Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Preşedintele Republicii Slovace, domnul Andrej Kiska

16:45 | 10 Octombrie 2016 | Slovacia

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susţinut luni, 10 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă comună cu Președintele Republicii Slovace, domnul Andrej Kiska.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă comune:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Stimate domnule Președinte Andrej Kiska,

Onorată asistență,

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte, pentru că ați dat curs invitaţiei mele și ați venit în vizită de stat, astăzi, în România, la Bucureşti.

Prezenţa dumneavoastră aici, domnule Președinte, onorați membri ai delegației slovace, reprezintă încă o dovadă a relațiilor solide de prietenie româno-slovace, a excelentei cooperări dintre statele noastre. Momentul acestei vizite este cu atât mai semnificativ cu cât în această perioadă Slovacia exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Bunele noastre relaţii, domnule Președinte, se bazează pe similarităţile istorice şi culturale, iar prezenţa minorităţii slovace în România, alături de comunitatea română din Slovacia, contribuie substanţial la dezvoltarea legăturilor dintre popoarele noastre. Felul în care minoritatea slovacă din România şi-a păstrat identitatea ilustrează în mod fericit şi concret modelul intercultural românesc de raportare la persoanele aparţinând minorităţilor naţionale.

Ţin să mulţumesc poporului slovac, prin dumneavoastră, domnule Președinte, pentru felul exemplar în care preţuiește memoria militarilor români care şi-au dat viaţa pentru eliberarea Slovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și faptul că ați decorat astăzi pe patru veterani de-ai noștri ilustrează încă odată în plus că această apreciere pentru militarii noștri merge foarte, foarte adânc.

În cadrul discuţiilor, am abordat întregul spectru al relațiilor bilaterale, cu accent pe potenţialul de cooperare politică, dar şi cea economică.

Am remarcat împreună că, în cursul anului 2015, valoarea totală a schimburilor comerciale româno - slovace a atins 2,39 miliarde euro, în creştere cu peste 6% faţă anul precedent, iar evoluția pozitivă a continuat în 2016. Forumul Economic româno-slovac, care va avea loc mâine, cu siguranță va transmite un semnal puternic de încurajare a mediului economic, dar și investițional, din cele două țări.

Am abordat în discuţii şi cooperarea culturală – de altfel, chiar adineauri s-a semnat Programul de colaborare în domeniul cultural dintre România şi Slovacia pentru perioada 2016 - 2020.

O altă temă foarte importantă abordată a fost cooperarea noastră în plan european, unde avem multe interese și abordări comune.

Țin să felicit autorităţile de la Bratislava pentru modul în care gestionează Preşedinţia slovacă a Consiliului Uniunii Europene și reiterez sprijinul pentru eforturile şi demersurile Slovaciei în desfășurarea acestui mandat important, într-o perioadă foarte dificilă și plină de provocări pentru Uniunea Europeană.

Summitul informal de la Bratislava din 16 septembrie a lansat un proces de reflecție asupra direcţiei în care vom îndrepta Uniunea Europeană. Am stabilit cu domnul Președinte să ne coordonăm în continuare pe acest subiect.

Doresc să mulţumesc domnului Președinte pentru faptul că Slovacia sprijină constant eforturile României de a adera la spaţiul Schengen, asumând-şi această poziţie într-un mod vocal şi activ la nivel european.

Am discutat cu Președintele Kiska și aspecte care vizează proximitatea Uniunii Europene și am căzut de acord că este necesară o abordare strategică cu privire la Parteneriatul Estic, injectarea sa cu o nouă viziune, astfel încât partenerii noștri să fie stimulați în dezvoltarea relației cu Uniunea Europeană.

Am vorbit în acest context, evident, şi despre Republica Moldova, despre cum putem sprijini mai bine consolidarea proceselor democratice şi a reformelor, astfel încât Republica Moldova să avanseze pe drumul european.

Am reafirmat importanța acordată de România sporirii capacității NATO de a răspunde provocărilor actuale de securitate, în contextul evoluţiilor din regiunea Mării Negre, componentă importantă a securităţii euro-atlantice, îndeosebi în contextul actual.

Împreună cu omologul meu am apreciat utilitatea reuniunilor în Formatul București, care vin în sprijinul discuțiilor și proceselor la nivel NATO. Astfel, am evocat reuniunea la nivel înalt a Formatului Bucureşti care va avea loc în prima parte a anului viitor, pentru a evalua progresele în aplicarea deciziilor Summitului de anul acesta şi pentru pregătirea Summitului care va avea loc anul viitor.

