Intervențiile Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din cadrul întâlnirii cu premianții competiției „Civic Avengers”

17:10 | 18 Decembrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat marți, 18 decembrie a.c., la o întâlnire cu premianții competiției „Civic Avengers”.

 

Vă prezentăm în continuare transcrierea intervențiilor Președintelui României din cadrul evenimentului:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Îmi pare bine că s-a materializat această întâlnire! Cred că organizatorii au făcut un lucru excelent prin această competiție și voi, care sunteți câștigătorii, cu siguranță sunteți niște exemple foarte bune pentru tinerii noștri, prin implicare, prin curaj civic, și abia aștept să îmi spuneți câte ceva din ce ați făcut, ce ați auzit, cum ați rezolvat temele din concurs.

(...)

O chestiune ați menționat și vreau să o reiau foarte pe scurt, fiindcă mi-a plăcut în mod deosebit această probă, de a lua contact cu cineva, o persoană, care are demnitate publică sau funcție publică. Am menționat acest lucru în repetate rânduri și în context european. Suntem într-o fază în care, din păcate, foarte mulți politicieni pierd contactul cu oamenii. Și este o mare problemă și un mare pericol, fiindcă dacă aleșii nu mai au contact cu alegătorii, cu oamenii care au preocupărilor lor legitime, lucruri ajung să fie dezbătute de unii și de alții în paralel, ceea ce, până la urmă, duce la o neîncredere în ceea ce fac politicienii. Și această neîncredere, de exemplu, în spațiul european duce la ceea ce cunoaștem drept euroscepticism, și este periculos fiindcă ne îndepărtează de un proiect foarte, foarte bun, dar lipsește de multe ori liantul între omul interesat, alegătorul interesat, și politicianul. Și poate vrea cineva să îmi detalieze un pic cum a decurs întâlnirea cu oricine v-ați ales să vă întâlniți.

Întrebare: Domnule Președinte, din experiența proprie, domeniul de activitate a Ministerului Educației este cel al memorării informațiilor și nu al educării. Atât dumneavoastră, cât și Administrația Prezidențială, ați inițiat Proiectul „România Educată”. Aș vrea să vă întreb următoarele: avem în momentul de față, baza, din punct de vedere al resurselor umane pentru a implementa acest program? În ce mod se va implementa acest program? În câți ani vom vedea efectele vizibile ale programului dumneavoastră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am demarat Proiectul „România Educată”, fiindcă, după părerea mea, România are o șansă mare de a-și construi un viitor solid în rândul națiunilor doar dacă pune un accent foarte mare pe educație. Se știe că avem foarte mulți tineri foarte interesați, foarte mulți sunt talentați – știm aceste lucruri de la antreprenori, de la profesori, inclusiv din străinătate. Deci, avem generații tinere care sunt dornice să primească educație foarte bună. Avem inclusiv oameni foarte buni în sistem. Nu suficienți, deci aici ar fi nevoie încă de pregătire și ea, de fapt, este o pregătire care trebuie să se întâmple permanent, de oameni foarte buni. Ceea ce lipsește în momentul în față, și lipsește cam de 30 de ani încoace, este un concept. Nu există un concept care spune ce vrea România în domeniul educației. Noi continuăm așa, în virtutea inerției, cum s-a creat sistemul în anii ’60-’70, așa continuă. Pur întâmplător, sunt dascăl – dacă merg într-o școală oarecare, într-o clasă, seamănă izbitor cu ce a fost când am fost eu elev. Or așa, mi se pare că nu este prea bine. Noi vrem să educăm tinerele generații pentru secolul XXI, nu pentru secolul XX, care a trecut. Și, în acest fel, am ajuns să ne ocupăm foarte mult de Proiectul „România Educată”, am adunat foarte multe opinii, am avut grupe de lucru, pentru că vrem să cuprindem pe cât mai mulți în acest proiect, să avem opinii multe, interesante, orientate spre viitor. Acum am ajuns în faza în care avem, împreună cu toți cei care au lucrat, și sunt foarte mulți, sunt aproape 10.000 de oameni care au avut input în proiect, avem un prim draft, care este încă într-o formă brută, și l-am pus în dezbatere publică. Vor fi câteva luni cel puțin, în care așteptăm, în continuare, să avem input de la diverse persoane, organizații, ONG-uri interesate. Vom avea dezbateri, vom avea confruntări, fără doar și poate, și se va cristaliza un proiect pe care, pe urmă, putem să îl supunem dezbaterii politice și de unde sperăm să apară politici în domeniul educației, care, în fine, ne ajută să punem în practică o educație pentru secolul XXI. Deci, intenții bune sunt, oameni buni sunt – sunt chiar optimist în această chestiune. Însă, nu vreau să își imagineze cineva că în două-trei luni o să avem un alt sistem de educație. Fiindcă, una la mână, ați văzut că în politică lucrurile s-au învolburat, am intrat, practic, în an electoral, și dezbaterea politică va fi viciată de alegeri, deci mai bine să avem răbdare decât să stricăm un lucru bun. Plus că un sistem mare, marile sisteme publice nu se pot schimba de azi pe mâine, este imposibil. Gândiți-vă că ați intrat la vârsta de 6 ani în școală și când ați terminat ați avut, nu știu, 23-24 de ani. Deci cam atâta este un ciclu. Și atunci, schimbarea întregului sistem durează destul de mult, trebuie inclusiv gândită o politică despre cum implementez schimbarea ca să nu strici mai mult decât construiești în faza de implementare. Deci, practic, va dura până când avem un rezultat foarte bun, dar eu cred că merită. România merită, tinerii din România merită un sistem orientat spre viitor care le va da toate instrumentele pentru a fi oameni de succes în viața lor profesională.

