Discursul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținut în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei

11:40 | 23 Octombrie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 23 octombrie a.c., la Strasbourg, un discurs în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei.

 

Vă prezentăm în continuare transcrierea discursului și a intervențiilor din cadrul dezbaterii:

Discursul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținut în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei:

„Domnule Președinte al Parlamentului European,

Doamnelor și Domnilor,

Este o onoare și un privilegiu să mă aflu astăzi în Parlamentul European. Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene!

Uniunea a fost marcată de-a lungul timpului, dar mai ales în ultimul deceniu, de provocări multiple, care ne-au testat coeziunea și unitatea, de la criza financiară și economică, criza migrației, atacurile teroriste, până la ascensiunea mișcărilor populiste. A fost un deceniu în care Uniunea a trebuit să «învețe să se adapteze din mers».

Pe fondul acestor provocări, Uniunea a fost marcată de căutarea unei viziuni comune, definită prin nevoia unui echilibru «înțelept» între realitățile specifice din fiecare stat membru și dorința de a consolida împreună o Uniune veritabilă, o Uniune orientată spre viitor.

Principala constatare pozitivă a acestei perioade este că există un element care ne unește: identitatea europeană bazată pe principii, valori și interese comune. Iar aceste valori comune trebuie mereu redescoperite, re-apreciate și repuse în valoare, pentru că universalitatea valorilor stă tocmai în caracterul lor regenerator.

Parcurgem un nou capitol în devenirea și consolidarea proiectului european, în care avem nevoie de elaborarea unei noi viziuni cu privire la viitorul Uniunii.

Din această perspectivă, pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate și pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european.

Cheia centrală a demersurilor noastre trebuie să rămână «unitatea». Pentru România, acest principiu reprezintă însăși esența proiectului european, care i-a dat acestuia capacitatea de a face față provocărilor multiple cu care Uniunea s-a confruntat până în prezent.

Uniunea Europeană este un proiect evolutiv. Noile realități, atât de la nivelul statelor membre, cât și din plan global, impun o dezvoltare și o consolidare a proiectului european și, în niciun caz, o repunere în discuție a principiilor fundamentale pe care proiectul european a fost clădit.

O Uniune puternică nu trebuie să fie realizată în detrimentul unității. Avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat și niciun cetățean european.

Din acest punct de vedere, idei precum o Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o soluție, în măsura în care dorim menținerea caracterului unitar și indivizibil al Uniunii Europene, care îi conferă valoare și credibilitate în relația sa cu restul lumii.

Președintele Juncker spunea anul trecut că Europa trebuie să își regăsească suflul, să respire cu ambii plămâni, cel estic și cel vestic.

Eu sper că viitorul nostru împreună ne va arăta, de asemenea, că Europa are o singură inimă.

O inimă care bate prin noi toți, care ne unește, de la est la vest și de la nord la sud, care face ca cetățenii noștri să se identifice și să se definească în mod natural ca europeni.

Trebuie să ne asumăm acest ideal comun și, dacă este necesar, să ne adaptăm și să recalibrăm instrumentele prin care putem să îl atingem.

Am încredere că noua etapă în care va intra Uniunea Europeană începând cu anul 2019 și pe care România, în calitatea sa de Președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene, o va pregăti împreună cu celelalte state membre și cu instituțiile europene va fi una fructuoasă.

Sunt încrezător că Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, va reprezenta un reper în proiecția privind viitorul unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice.

Depinde de puterea, înțelepciunea și voința noastră - state membre, instituții europene și cetățeni europeni - ca acest obiectiv să devină realitate.

Doamnelor și domnilor,

Summitul de la Sibiu este un moment important pentru consolidarea fundației acestui viitor. Un viitor comun, un viitor democratic, un viitor optimist.

Viitorul Uniunii Europene nu se poate edifica decât cu participarea și implicarea directă și activă a cetățenilor europeni. Îmi doresc ca Sibiul să fie un moment de sensibilizare pentru cetățenii europeni.

Cetățenii vor măsuri concrete și rezultate tangibile.

Vor vești pozitive despre pace, securitate și prosperitate. De asemenea, cetățenii trebuie să vadă că lucrăm pentru a proteja și consolida simbolurile majore ale Uniunii: moneda Euro, piața internă, Spațiul Schengen și libertatea de circulație.