Domnule Președinte, încă o dată vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră aici, pentru discuțiile extrem de interesante, amiabile, și pentru substanța deosebită a relației noastre bilaterale!

Mulțumesc!”

 

Președintele Republicii Slovace, domnul Andrej Kiska:

„Stimate domnule Președinte, dragă Klaus,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, aș vrea să îi mulțumesc domnului Președinte pentru invitație și pentru posibilitatea de a veni la această vizită oficială în România.

Așa cum am constatat astăzi la întâlnirea noastră, timpul trece foarte repede. Au trecut aproape doi ani de când domnul Președinte a fost ales și l-am sunat să-l felicit imediat. A trecut niciun an de când domnul Președinte a fost într-o vizită oficială la noi, în Slovacia, iar, de atunci, ne-am întâlnit de câteva ori și, sincer, m-am bucurat foarte mult la această vizită, pentru că, o dată, România este o țară cu care avem multe lucruri în comun, iar la nivel bilateral avem relații foarte bune și, totodată, cu domnul Președinte avem o frecvență comună de foarte multe ori când vorbim despre problemele actuale ale lumii. Lumea actuală nu este simplă. Avem valori comune și acest lucru este foarte important.

În ceea ce privește relațiile noastre bilaterale, trecem printr-o perioadă nu numai de relații extraordinare, dar trebuie să ne întoarcem și în trecut, iar Slovacia va rămâne mereu în mulțumire României. Și mă gândesc aici la Armata Română, care a participat la eliberarea Slovaciei în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, iar pentru mine a fost o onoare să pot decora astăzi cu gradele Republicii Slovace pe cei patru veterani români. Încă odată, foarte, foarte mult vă mulțumesc, nu numai în numele meu, dar în numele întregii țări!

De asemenea, aș vrea să vă spun că țările noastre sunt un exemplu fericit al Uniunii Europene, pentru că, și datorită faptului că fac parte din Europa, avem o creștere economică. Cu fericire și cu bucurie, am auzit că România a fost un campion după ultimul semestru și a avut o creștere de peste 5%, iar anul acesta se așteaptă o creștere de 4%.

Țara noastră, de asemenea, are o creștere foarte bună și, din punct de vedere economic, merge în direcția potrivită.

România ne arată, totuşi, că creşterea economică se poate lega şi cu lupta împotriva corupţiei şi această inspiraţie, şi nu vorbesc de România doar din curtoazie, am menţionat de mai multe ori acest fapt, am menţionat şi acasă, şi aici, sunt foarte multe lucruri pe care le putem învăţa din partea României.

România are propriile sale ambiţii, de a deveni membru Schengen şi are sprijinul nostru total şi vom face tot ce este posibil ca să ajutăm, să sprijinim România.

Ambele noastre ţări sunt legate şi de faptul că, chiar dacă pe drumuri diferite puţin, am găsit o modalitate de a respecta drepturile minorităţilor naţionale, în baza standardelor internaţionale şi la un nivel foarte înalt. Cred că, prin acest lucru, ţările noastre tind către pace şi vreau să mulţumesc României şi domnului Preşedinte, bineînţeles, personal şi în numele minorităţii slovace, pe care mâine o voi vizita.

Minoritatea slovacă din Nădlac este o punte între România şi Slovacia. Am discutat cu domnul Preşedinte şi despre starea în Uniunea Europeană şi am concluzionat, că, într-adevăr, este nevoie acum să se discute şi să se aibă în vedere punctele pe care le avem în comun, în faţa Uniunii Europene, să prezentăm viziunile, astfel încât, ca oricare din noi, când ajunge în oricare punct al ţării noastre, va avea sprijinul în faţa Uniunii Europene din partea publicului larg, şi aceşti paşi vor fi clari şi vor avea nişte termene clare, astfel încât să avem rezultatele concrete.

Trebuie să lucrăm împreună pe lucrurile pe care le avem în comun şi să nu permitem ca neşansele ţărilor individuale să fie asimilate sau prezentate către Bruxelles, sau în Uniunea Europeană.

Am discutat şi despre siguranţa în Europa, care, din păcate, nu se îmbunătăţeşte. Am discutat despre situaţia în Ucraina şi relaţiile cu Rusia şi despre faptul că condiţiile Acordului de la Minsk nu se îndeplinesc și sancțiunile trebuie să rămână în vigoare.

De asemenea, am discutat și despre temele pe care le avem sau care ne așteaptă, astfel încât să ne fortificăm siguranța.