Întrebare: La unele materii am profesori din Germania care predau după programa germană și unul dintre proiectele lor este un program de practică pentru liceeni care, timp de două săptămâni, fiecare elev de clasa a X-a și a XI-a își alege o firmă sau o instituție unde face practică. Pe lângă faptul că este o experiență faină, ne ajută pe majoritatea dintre noi, și inclusiv pe mine să ne orientăm mai departe spre ce facultate vrem să urmăm. Aveți de gând, prin programul dumneavoastră „România Educată” să introduceți ceva asemănător?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, este o formă simplificată din ceea ce se numește învățământul dual. Este important ca elevii să aibă, sigur, o bază teoretică solidă, nu prin învățare pe de rost, ci chiar solidă. Și, pe de altă parte, este foarte important să aibă experiența practică. Sigur, pentru un elev care dorește mai degrabă o carieră teoretică academică, practica într-o întreprindere oarecare îl ajută să înțeleagă niște lucruri care, probabil, îl ajută în viața de adult, dar pentru mulți copii contactul cu o fabrică, cu un meseriaș poate să îi facă să își regândească cariera și poate își dau atunci abia seama că, de fapt, nu vor o filieră teoretică, că vor să învețe o meserie. Și este un lucru extrem de important, dar și când învață o meserie să nu ne imaginăm că îl trimitem undeva, într-un atelier, unde învață doar să facă anumite lucruri. Trebuie să ne îngrijim și de aspectul de pregătire teoretică și de asta se numește învățământul dual - și pregătirea teoretică, și pregătirea practică. Noi am avut, în România, o formă de învățământ dual, o formă primitivă și puțin necoaptă, dar așa cum a fost, ea a funcționat și, din motive pe care nu le cunoaște nimeni, a fost abandonată și desființată, iar de ani de zile de când vin investitori, și români, și străini, care înființează firme, ne spun că au nevoie de oameni pregătiți nu numai teoretic, ci și practic. Există proiecte-pilot, unde tineri sunt pregătiți și teoretic și pentru o meserie practică și vrem să mergem mai departe și să generalizăm această variantă tocmai pentru a oferi tinerilor care preferă o meserie practică un parcurs școlar care până la urmă îi dă și pregătirea efectivă, îi dă și calificarea respectivă și îl pune și în contact cu un posibil angajator.