În același timp, cetățenii noștri au nevoie de mai multă coeziune. Iar coeziunea nu este doar ambiția noilor state membre, care au un nivel mai redus de convergență economică, ci este o necesitate pentru membrii mai vechi ai Uniunii.

Coeziunea este unitate, este expresia acțiunii comune, concertate și coordonate la nivelul Uniunii.

Trebuie să ne întoarcem la esența principiului coeziunii, așa cum este acesta reflectat în Tratatele Uniunii - forță centripetă a unei comunități de viziune și acțiune, generatoare de plus valoare pentru întreaga Uniune.

Uniunea Europeană se află astăzi într-un moment de redresare economică. Acest lucru nu ar fi fost posibil în absența unei viziuni și acțiuni comune în crearea și consolidarea unei Uniuni Economice și Monetare.

Siguranța economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor, iar prosperitatea Uniunii depinde de capacitatea noastră de a asigura o Uniune Economică și Monetară puternică, capabilă să răspundă așteptărilor cetățenilor, dar și să facă față unor noi provocări.

În vederea atingerii acestui obiectiv, avem nevoie de măsuri și decizii cuprinzătoare, care să garanteze participarea tuturor statelor membre la eforturile comune de realizare a unei Zone Euro mai puternice, mai stabile și mai competitive.

Pentru România, aderarea la Zona Euro, cât mai curând posibil, când toate condițiile vor fi îndeplinite, este un obiectiv național fundamental.

Anul acesta sărbătorim 25 de ani de piață internă. Am parcurs un drum lung în ceea ce privește libertățile și oportunitățile de a călători, de a studia și de a lucra în cadrul Uniunii Europene pentru cetățenii noștri.

Nu putem să ne imaginăm Uniunea Europeană fără piața unică și fără cele patru libertăți fundamentale ale acesteia, libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și capitalurilor.

Avem nevoie de o piață internă funcțională, competitivă și incluzivă. O piață internă în care cetățenii resimt în viața de zi cu zi beneficiile acesteia.

În același timp, Europa este și trebuie să rămână un lider pe plan internațional în multiple domenii, cu precădere în ceea ce privește revoluția tehnologică și digitală.

Europa are capacitatea și forța de a se transforma și de a fi lider în conectivitate.

Creșterea și stabilitatea, competitivitatea, securitatea și îmbunătățirea calității vieții tuturor europenilor depind de cât de ambițioasă și hotărâtă este Europa în privința digitalizării, respectiv cercetării și inovării.

În același timp, trebuie să asigurăm o mai bună adaptare a forței noastre de muncă la nevoile, cerințele și evoluțiile pieței interne, pentru a garanta că progresul social și competitivitatea merg mână în mână.

Trebuie să fim, de asemenea, conștienți de faptul că transformarea digitală a societății nu va putea fi înfăptuită fără o investiție masivă în educație și în noile aptitudini necesare.

Toți cetățenii - din orice regiune și orice grup social - trebuie angrenați în aceste evoluții. Acesta trebuie să fie angajamentul nostru, al celor ce conduc Europa, și în această diversitate și cuprindere va sta tăria continentului nostru în competiția globală ce va urma.

Vorbim și de un viitor în care Uniunea își va recâștiga propriii cetățeni, prin întărirea sentimentului lor de securitate aici, acasă, în interiorul Uniunii.

Provocările generate de migrație și securitate sunt aspecte de maxim interes pentru noi toți. Trebuie să acționăm astfel încât proiectul european să reclădească siguranța cetățenilor, să acordăm o atenție sporită combaterii terorismului și radicalizării.

Este necesar să acționăm astfel încât să devenim mai pro-activi și să mărim capacitatea de prevenire a Uniunii.

Răspunsul la crize cu măsuri contextuale nu constituie o modalitate eficientă și, în această cheie, avem nevoie de soluții durabile.

Uniunea Europeană trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație, în care toți cetățenii noștri să se poată deplasa liber și să poată munci oriunde în spațiul comunitar, unde tinerii să poată călători, studia, beneficiind astfel pe deplin de unul dintre cele mai vizibile și ambițioase proiecte ale construcției europene - Spațiul Schengen.

Pentru România, aderarea la Spațiul Schengen reprezintă un obiectiv important. Acest demers va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul spațiu de liberă circulație din Uniune.

