Declarația de presă a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la finalul Summitului UE-CELAC de la Bruxelles (Regatul Belgiei)

14:00 | 11 Iunie 2015 | Uniunea Europeană

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 11 iunie a.c., la Bruxelles (Regatul Belgiei), la finalul Summitului UE-CELAC, o declarație de presă.


Vă prezentăm în continuare textul declarației de presă:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună ziua. Astăzi am participat la al 7-lea Summit Uniunea Europeană – America Latină și Caraibi și al doilea în acest format de acum, după cel de la Santiago de Chile, din 2013. Importanţa pe care relaţia interregională UE - America Latină o reprezintă s-a reflectat şi în nivelul de participare de ambele părţi, la Bruxelles fiind prezenţi majoritatea liderilor din Uniunea Europeană şi din America Latină şi Caraibe. Summitul s-a desfăşurat în condiţiile în care a devenit evidentă necesitatea unei adaptări a mecanismelor de cooperare interregională la contextul actual internaţional şi global. S-a discutat despre nevoia identificării de soluţii inovative, în cadrul unui parteneriat echilibrat şi echitabil, pentru provocări globale. Dezvoltarea durabilă şi agenda pentru dezvoltarea post 2015, încheierea şi modernizarea acordurilor comerciale bi şi multilaterale, eradicarea sărăciei, lupta împotriva schimbărilor climatice au fost temele cele mai des menţionate. Summitul s-a încheiat cu adoptarea a două declaraţii comune, o declaraţie politică şi una de principii, care stabilesc bazele politice ale acestui parteneriat interregional. S-a adoptat, de asemenea, un plan de acţiune pentru implementarea Declaraţiei de principii. Aceasta prevede iniţiative comune în domenii precum cercetarea şi tehnologia informaţiilor, incluziunea socială, dezvoltarea urbană şi imigraţie. În ceea ce mă priveşte, am susţinut, în cadrul dezbaterilor, tocmai această necesitate de schimbare, de actualizare a mecanismelor de cooperare interregională, pentru a menţine viabilă şi eficientă conlucrarea între cele două continente, ca instrument strategic nu doar pentru acest proces, ci şi pentru o acţiune mai activă şi mai concertată în rezolvarea problemelor globale. Poziţia şi punctele de vedere exprimate de România se regăsesc în concluziile Summitului.

În marja Summitului, am avut astăzi o întâlnire cu domnul David Cameron, prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, la solicitarea părţii britanice. Discuţiile au fost legate de procesul de renegociere a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie, în perspectiva viitorului referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. Prim-ministrul britanic mi-a prezentat obiectivele pe care le urmăreşte în acest proces. Acestea se referă, în principal, la creşterea legitimităţii democratice a Uniunii, în primul rând la acordarea de puteri sporite parlamentelor naţionale, consolidarea competitivităţii Uniunii Europene, asigurarea echilibrului între statele membre al zonei euro şi cele din afara zonei euro, precum şi la libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii Europene şi limitarea accesului la beneficiul social pentru aceştia. Eu am susţinut că locul Regatului Unit este clar în interiorul Uniunii Europene. O eventuală ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar rezulta într-o slăbire, pe de-o parte, a Uniunii Europene, pe de cealaltă parte, a Marii Britanii. Nu poate fi, după părerea mea - şi acest lucrul l-am subliniat foarte clar -, nu poate fi pus în discuţie dreptul fundamental la libera circulaţie a persoanelor în Uniunea Europeană. Este libertatea de mişcare a forţei de muncă, unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene, şi am subliniat că asigurarea egalităţii de tratament între toţi cetăţenii Uniunii Europene este fundamentală şi trebuie garantată. Am subliniat, de asemenea, faptul că, în analiza noastră, soluţiile care să răspundă preocupărilor britanice nu reclamă schimbări în tratatele Uniunii. Vă mulţumesc. Dacă aveţi întrebări legate de aceste subiecte. Vă rog.

Întrebare: (…)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu a fost discuția centrată pe cetățenii români sau originari din România în această chestiune, însă, într-adevăr am discutat destul de mult pe tema acestui drept fundamental, al liberei circulații a forței de muncă în Uniunea Europeană. Preocuparea prim-ministrului Cameron este, nu neapărat legată de acest drept, și chiar a subliniat că, după părerea lui, acest drept este un drept câștigat și trebuie păstrat, ci faptul că, în cadrul acestei mișcări sunt, totuși, foarte multe persoane care solicită beneficii sociale și aici apare problema. Iar, în acest context, eu am propus să începem un proces de reflecție cum putem să despărțim dreptul la liberă mișcare de dreptul la beneficii sociale și cum poate fi acest lucru pus în acord cu toate statele membre. Deci, am constatat cu bucurie și am subliniat acest lucru, că domnul prim-ministru Cameron a venit din proprie inițiativă cu afirmația de acceptare a dreptului la liberă circulație a persoanelor în cadrul Uniunii Europene, fiind preocupat, după cum am spus, de partea financiară, de beneficii sociale. Vă rog.