Întrebare: Cum vedeți dumneavoastră România ca țară, în viitorul apropiat?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă întrebarea a fost spre a rămâne sau a pleca, eu am un răspuns foarte clar pe care l-am dat tuturor foștilor mei elevi care m-au întrebat. Rămâneți, este țara noastră, aici vrem să mișcăm ceva. Dar, sigur, există varianta ca la un anumit moment, de exemplu din facultate să plece un an sau doi la studii în altă parte, lucru care s-a dovedit a fi foarte util dacă ne gândim că și generațiile care au făurit România, au fost mulți și la studii și în străinătate, dar s-au întors acasă și aici au construit România. Opinia mea este foarte clară: se poate pleca pentru studii sau pentru schimb de experiență, dar viitorul unui tânăr român, și al unuia mai puțin tânăr român, este în România. Cum va arăta? Eu cred că va arăta bine, ceea ce își doresc foarte, foarte mulți credeți-mă că mă întâlnesc cu multă lume. Oamenii vor o Române puternică, o Românie prosperă, o Românie dreaptă, un stat de drept și aceste lucruri sunt posibile. Acum, bănuiesc că ați observat discuțiile din spațiul public – sunt și unii care își doresc altceva, dar, după părerea mea ei sunt o mică minoritate și ar fi bine să înțeleagă că sunt o mică minoritate și majoritatea românilor își doresc să fie europeni, să poată circula, să aibă o țară care e mândră, e o țară care are succes, unde locurile de muncă sunt din ce în ce mai bune, unde investitorii, și românii, și străinii, sunt primiți cu brațele deschise, nu cu critici total absurde, unde justiția este nu numai legală, ci și dreaptă. Acestea sunt lucrurile pe care cel puțin cei cu care am vorbit eu, cu toții și le doresc. Chiar mă interesează dacă vi se pare că am spus un lucru pe care vi-l doriți sau dacă vi se pare că este numai, așa, un text politic.

Întrebare: Eu am două întrebări strict de politică, una legată de politica internă, una de politica externă. Voi începe cu cea despre politica internă. Observăm de mai mulți ani, de mai mult de 10 ani, un război între cele două Palate, Cotroceni și Victoria, un război care afectează direct populația României. V-ați gândit vreodată să schimbăm forma din republică parlamentară în republică prezidențială? Fiindcă așa ați avea mai multă putere să schimbați ceva. V-ați gândit vreodată la chestia asta?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu m-am gândit și sunt sigur că foarte mulți s-au gândit. Arhitectura statului nostru este dată de Constituție și așa a gândit grupul care a scris Constituția, care a fost ulterior aprobată, arhitectura statului. Acum, după ce s-au făcut câteva modificări, și vă reamintesc că aceste diferende au apărut după ce s-a schimbat durata mandatului Președintelui – sigur, lumea își pune întrebări, de ce nu am putea să mergem pe aceeași lungime de undă. În practică, se vede că, prin decalarea alegerilor, alegătorul român preferă să aibă un oarecare echilibru care, din păcate, de foarte multe ori duce la divergențe, așa cum le avem acum. Dar, dacă aș fi dispus să discut fără emoții și fără să apară o problemă majoră despre lucruri care țin de politica fiscală sau economică, sau despre ce facem cu școlile, nu sunt absolut deloc dispus să fac compromisuri când vorbim despre independența justiției și statul de drept în România. Aici am o părere foarte clară! Avem nevoie de justiție independentă, este obligatoriu și ne dorim statul de drept în România! Vrem să fim în Europa. Aceste lucruri nu sunt absolut dispus să le spun sub semnul întrebării într-o discuție cu politicieni pe care i-ați observat cu siguranță, care tocmai aceste lucruri vor să le pună sub semnul întrebării. Or, așa ceva nu se poate, și atunci, în mod natural, apare această divergență de opinii. Și, până la urmă, alegătorul român trebuie să spună care este varianta pe care și-o dorește, și sunt ferm convins că varianta descrisă de mine și-o dorește, cel puțin o mare majoritate.

Întrebare: Și acum întrebarea legată de politică externă. Observăm o mutare a Rusiei pe plan geopolitic destul de intensă. Ce părere aveți, România, în următorii ani, este amenințată de Rusia?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: România a ales o cale care aduce, dacă vrem să fim consecvenți, și prosperitate, și siguranță. Este, pe de-o parte, în zona economică – apartenența la Uniunea Europeană, care ne ajută foarte mult și este foarte bună pentru România. Pe de altă parte, în domeniul securității, suntem în NATO și NATO este cea mai puternică alianță militară care a existat vreodată pe Pământ. Deci, din acest punct de vedere, chiar nu cred că România o să ajungă într-o situație dificilă. Tocmai de aceea, mă surprinde foarte neplăcut cum există politicieni care pun sub semnul întrebării exact aceste două alianțe sau uniuni, care ne pun într-o situație foarte, foarte solidă. În plan extern, sunt doi piloni foarte, foarte importanți pentru România viitorului și aceste lucruri, pe de-o parte, trebuie bine judecate. Pe de altă parte, trebuie să fim foarte conștienți că viitorul nostru aici este, în Uniunea Europeană, în NATO, în democrațiile de tip euroatlantic, democrații solide, și nu în altă parte. Și atunci vom fi bine apărați și de pericole care vin din alte spații, cu alte abordări.