Corolarul unei Uniuni sigure și puternice ar trebui să fie o Uniune lărgită. Pentru că mărimea conferă putere - o noțiune cât se poate de adevărată și relevantă într-un context global foarte competitiv. Iar politica de extindere a Uniunii și-a demonstrat în mod clar valoarea prin valurile succesive de primire de noi membri, contribuind, de o manieră incontestabilă, la prosperitatea și securitatea continentului.

Lărgirea Uniunii nu trebuie să rămână doar un deziderat pentru generațiile viitoare, ci continuă să fie o necesitate reală, în care statele candidate și potențialii candidați trebuie să își ancoreze eforturile de continuare a reformelor și de asumare autentică și consecventă a valorilor și principiilor europene.

Onorați parlamentari europeni,

Nu putem fi cu adevărat relevanți la nivel global dacă nu reușim să influențăm semnificativ mediul din vecinătatea noastră.

Păstrarea statelor din vecinătatea sudică și estică ancorate ferm în valorile europene și menținerea angajamentului lor pentru reforme structurale ireversibile depind și de capacitatea noastră de a ne îndeplini angajamentele în raport cu ele.

Nu în ultimul rând, vorbim și de un viitor în care Uniunea va avea un rol de prim-plan pe scena internațională, un viitor în care statele membre vor sprijini, pe baza intereselor împărtășite și a solidarității reciproce, afirmarea Uniunii ca actor global, cu o contribuție decisivă la promovarea sistemului multilateral bazat pe reguli.

Implementarea Strategiei Globale a UE a înlesnit deja evoluții importante atât în domeniul securității și apărării, cât și în ceea ce privește consolidarea legăturilor dintre politicile interne și externe ale Uniunii.

Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că, în anii care vin, Uniunea va dispune de instrumentele necesare pentru a răspunde noilor provocări.

Continuarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune în condiții care să asigure cooperarea strânsă și evitarea paralelismelor cu NATO, consolidarea rezilienței Uniunii și a partenerilor săi, îmbunătățirea comunicării strategice sunt obiective care necesită o atenție sporită și acțiuni constante.

Consistența politicii Uniunii în vecinătatea sa, menținerea parteneriatului transatlantic solid, onorarea angajamentelor - de la continuarea politicii de extindere în parametrii agreați, până la consolidarea relației instituționale cu ONU și susținerea fermă a multilateralismului și virtuților sale - sunt tot atâtea domenii în care Uniunea va fi chemată să demonstreze că poate să acționeze eficient.

Distinși membri ai Parlamentului European,

În urmă cu 11 ani, când România s-a alăturat marii familii europene, mă simțeam deosebit de mândru, ca român, că trăiesc acest moment important pentru țara mea.

Anul viitor, când România preia pentru prima dată Președinția Consiliului Uniunii Europene, Summitul de la Sibiu va reprezenta un moment de răscruce pentru familia noastră europeană.

Este datoria noastră, este responsabilitatea noastră să creionăm viitorul Europei. Alături de toți românii, mă simt mândru în calitate de cetățean român și, în egală măsură, de cetățean european. Pentru că mândria națională sau mândria europeană nu reprezintă concepte erodate și nici realități paralele. Este o stare asumată, care întreține și dă forță și conținut acestei identități.

Pentru că Europa este parte din fibra noastră. O Europă care însumează din diversitatea noastră. O Europă clădită pe baza conceptului de unitate în diversitate. De aceea Europa este România și România este Europa.

2018 este anul Centenarului României Moderne, care înseamnă pentru noi nu atât analize retrospectiv-istorice, cât, mai ales, proiecții de viitor.

În acești 100 de ani, am învățat unele lecții importante, trecând prin experiențe și perioade nefericite. Iar lecția democrației este una dintre cele mai importante. De aceea apreciem cu atât mai mult valorile familiei europene.

Din acest motiv, România este o țară profund atașată proiectului european. Avem o societate vibrantă și dinamică, în continuă evoluție.

Suntem o democrație tânără, care are resursele pentru a se perfecționa. Românii sunt conectați activ la valorile civice.

Au dovedit-o cât se poate de clar, și-au făcut auzită vocea atunci când a fost nevoie să apere statul de drept și democrația.

