Declaraţia de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și a Președintelui Republicii Franceze, domnul François Hollande

15:30 | 10 Februarie 2015 | Franța

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a întâlnit marţi, 10 februarie a.c., la Paris (Republica Franceză), cu Președintele Republicii Franceze, domnul François Hollande. La finalul convorbirilor, cei doi oficiali au susţinut o declaraţie de presă comună.


Vă prezentăm în continuare textul declaraţiei:

Președintele Republicii Franceze, domnul François Hollande: Doamnelor și domnilor, m-am întâlnit cu Președintele României, domnul Klaus Iohannis. I-am mulţumit pentru vizita pe care o face în Europa și, de asemenea, i-am mulţumit pentru că era aici pe 11 ianuarie, marcând, astfel, solidaritatea României cu Franţa lovită de atentate. Am constatat cât de solide sunt relaţiile dintre România și Franţa, își trag rădăcinile din istorie, dar se prelungesc, pentru ca să putem degaja perspective împreună. Istoria înseamnă și limba pe care o vorbim, pentru că România este o ţară francofonă, care oferă un spaţiu larg în sistemul său de educaţie predării limbii franceze și pentru asta ţin să-i mulţumesc domnului Președinte. Acum, în ceea ce privește subiectele politice pe care le-am evocat. Uniunea Europeană, în care suntem angajaţi împreună, vom avea un Consiliu European joi și vom vorbi despre subiecte importante, în mod special de securitate și am fost de acord să ajungem la o hotărâre în momentul acestui Consiliu, pe programul degajat și pentru a ajunge să procedăm la controalele necesare pentru a îndepărta ţinte pe care le au în vedere alte programe, alte tentative de radicalizare. În ceea ce privește Spaţiul Schengen, care privește România, domnul Președinte a spus ca ţara sa este gata să-și asume unele angajamente, de care, de altfel, avem nevoie și vreau ca joi, la Consiliul European, să putem ajunge la niște coordonări pe ansamblul dispoziţiilor luate la frontiere, în așa fel încât să putem controla și mai bine intrările și ieșirile care au ca ţintă continentul european, în așa fel încât să putem preveni plecările unor combatanţi în străinătate și să putem fi informaţi de revenirea lor în Europa.

Am vorbit, de asemenea, și despre Ucraina. România are o frontieră întinsă cu Ucraina, iar Franţa este, împreună cu Germania, angajată într-o iniţiativă care mâine își va găsi realizarea, sper, la Minsk. Discuţii mai au loc și astăzi, dar și lupte se desfășoară în continuare astăzi în estul Ucrainei, lupte care se soldează cu morţi printre civilii care trăiesc un adevărat calvar. Deci, trebuie să facem tot ce putem. Cancelarul Angela Merkel și eu însumi suntem foarte activi până în ultimul moment al acestei întâlniri pentru ca să ajungem la un acord, la o reglementare globală. Avem cu toţii interes ca această reglementare să se producă. Mai întâi ucrainenii, care să-și regăsească stabilitatea în cadrul integrităţii teritoriale, dar și Rusia, pentru ca să poată avea relaţii conforme cu istoria, cu viitorul, cu interesele sale, relaţii cu Uniunea Europeană. Dar avem și avantajul ca pe plan economic să ajungem să constatăm o reluare foarte puternică a schimburilor comerciale. De altfel, acesta este scopul sancţiunilor economice. Dorim, Cancelarul
Merkel și cu mine, să ajungem la Minsk la un schimb de opinii, dar noi vrem să mergem acolo cu dorinţa fermă de a reuși, fără să avem siguranţa însă că vom reuși. Fiecare trebuie să-și asume responsabilităţile care-i revin.

Împreună cu domnul Președinte Iohannis am vorbit și despre economie. Franţa este prezentă în România, investiţii importante au fost făcute în ultimii ani și dorim să le dezvoltăm. Reamintesc faptul că Renault este puternic implantat în România, contribuie la nivel de 3% la producţia industrială românească. Asta arată amploarea a ceea ce s-a putut face în România și arată și interesul, dimensiunea interesului Franţei. Pentru că putem constata un excedent al balanţei în ceea ce privește relaţia dintre Franţa și România. Am spus că sperăm că putem coopera și mai bine pe viitor în ceea ce privește infrastructura, construcţia de autostrăzi, în domeniul energiei, în ceea ce privește energia nucleară, în sectorul serviciilor, mai ales în ceea ce privește apoi și noile tehnologii, tehnologiile informatice și, bineînţeles, în domeniul apărării. Şi sper, cred că această vizită a Președintelui României ne va permite să ajungem la rezultatele dorite.

