastre, sunt apreciaţi şi respectaţi de toţi românii. Minorității germane din România îi revine un rol important, atât România, cât și Germania acordând o importanță deosebită păstrării identității și sprijinirii minorității germane.

Nu este astfel întâmplător faptul că un efect important al Tratatului din 1992 a fost crearea Comisiei guvernamentale româno-germane pentru probleme ale etnicilor germani din România, care s-a întrunit pentru prima dată în mai 1992, la Bonn.

În cei 25 de ani de existență, Comisia a demonstrat că reprezintă un instrument important de aprofundare a relaţiei strategice bilaterale româno-germane, prin care se promovează proiecte în scopul păstrării identităţii minorităţii germane din România, din punct de vedere cultural, lingvistic, social şi al prezervării patrimoniului material.

În acelaşi timp, Comisia îşi propune să aducă în discuţie problematici care să ţină cont de realităţile şi evoluţiile înregistrate în relaţiile româno-germane, prin abordarea unor teme care să contribuie la dinamizarea rolului de punte al minorităţii germane, de exemplu prin sprijinirea cooperării economice bilaterale şi promovarea turismului cultural în România sau derularea de proiecte care să susţină redescoperirea trecutului de către tinerii saşi şi şvabi din Germania.

În România, sistemul de învățământ de stat în limba germană a înregistrat o lungă şi neîntreruptă tradiție, ceea ce a favorizat păstrarea identității etnice a minorității germane. În acest sens, doresc să îmi exprim satisfacţia pentru alocarea de către Guvernul federal german a unui sprijin financiar constant pentru susținerea învățământului cu predare în limba germană maternă în România.

La rândul său, România a contribuit semnificativ la păstrarea şi renovarea patrimoniului cultural al minorității germane, în special a bisericilor fortificate săsești, dar şi a altor monumente semnificative.

Integrarea membrilor minorităţii germane în societatea românească şi dialogul stabilit la nivelul societăţii între etnia majoritară şi cea minoritară nu au făcut decât să contribuie la consolidarea dialogului intercultural, la cunoaşterea şi respectul reciproc şi, în egală măsură, la avansarea şi perfecţionarea politicilor României în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Modelul convieţuirii româno-germane reprezintă astfel un exemplu al modului în care aspectele esenţiale ale politicilor în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale se transpun în realitate. Mulțumită și acestei contribuții, România este astăzi un exemplu de urmat în privința modului de conviețuire a minorităților, construind un veritabil model intercultural al relațiilor interetnice, recunoscut ca atare la nivel european.

Acest model veritabil al relațiilor interetnice consacră implicarea activă, la nivel local și național, a reprezentanților minorităților naționale în procesul de decizie referitor atât la minoritatea în cauză, cât şi la societate în ansamblu. Aceasta implică nu doar coexistența grupurilor minoritare cu populația majoritară – care definește așa-numitul model multicultural –, ci presupune, totodată, interacțiunea minorităților cu majoritatea – ceea ce conturează un proiect intercultural. Este un proiect care îmbogățește societatea în care trăim și spiritul civic prin intermediul diversității culturale şi care dovedește, totodată, valorile interacțiunii și toleranței.

România contează pe acest tip de dialog între majoritate şi minoritate, iar politicile sale în materie de protecţie a minorităţilor naţionale vor urmări în continuare, necondiţionat, conservarea, dezvoltarea şi promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a acestora.

Urez succes lucrărilor sesiunii actuale a Comisiei!”