Românii au voința și forța de a merge mai departe pe drumul european pe care și l-au asumat. Este ambiția de a depăși orice obstacole pentru a rămâne puternic ancorați în marea familie europeană din care facem parte în mod fundamental.

Tânăra generație crede în Europa și se implică în dezbateri privind viitorul nostru de o manieră pozitivă și, mai ales, optimistă.

Din entuziasmul acestor tineri remarcabili se hrănește și optimismul nostru privind viitorul Europei. Totodată, entuziasmul lor ne obligă în mod deosebit la responsabilitate.

Avantajul acestui val de entuziasm care vine dinspre România provine, în primul rând, din forța lui de a inspira și a retrezi reflexul apărării democrației, care nu este un dat, ci presupune o responsabilitate continuă de a o îngriji, apăra și promova.

România este în prezent o țară dinamică și orientată spre viitor, care a îmbrățișat rapid și a valorificat noile tendințe tehnologice și serviciile digitale.

Una dintre companiile românești este de câțiva ani lider mondial în soluții de apărare și securitate cibernetică.

Pe de altă parte, o companie inițiată de doi tineri ingineri a devenit, în această primăvară, primul «unicorn» românesc. În numai șase luni, compania și-a triplat valoarea, ajungând la o evaluare de 3 miliarde de euro, a devenit unul dintre liderii globali în roboți software, automatizare și inteligență artificială.

Peste tot în România, de la Iași la Timișoara, de la Cluj la București, de la Craiova și Constanța, mii de ingineri români talentați - femei și bărbați - lucrează pentru a avansa tehnologiile digitale, fie că e vorba de mașini conectate și sisteme inteligente de transport, de telecomunicații 5G și Internetul lucrurilor, de cercetare și inovare în blockchain, tehnologii spațiale sau agricultură digitală.

Economia datelor este viitorul, iar sectoarele românești de IT&C și creativ au una dintre ponderile cele mai mari din PIB-ul național din întreaga Uniune.

Nu trebuie, așadar, să mire pe nimeni că România își dorește și are capacitatea să contribuie la consolidarea rolului global al Uniunii în acest domeniu.

România susține activ o Uniune care investește în siguranța cetățenilor săi. Unitatea europeană este esențială când vorbim de consolidarea securității interne a Uniunii.

Pentru România, în calitate de stat membru care gestionează una dintre cele mai mari frontiere externe ale UE, securitatea este un domeniu prioritar, în care am demonstrat deja că performăm în toate privințele.

Suntem capabili, astăzi, să fim un furnizor de securitate, la cele mai înalte standarde, pentru întreaga Uniune, așa cum o facem deja în cadrul NATO.

Ca stat membru al Uniunii, vom acorda o importanță specială continuării măsurilor menite să reducă fragmentarea spațiului european de securitate.

Avem datoria de să protejăm toți cetățenii, indiferent dacă aceștia se află sau nu în statele din Spațiul Schengen. Acest lucru este posibil doar printr-o aplicare integrală la frontiera externă a Uniunii, de către toate statele membre, a instrumentelor de securitate de ultimă generație.

Distinși membri ai Parlamentului European,

Uniunea Europeană s-a clădit pe o dorință cât se poate de umană și profundă, aceea de pace pe continentul european.

Această pace internă - cu toate ingredientele sale: cooperarea între statele membre, principiul statului de drept, drepturi și libertăți fundamentale, diversitate, prosperitate, standarde sociale, de muncă - a devenit un bun de export extrem de prețios.

A venit momentul să ne reîntoarcem cu acest model către interior și să arătăm cetățenilor noștri ce am reușit să creăm împreună. Să vedem cum protejăm, împreună, pacea și cum se traduce nevoia de pace astăzi, la nivelul intereselor cetățeanului.

Am mereu în minte cuvintele extrem de actuale ale lui Jean Monnet: «il n'y a pas pour les peuples d'Europe d'autre avenir que dans l'union» (Nu există un viitor al cetățenilor Europei altul decât unitatea).

Vă îndemn să păstrăm unitatea drept cuvânt de ordine al viitorului. O unitate însă care nu va veni de la sine. O unitate pe care trebuie să o protejăm și să o consolidăm în mod constant, îngrijindu-ne în același timp de diversitatea atât de caracteristică culturii europene.

Vă mulțumesc!”