Întrebare: Domnule Preşedinte, eu sunt student la Cluj, am plecat din Iași și am văzut partea un pic mai săracă a Moldovei și apoi am trecut în Transilvania, spre o regiune mai prosperă. În contextul în care am văzut mai multe regiuni ale României, cum vedeți acum discrepanțele majore care există între urban și rural și cum ați vedea pe viitor să se micșoreze aceste diferențe între polii mari, orașele mari ca Timișoara, Cluj, Iași, Constanța, București și satele mici sau comunele din județe din nordul Moldovei sau...?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, cunosc aceste diferențe și în nivelul de trai și în șansele tinerilor. Ele trebuie eliminate, asta trebuie să fie politică de stat și, probabil m-ați auzit vorbind despre autostrada care ar trebui să lege Transilvania de Moldova sau Moldova de Transilvania. Este doar un exemplu despre cum putem practic, prin dezvoltarea unei infrastructuri sănătoase, să ajutăm la depășirea unor diferențe de dezvoltare între regiuni. Și aceste diferențe nu fac bine. În primul rând, nu fac bine fiindcă suntem toți cetățeni români și toți vrem să avem un nivel bun de trai. Pe de altă parte, aceste diferențe de multe ori apar din neglijențe guvernamentale sau din politici nesustenabile. Am fost de multe ori în Moldova, sunt oameni harnici, oameni dornici să aibă un loc de muncă, sunt oameni care vor și ei să muncească și să trăiască bine. Dar, investitorii de multe ori nu ajung în Moldova fiindcă se ajunge greu, transportul mărfurilor este foarte problematic dacă vrei să transporți ceva din Moldova în Europa de vest. Este chiar o problemă mare și, în acest fel, trebuie să avem grijă să dezvoltăm și infrastructura și șansele pentru regiunile care au rămas în urmă, în așa fel încât să vină cu o dezvoltare mai rapidă, iar diferența dintre urban și rural trebuie tratată foarte, foarte serios și începe, de exemplu, de la școală. Cum, știu, unii dintre voi, veniți din școli care nu au fost neapărat senzaționale sau în mediul urban. Există școli în mediul rural care au noroc și sunt învățători și profesori foarte buni, unde copiii chiar au o șansă. Deci nu apare acea diferență gravă. Dar, sunt multe școli unde nu sunt învățători, nu sunt profesori calificați fiindcă nu vor să meargă, naveta este prea grea, școala este prea departe de cel mai apropiat oraș și aici este nevoie de a interveni prin politici publice pentru a crea condiții și pentru copiii din mediul rural să beneficieze de o educație foarte bună. Și atunci, diferențele acestea vor dispărea. Nu de azi pe mâine, dar astfel de politici trebuie create de guverne înțelepte cu bătaie lungă, pentru a permite o dezvoltare echitabilă. Pe de altă parte, și Uniunea Europeană cunoaște aceste diferențe și există politici bine gândite, care țintesc exact ajutorarea regiunilor mai sărace pentru a prinde din urmă regiunile mai bine dezvoltate, foarte mult din așa-numitele fonduri europene, de fapt, gândite pentru acest sector sunt politicile de coeziune, care vin să ajute la dezvoltarea regiunilor care au rămas în urmă pentru a egaliza nivelul de dezvoltare, dar pentru a egaliza nivelul în sus, nu în jos.