Întrebare: (…)


Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu este simplu, nu a spus nimeni că este simplu dar, după părerea mea, în acest mod putem să rezolvăm problema fiindcă ați văzut și în Italia, și în Germania și, sigur, în Marea Britanie, problema fundamentală nu a fost că românii s-au dus acolo să muncească. Acesta e un lucru care a fost acceptat tacit de țările respective și eu mi-am permis de fiecare dată în relația bilaterală să subliniez că pentru România este oarecum o pierdere că forța de muncă calificată merge în altă parte și muncește acolo, dar nu asta a fost problema. Ci problema a fost că sunt, totuși, oameni care merg acolo pentru a beneficia de anumite drepturi sociale, mai exact de ajutor de șomaj, fără să fi muncit în țara respectivă. Sigur, tratatele Uniunii spun că toți cetățenii trebuie tratați egal și, dacă cetățenii originari din acea țară beneficiază de ajutor de șomaj, atunci au fost unii care au speculat exact acest lucru și s-au dus pentru ajutorul de șomaj acolo. Lucru care deranjează și politic și putem să înțelegem acest lucru. Dar nu vreau ca din acest motiv, fiindcă unii beneficiază poate un pic pe nedrept de anumite beneficii sociale, să punem sub semnul întrebării dreptul la liberă circulație a forței de muncă.

Întrebare: (…)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu este chiar așa simplu tocmai datorită principiului tratamentului egal. Dacă vorbim de o țară x, nu vreau să nominalizez acum, unde și la noi, de exemplu, cine intră în șomaj are dreptul la o alocație de șomaj. Ei nu vor să dea, de fapt, această alocație decât celor care au muncit deja o anumită perioadă de timp în țara respectivă, ori asta introduce o inegalitate în tratament. Deci, aici e problema juridică. Vă rog. 

Întrebare: (…)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am discutat aceasta întreagă serie de probleme. Într-adevăr, m-a bucurat și am subliniat acest lucru, faptul că premierul Cameron a spus că este important să menținem principiul liberei circulații a forței de muncă, a persoanelor în cadrul Uniunii Europene. Dar Marea Britanie are o problemă cu beneficiile sociale. Am înțeles acest lucru, la fel ca și mulți alți politicieni europeni. Este o chestiune care a apărut și în alte țări, nu este o chestiune specifică Marii Britanii. Am avut aceste discuții și în Germania, Italia și în alte țări, dar, din nefericire, mulți politicieni amestecă puțin lucrurile. Iar confuzia obișnuită care, în opinia mea, nu ar trebui făcută, este cea dintre libera circulație și beneficiile sociale. Așa că, astăzi, le-am sugerat premierului Cameron, și, cu alte ocazii, și altor lideri europeni, că ar trebui să încercăm să delimităm acești termeni. Pe de o parte, se află libera circulație, care reprezintă o realizare importantă pentru Uniunea Europeană, un lucru pe care îl putem afirma ca principiu al Uniunii – oricine poate călători oriunde și poate munci și trăi și se poate integra într-o societate. Acest lucru nu este o problema, deoarece milioane de români, mai exact 4 milioane de români locuiesc și muncesc în alte țări europene. Cei mai mulți sunt bine integrați în societățile în care locuiesc și muncesc. Problema este că unii dintre ei merg în alte țări pentru a încerca să beneficieze de asistență socială, fără a încerca să obțină un loc de muncă. Acesta este o mare problema. În opinia mea, trebuie să încercăm să separăm aceste doua concepte – să menținem principiul liberei circulații, care reprezintă o realitate valoroasă și să încercăm să extragem, să îndepărtăm partea privind asistența socială, spre a putea rezolva problema. Acest lucru nu trebuie tratat la pachet. Dacă abordam aceste chestiuni separat, cred că avem o șansa infinit mai bună să rezolvăm problema. 

Întrebare: (…)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceasta este problema derivată din jurisdicție, deoarece dispunem de principiul european de a-i trata în mod egal pe toți cetățenii. Niciun stat membru nu are dreptul să îi trateze pe cetățenii veniți din afara sa în mod diferit față de propriii cetățeni. Dar, bineînțeles că trebuie să găsim o soluție. Nimeni nu-și dorește o soluție discriminatorie. Ne aflăm într-o situație în care trebuie să găsim soluții practice, nediscriminatorii care să permită să abordăm acest tip de probleme. Nu am detaliat aceste chestiuni cu prim-ministrul Cameron, deoarece a fost prima noastră întâlnire. Dar convingerea mea este că, dacă începem un proces de reflecție, vom putea găsi soluții acceptabile pentru toată lumea. 

Întrebare: (…)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Evident că nu, deoarece este interesul meu ca românii să fie tratați ca cetățeni europeni oriunde în cadrul Uniunii Europene. Pe de altă parte, însă, înțeleg că Marea Britanie are o problema. Așadar, să discutam despre această problemă și să găsim soluții! Mulțumesc!