 

Intervenția Președintelui României din cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei:

„Domnule Președinte,

Onorați membri ai Parlamentului European,

În primul rând, dați-mi voie să mulțumesc tuturor vorbitorilor, începând de la Președintele Comisiei până la cei care au vorbit în numele grupurilor politice. Ați atins mai multe subiecte, dintre care cel care îmi este mie cel mai drag: țara mea, România.

În decembrie 1989, noi, românii, am decis că nu mai suportăm dictatura comunistă, și am înlăturat-o. De atunci, construim o democrație pe care noi, românii, ne-o dorim bazată pe ceea ce se numesc valorile democrației europene, valorile Uniunii Europene.

În acești aproape 30 de ani, România s-a schimbat. România s-a schimbat profund. Suntem o țară din Estul Europei care în continuare crede în democrația de tip european. România este o țară cu o economie în creștere. România este o țară care reprezintă un pol de stabilitate în regiunea geografică în care ne găsim.

România este o țară care aspiră la statutul de lider în domenii precum cele pe care le-am menționat în prima parte a discursului meu. România este o țară apreciată și respectată pentru securitatea pe care o livrează, și în regiune, și în NATO, și în altă parte.

Noi am înțeles, noi, românii, am înțeles demult că nu putem să rămânem receptori de ajutor și de securitate, ci trebuie să ne asumăm un rol mult mai greu, dar în care credem, cel de furnizor de securitate. Și asta facem.

România este un stat de drept, România este un stat democratic. În România există o dezbatere politică și în România există ceea ce am denumit o democrație foarte vie. Nu vreau să intru în detalii ale dezbaterii interne din România, dar pot să vă asigur că eu sunt hotărât să rămân implicat pentru a garanta românilor păstrarea valorilor democratice, păstrarea regulilor și principiilor unui stat de drept și continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte, a luptei împotriva corupției.

Cred că în Europa avem mai multe probleme. Una dintre ele este conexiunea între cetățean și politician. De multe ori, această conexiune este una slabă. Cetățenii nu înțeleg ce fac politicienii și, din păcate, unii politicieni nu înțeleg ce vor cetățenii. În România, cetățenii au spus clar ce vor, iar eu, care am fost ales de un număr semnificativ de români, am înțeles că ei doresc să continui acest mesaj cu care am început, pentru o Românie democratică, pentru o Românie europeană, o Românie integrată profund în Uniunea Europeană, o Românie care păstrează intact statul de drept și care luptă, și trebuie să spun cu rezultate notabile, împotriva corupției.

Că există controverse este adevărat, dar spuneți-mi ce democrație parlamentară ar fi aceea fără controverse. Iar eu sunt hotărât că din această luptă va câștiga România Europeană, România democratică. Și mă voi implica pentru acest lucru!

Am vorbit în prima parte a întâlnirii noastre despre cum văd eu viitorul Uniunii Europene. Mai multe luări de poziții s-au referit mai degrabă la viitorul apropiat al Uniunii Europene, și atunci dați-mi voie să spun câteva cuvinte și despre cum vedem noi, în România, cum văd eu viitorul apropiat al Uniunii Europene, și mă refer la prima parte a anului 2019, când România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Ne așteaptă o perioadă extrem de dificilă. Avem dosare extrem de grele pe care dorim să le tratăm într-un mod echitabil, dar și cu foarte multă determinare spre un rezultat pozitiv sau optimist. Nu întotdeauna va fi posibil. Unul din dosare se numește Brexit și aici, cu siguranță, lucrurile sunt încă într-o fază care depinde foarte mult de negocierea care se poartă, însă noi ne dorim să ajungem la un acord cu Marea Britanie și dorim să avem acest acord foarte repede.

România se va implica atât cât Președinția Consiliului poate să se implice în acest lucru și dați-mi voie să spun că aici avem, în ceea ce privește negocierea Brexit o primă dovadă palpabilă, clară și transparentă a eficienței colaborării. Faptul că cei 27 au lucrat strict împreună, au acceptat o singură echipă de negociere a adus rezultate notabile. Iată că unitatea nu este un concept al visătorilor, ci unitatea este un concept al politicienilor cu viziune.