Întrebare: Aș vrea să vă întreb, domnule Președinte, ce putem face sau ce puteți face pentru a-i proteja pe acești români, din Diaspora, și de ce nu, de a le oferi posibilitatea de a se întoarce acasă?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă spunem că e un discurs urât împotriva românilor de afară, eu mă număr printre cei care au un discurs frumos pentru românii de afară, cel puțin așa mi-l doresc și sper să-l fi înțeles așa. Și noi în Administrație avem chiar mai multe programe care merg și în paralel. Ultima dată am prezentat public o abordare care vrea să vină în sprijinul copiilor care au rămas singuri în țară, cu părinții plecați, și este o preocupare pe care o am și pe care o au și colegii mei din Administrație. Și am reușit să mișcăm câteva lucruri chiar și în zona guvernamentală. Eu cred că românii care pleacă din țară sunt tot ai noștri, nu văd niciun motiv să-i tratez altfel. Sunt oameni care merg acolo fiindcă vor să câștige mai bine sau vor să își realizeze o carieră. Eu întotdeauna sper că ei se și întorc și cred că este foarte important, din acest motiv, să-i ținem aproape de țară. Or, un discurs cum din păcate l-am auzit și după protestele din 10 august este gândit mai degrabă să-i descurajeze sau să-i țină în afară, ceea ce nu pot să accept sub nicio formă. Atâta vreme cât oamenii sunt ai noștri și se consideră ai noștri e foarte bine să-i tratăm așa. Poate vă amintiți, imediat după alegerea mea, din 2014, am convins partidele să modernizăm un pic legislația electorală pentru a înlesni votarea. Sigur, lucrurile întotdeauna sunt perfectibile și este foarte bine dacă există și o preocupare civică în a împinge politicienii să meargă mai departe și cu lucruri necesare, nu numai cu lucruri pe care nu ni le dorim cum ar fi amnistia și grațierea și, cred că, în acest sens, trebuie să vadă fiecare că există, și nu sunt singurul politician, sunt mulți politicieni, mai ales in Opoziție, dacă îi numărăm așa, se vede, care se simt foarte apropiați de Diaspora.

Întrebare: Ce mesaj aveți pentru tinerii care ar dori să se întoarcă în România, dar nu au la ce sau pentru tinerii care ar dori să plece, dar totuși vrem să rămână în țară?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta am mai spus și înainte. Părerea mea e că locul vostru este aici. Știu că nu e simplu. Eu sunt aici, cunosc problemele, cunosc greutățile. Și eu am fost tânăr dascăl, am făcut navetă cu autobuzul, două ore încolo, două ore înapoi. Cunosc aceste lucruri, dar dacă nu ne adunăm și nu ne străduim aici să facem să funcționeze lucrurile mai bine, vă garantez, nu vine nimeni să ni le rezolve. Deci problemele noastre, ale românilor, trebuie să le rezolvăm noi, românii. Dacă cineva pleacă, cum ai plecat fiindcă a plecat familia, și se întoarce, este un câștig pentru România. Fiecare om care călătorește un pic, poate își completează studiile sau vrea să mai câștige ceva, și vine înapoi, vine cu experiență, care este valoroasă. Știu de la mai mulți că le-a fost foarte greu când s-au întors că s-au simțit cumva ținuți în afară, dar mulți au reușit. Mulți au reușit, sunt oameni tineri care au venit în țară, ocupă poziții importante în companii renumite, sunt oameni care au intrat inclusiv în administrație, în politică sunt câțiva și cred că trebuie să vedem și exemplele pozitive. Sau unii au venit și au câștigat „Civic Avengers”. E o reușită, de ce să nu o spunem așa? Eu îi încurajez pe toți să facă treabă bună unde sunt, iar după un timp să vină acasă să facem treabă bună și aici.

Întrebare: Cum mă convingeți dumneavoastră pe mine să vă acord, din nou, votul de încredere în 2019? Și considerați că în acest moment trăim într-adevăr în România lucrului bine făcut?  