În sfârșit, pe plan cultural avem foarte multe schimburi, avem relaţii știinţifice, universitare, avem instituţii culturale franceze stabilite în prezent în România și dorim ca anul 2018 să fie deosebit de marcat în România, pentru că este, practic, definirea statului, aniversarea definirii statului modern român și vrem să avem o puternică mobilizare pentru a face din acest moment o punere în evidenţă a prieteniei dintre ţările noastre. Am evocat și problema sensibilă a romilor. De câteva luni, la iniţiativa guvernelor noastre, am ajuns la o cooperare în domeniul Poliţiei mult mai strânsă. Dorim să ajungem la o integrare mai profundă a acestor minorităţi în România și am stabilit să punem la punct o strategie comună. Avem poliţiști din România care lucrează în Franţa împreună cu noi pentru ca să luptăm împotriva unor categorii de trafic și am
reafirmat voinţa noastră de a putea vedea reglementată această problemă cu fermitate, dar într-un spirit umanitar. Deci, încă o dată, vreau să menţionez mulţumirea pe care o am de a-l primi pe domnul Președinte Iohannis astăzi.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Domnule președinte, doamnelor și domnilor, mă bucur că mă aflu astăzi aici, la Paris. Invitaţia pe care mi-aţi adresat-o dumneavoastră, domnule Președinte Hollande, constituie un simbol puternic al importanţei pe care o are relaţia bilaterală dintre România și Franţa, în viziunea atât a părţii române, cât și a părţii franceze. M-am bucurat că la această primă discuţie a fost posibil să participe și domnul ministru de Externe, și domnul ministru al Economiei. Am fost satisfăcut de substanţa discuţiilor purtate. Relaţia bilaterală dintre România și Franţa, concretizată într-un parteneriat strategic, se dezvoltă atât în jurul unei foarte importante dimensiuni politice, cât și al unei cooperări sectoriale foarte bogate. Am reafirmat importanţa prioritară pentru România a relaţiei cu Franţa și dorinţa de dezvoltare a acesteia, inclusiv, domnule Președinte, în cadrul european. V-am adresat, domnule Președinte, invitaţia de a efectua o vizită în România, pentru a consolida ritmul de dezvoltare al relaţiei bilaterale și sper ca acest lucru să fie posibil cât de curând.

Principalele repere ale relaţiei bilaterale privesc cooperarea economică, bazată pe dorinţa de a aprofunda și diversifica în ansamblu colaborarea sectorială în numeroase domenii. Un aspect deosebit de important pentru autorităţile de la București, pe care l-am discutat cu domnul Președinte Hollande, este cel al imaginii pe care o au în Franţa România și comunitatea românească din Hexagon. Suntem încrezători că fapte izolate, atunci când sunt tratate cu luciditate și moderaţie, nu pot avea un efect negativ de durată asupra unei lungi relaţii de respect reciproc și colaborare politică și culturală. Am solicitat domnului Președinte Hollande, pentru eforturile noastre, sprijin în domeniul de combatere a oricărui discurs ce reduce o relaţie solidă la clișee.

Am solicitat sprijinul Franţei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. Am exprimat încrederea că o astfel de decizie pozitivă privind aderarea României la Schengen va putea fi adoptată cât mai curând posibil. Am discutat, de asemenea, despre priorităţile la nivel european ale luptei antiteroriste, în acest sens fiind o sporire a eforturilor comune în combaterea fenomenului, deci, și a cooperării, și a coordonării. Am trecut în revistă împreună cu domnul președinte Hollande și cu ceilalţi interlocutori francezi evoluţiile preocupante din vecinătatea estică a UE, dar și modalităţile de sporire a apropierii unora din state de regiunea UE. Republica Moldova rămâne, desigur, o prioritate majoră pentru România, obiectivul principal fiind încurajarea parcursului european, printr-un sprijin cât mai consistent la nivel european pentru implementarea Acordului de asociere.

Am avut, de asemenea, un schimb de opinii referitoare la situaţia din Ucraina, în cadrul căreia am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional. Am discutat despre evoluţiile economice de la nivelul Uniunii Europene și măsurile de consolidare a creșterii economice și de ocupare a forţei de muncă. Am exprimat sprijinul României pentru o serie de priorităţi ale agendei strategice ale Uniunii, cu accent pe stimularea investiţiilor, creșterea economică, dar și reducerea șomajului, domenii care ne-au permis ilustrarea, de asemenea, a unor puncte de vedere comune ale României și Franţei. Vom avea prilejul să reluăm aceste aspecte, atât în discuţiile pe care urmează să le am în cursul acestei după-amiezi cu înalţi demnitari francezi – mă întâlnesc cu Președintele Senatului, cu Președintele Adunării Naţionale - cât și în viitoarele discuţii la cel mai înalt nivel dintre România și Franţa, atât în cadru bilateral, cât și cu ocazia participării la reuniunile din cadrul Uniunii Europene. Acesta este și un mod de a sublinia, o dată în plus, faptul că voi continua să consider relaţia cu Franţa drept o prioritate, din care va decurge în mod firesc, cred, necesitatea asigurării unui dialog permanent și foarte bun.