În încheiere, vă rog să îmi permiteți încă o dată să îmi exprim bucuria că am putut să vin, în baza acestei vizite oficiale, într-o țară cu care avem relații extraordinare, fericite. Dar întotdeauna sunt puncte care pot fi dezvoltate, asupra cărora putem lucra și credem, și am evaluat împreună cu domnul Președinte, că, într-adevăr, relațiile noastre bilaterale sunt extraordinare.

Aștept cu nerăbdare următoarele puncte de pe agenda vizitei, întâlnirea cu Președinții celor două camere ale Parlamentului, Forumul de la Camera de Comerț, precum și vizita la Spitalul de Oncologie.

Vă mulțumesc!”

 

Întrebări din partea reprezentanţilor mass - media:

Jurnalist: „Domnule Preşedinte Iohannis, în România se luptă foarte bine împotriva corupţiei. Aţi reuşit să construiţi o structură foarte bună până acum. În Slovacia de abia se lucrează la acest lucru. Aveţi cumva vreo propunere cum putem aplica şi în Slovacia?”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Preşedintele Kiska a ridicat această chestiune în discuţia tête-à-tête pe care am avut-o şi evident că sunt mulţumit dacă un prieten important din Europa apreciază lupta anticorupţie pe care o ducem în România. Pentru noi, eradicarea corupţiei este vitală, fiindcă această corupţie nu doar că ameninţă consolidarea democraţiei, corupţia încetinește creșterea economică, corupţia îi sperie pe investitori. Cred că suntem pe calea cea bună, dar mai avem mult de făcut. Evident că, în măsura în care autorităţile slovace doresc un schimb de experienţă sau doresc să cunoască în detaliu modelul nostru, suntem mai mult decât dispuși să împărtăşim experienţa noastră şi să ajutăm pe partenerii noștri în a-şi construi organisme similar de eficiente.”

 

Jurnalist: „În ce măsură aţi discutat despre posibilitatea ca cele două ţări să construiască, eventual, un plan comun pentru a determina Uniunea Europeană să ia în considerare, mai degrabă, cotele voluntare de preluare a refugiaţilor?”

Președintele Republicii Slovace, domnul Andrej Kiska: „Cotele privind migranții au fost o propunere nefericită, o soluţie nefericită şi personal le consider o temă politică moartă. Vă mulțumesc!”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Evident că în cadrul discuţiilor am abordat şi chestiunea migraţiei. România este parte activă în căutarea unei soluţii pentru migraţie. Noi credem în continuare că migraţia este o problemă care poate să fie rezolvată doar dacă mergem la sursă. Dacă Siria va fi pacificată, dacă partenerii şi cei care însă nu sunt parteneri din Africa vor primi un ajutor substanţial pentru dezvoltare. În rest, suntem de părere că Europa are nevoie de frontiere externe sigure, şi aici România cu siguranţă joacă un rol foarte pozitiv. Noi am dovedit, chiar şi în ultima perioadă, că ştim foarte bine să apărăm frontiera externă a Uniunii, ştim foarte bine cum să procedăm în cazul unor treceri clandestine în România. Cred că este important ca în Europa să căutăm soluţii comune, să terminăm odată cu abordările care divizează Uniunea şi să căutăm soluții care ne readuc împreună din nou. Această chestiune a migraţiei şi felul în care îi tratăm pe imigranți, din păcate, a devenit o chestiune care divide Europa şi nu aduce niciun fel de soluție. Trebuie să găsim o altă abordare, mai bună, comună şi eficientă. Vă mulţumesc tuturor!”

Președintele Republicii Slovace, domnul Andrej Kiska: „Mai vreau să spun câteva cuvinte, ca să nu rămână doar un răspuns atât de simplist. Două observații. Câteodată se mai aud dinspre partea Pactului de la Vișegrad diferite puncte de vedere referitoare la criza migranților. Eu sunt convins, ca și Președinte al țării noastre, că, așa cum oamenii care sunt de succes, trebuie din punct de vedere moral, să ajute oamenii cu probleme, astfel fiecare țară de succes trebuie să aibă în vedere cum poate să ajute oamenii care fug din fața morții și a ororilor. Este o obligație morală a noastră. Iar a doua observație este solidaritatea. Și România, precum și Slovacia, avem graniță cu Ucraina. Noi putem să ne imaginăm dacă în Ucraina ar apărea o criză imensă, iar pe teritoriul Slovaciei ar intra câteva sute de mii de refugiați din Ucraina, că vom cere și noi ajutor la rândul nostru. Vom cere restului țărilor europene solidaritate, o rezolvare comună, așa cum și noi astăzi trebuie să ne comportăm la fel față de țările care au probleme cu criza migrațională și, benevol, în baza solidarității, să ajutăm și să întindem o mână. Vă mulțumesc!”