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mă gândesc că dacă pui așa întrebarea ști câte ceva despre politică, despre ce am făcut și mă gândesc că nu este chiar lipsit de importanță că sunt un politician pro-european. Am reușit să pun România pe harta europeană destul de sus – acum unii încercă să o tragă înapoi. Eu sunt în continuare dispus să o pun acolo, sunt un politician care este adeptul clar al valorilor euroatlantice, al unei democrații consolidate de tip european, sunt pro-dezvoltare, pro-dezvoltare sustenabilă, am dovedit în câteva rânduri poziții unde am fost că știu ce trebuie făcut, știu cum trebuie făcut. Sunt un politician care ascultă ce are alegătorul de spus. Cred că am reușit, în câteva rânduri, să vin cu inițiative bune, să construiesc, cum, în câteva rânduri, cred că am reușit să opresc câteva prostii care erau pe cale să se întâmple. Și cred că lumea a înțeles că sunt realmente un Președinte care dorește să dezvolte România. Optimal ar fi fost, sigur, ca în acești doi ani să fi existat și un guvern care își dorește cam aceleași lucruri pentru români. Nu spun să fie neapărat din același partid cu mine, dar să fie un partid care îți dorește o dezvoltare a României, care să fie pro-european, să lupte pentru imagine bună, pentru rezultate bune, pentru investiții bune, pentru educație, pentru România. Dar, eu sunt dispus să continui, este o luptă permanentă, este o luptă care trebuie dusă și cu multă răbdare, și cu multă speranță și cred că acestea sunt câteva argumente care l-ar face pe un tânăr să se gândească de ce ar trebui să mă realeagă.

Întrebare: Presupunem, prin absurd, că va cădea Guvernul Dăncilă. (...) Dar PSD-ALDE își păstrează majoritatea în Parlament. Veți propune, pentru a patra oară la rând, un premier din partea PSD, având în vedere primele trei guverne?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, asta putem să o uităm.

Întrebare: Dar, dacă vor veni cu un premier care pare calificat, la prima vedere, cu o propunere?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mă gândesc că dacă ar fi avut,  ar fi venit și până acum.

Întrebare: În primul rând, se vehiculează că în curând ordonanța amnistiei și grațierii va fi emisă. Ținând cont că sunt sondaje de opinie în care peste 90% din români se opun unei asemenea idei, dumneavoastră luați în considerare demararea unui referendum pe tema justiției, și în contextul în care mai multe organizații civice susțin un asemenea demers?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, haideți să încep să vă răspund din capăt și, pe urmă, o să vă mai spun niște lucruri care trebuie judecate de fiecare alegător, la modul cel mai serios. Da, este în discuție acest referendum. Știți bine că am făcut primii pași încă de acum câtăva vreme și i-am rugat, acum, asta spun așa, în premieră, i-am rugat pe colegii mei să studieze problema să vedem cum putem să abordăm chestiunea în așa fel încât să fie și eficientă. Una este să discuți despre un referendum și să nu meargă nimeni să pună ștampila și alta este să discuți despre un referendum care chiar mișcă ceva. Și eu cred că aici toată lumea înțelege că nu vrem să ne jucăm de-a referendumul și, dacă îl facem, să fie util. Un referendum convocat de Președinte nu produce rezultate obligatorii și acest lucru trebuie știut. Dacă fac un referendum, el se numește consultativ și, chiar dacă toți românii merg și spun că nu vor amnistie și grațiere sau nu vor o relaxare a legislației penale, ci una solidă, nu înseamnă că asta se și întâmplă, fiindcă este consultativ și rezultatul nu se poate constitui într-o obligație pentru Parlament. Asta trebuie știut din capul locului. Doi – unii dintre voi poate m-ați urmărit în campania din 2014, când am spus la vremea respectivă: „atenție, românilor, nu alegeți PSD, fiindcă ei vor vrea amnistie și grațiere pentru ai lor cu probleme penale, vor veni cu o politică economică care dă bani la asistații sociali și nu se îngrijește de investiții, vor veni cu o abordare strict populistă, care să se păstreze ei în poziții. Acestea sunt lucruri care pot fi verificate și pe care le-am spus în 2014. Le-am repetat în 2016, vă amintiți poate acea fază când am spus „fără penali, cât sunt eu Președinte nu vom avea Prim-ministru penal”. Și a început întreaga discuție cu penalii. Totuși, cumva au ajuns la guvernare fiindcă au fost votați și atunci concluzia simplă care este? Este bine să judecăm ce votăm, pe cine votăm, dar cel mai important lucru este să votăm. În 2016, foarte mulți au considerat că nici unii, nici alții nu sunt grozavi, că nu se merge la vot și, iată, catastrofal! Pentru că este o catastrofă. Cum putem, dragii mei, să ajungem în anul 2018 și să discutăm pe față, în spațiul public, despre amnistie și grațiere, fiindcă niște oameni condamnați penal conduc partidul de guvernare? Este inimaginabil. Niciodată în România nu a existat așa ceva. Niciodată. Nici pe vremea comuniștilor, nici pe vremea comuniștilor primitivi, de după război. Persoane cu probleme penale nu au ajuns pur și simplu în conducerea statului. Și dacă a dat Ceaușescu decret de grațiere, a dat ca să arate că este mărinimos și că a fost ziua lui sau că a fost o aniversare a statului, dar în niciun caz să albească dosarele colegilor de partid. Deci, vă spun, prin faptul că acești oameni au ajuns la putere, în România democrația este în pericol și trebuie să fim conștienți de acest lucru. Referendum vom vedea, vom discuta, dar votul decide și vă rog să transmiteți mai departe acest mesaj. Nu vreau să îi recomand acum cuiva să voteze A, B, C, D, ce va fi acolo, dar să meargă oamenii la vot. Dacă merg mulți la vot, votul va fi echilibrat, fiecare are partidul care îi place sau politicianul care îi place. Dar nu să ajungem la situația total, total ingrată în care am alunecat acum.