Avem un dosar pe care știu că l-ați discutat în Parlament și care vă este drag și ne este drag, este vorba de Cadrul Financiar Multianual. Trebuie să ajungem la un progres pe acest dosar. Faptul că dumneavoastră, în Parlament, ne încurajați pe noi din Consiliu să mergem pe o creștere a bugetului este, în opinia României, un lucru bun, dar negocierea va trebui să continue practic și aici România se va implica și sperăm să avem, dacă nu chiar finalizarea negocierilor, măcar progrese semnificative în zone sensibile acest buget.

Un dosar care a fost menționat, și de mine și de unii vorbitori – migrația. Trebuie să ajungem cât se poate de repede la o abordare comună. Dacă nu reușim să definim o politică europeană în acest domeniu, atunci vom avea o problemă majoră și România se va implica pentru a progresa în aceste negocieri.

La momentul acesta, știți foarte bine, în ceea ce privește reforma Dublin, avem 28 de păreri din 28 de state, foarte diferite. Eu cred că putem să apropiem aceste opinii și să ajungem la primele concluzii comune, care pe urmă ne permit un tratament pe mai multe paliere al acestui fenomen, un tratament care va diferi fundamental de felul cum am acționat până acum.

Până acum am acționat în urma unei crize, noi trebuie să acționăm înaintea unei crize, asta am vrut să spun când am zis că Uniunea Europeană trebuie să acționeze preventiv. Noi știm cum funcționează lumea, dar trebuie să ne și pregătim să facem față la efectele acestei funcțiuni. Și, în fine, în timpul Președinției României vor avea loc alegerile europene și în timpul campaniei pentru alegerile europene vom avea Summitul de la Sibiu.

Acest Summit este extrem de important pentru România și pentru Uniunea Europeană și nu neapărat prin faptul că este orașul meu natal, ci prin faptul că acel Summit are tema unică și clară viitorul Uniunii Europene.

Vom discuta și vom creiona o gândire despre Uniunea Europeană clară, limpede, de înțeles pentru cetățeanul european, nu numai pentru politicanul european. Iar alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor ne vor oferi o radiografie și ne vor arăta dacă noi toți am fost credibili, dacă am știut să generăm proiecte credibile, dacă știm să desenăm un viitor pentru Uniunea Europeană sau dacă mai avem un pic de lucrat.

Vă mulțumesc!”


 

Intervenția Președintelui României la finalul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei:

„Domnule Președinte,

Mulțumesc tuturor vorbitorilor pentru pozițiile exprimate! Au fost numeroase, mi-aș fi dorit să fi fost mai numeroase. Vă mulțumesc celor care ați găsit cuvinte de apreciere pentru România! Vă mulțumesc și celor care au găsit cuvinte de critică constructivă, fiindcă altfel de critică nu îmi imaginez că se poate face în Parlamentul European.

Unitate în diversitate – acesta a fost conceptul cu care am încheiat prima mea prezentare și luările de poziție din această sală arată într-adevăr că aici trebuie să lucrăm - abordări foarte diferite, dar evident fiecare cu greutatea și cu reprezentativitatea parlamentară a ei.

Dați-mi voie să vă propun un demers prin care pot să interacționez cu dumneavoastră, cei care ați luat cuvântul și, poate, cu alții care nu încă n-au făcut-o. Având în vedere diversitatea temelor, și vă asigur că toate sunt importante, mă interesează și avem poziții ferme pe toate, nu pot să intru în toate detaliile și în toate răspunsurilor. Împreună cu colegii și cu colegele mele, vom avea grijă ca fiecare vorbitor să primească un răspuns în scris și cred că în acest fel vom îmbunătăți net dialogul între noi.

Încă o dată mulțumesc pentru luările de poziție!

Dați-mi voie, în încheiere, domnule Președinte, onorați membri ai Parlamentului European, să revin la câteva cuvinte cheie, fiindcă astăzi vorbim despre cum vom creiona viitorul Uniunii Europene: unitate și coeziune, apropiere față de cetățean, securitate internă a Uniunii Europene, securitatea frontierelor Uniunii Europene, greutate în politica internațională a Uniunii Europene, abordări care respectă și cultivă diversitatea, dar permit o acționare unitară înspre exterior.

Iată temele care ne preocupă pe toți, teme care îi preocupă pe europeni. Cred că este obligația noastră să găsim nu numai răspunsuri, ci să găsim politici și să aplicăm practic ceea ce credem noi că este important pentru cetățenii noștri, dar, în același fel, și pentru Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc tuturor!”