Întrebare: Care este cartea dumneavoastră preferată?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: La astfel de întrebări nu am răspuns nici în campanie, nici acum. Am și cărți preferate, și actori preferați, și cântăreți preferați...

Întrebare: Dar ceva care să ne recomandați nouă?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu sunt convins că o să găsiți lectura potrivită. Oricum, pot să vă fac o recomandare: Citiți! E bine, e util și deschide orizonturi.

Întrebare: Dumneavoastră aveți încredere în societatea românească că în 20 de ani se va schimba? Sunteți de acord sau nu sunteți de acord cu impozitatul Bisericii Ortodoxe?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta cu impozitarea este o chestiune care trebuie foarte bine judecată. Nu există doar o biserică în România, există multe biserici. Mă gândesc, de exemplu, la Biserica Greco-Catolică, care nici până în ziua de astăzi nu a primit înapoi ce îi aparține. Sunt alte biserici care, de zeci de ani, solicită să li se restituie ceea ce au avut și au gestionat pentru comunitate. Deci, chestiunea cu impozitatul poate fi discutată, dar bine gândită, după ce se rezolvă primele probleme care trenează de la revoluție încoace. Deci, să nu ne grăbim foarte tare aici în a veni cu o soluție. Cu siguranță, acolo unde se face comerț clar, cu profit clar și nu are nicio treabă cu activitatea liturgică, problema se poate pune la modul foarte serios. Iar în ceea ce privește dacă am încredere. Păi, gândiți-vă un pic de ce sunt eu aici. Aș fi putut să plec în anii ’70 sau ’80, sunt etnic german, aș fi putut să plec oricând. Nu am vrut. Deci, să nu mă înțelegeți greșit, eu nu am rămas întâmplător aici sau din greșeală. Eu am vrut să fiu aici, aceasta este țara mea, aceasta este națiunea mea și aici am vrut să stau. Deci, nu numai acum am încredere. Deci, răspunsul este clar: da, am încredere în români și am încredere în națiunea română și cred că putem să mișcăm ceva. Am avut din capul locului încredere, dar asta este o opțiune personală, însă m-aș bucura foarte mult dacă aș putea să-i conving pe câțiva tineri că merită. Este o țară bună, cu oameni buni, merită această încredere și merită sa facem ceva. Dacă toți tinerii calificați, pregătiți pleacă, cine credeți că mai rezolvă problemele? Ar fi complicat, nu?

Moderator: Vă mulțumim foarte mult, domnule Președinte! (...) Vă întrebăm dacă la anul, pe vremea aceasta, mai veniți la „Civic Avengers”?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aștept o invitație pe care, cu siguranță, o să o onorez. Mi-a plăcut, mulțumesc! Haideți să încep, așa, cu felicitările, că ați câștigat un concurs. Bravo! Continuați! Doi – mi-a plăcut atmosfera, ați avut niște întrebări bine gândite și vă mulțumesc pentru acest lucru! Vă încurajez să rămâneți aici și să faceți ce ați făcut și până acum!