Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinută în cadrul întâlnirii cu studenți şi cadre didactice de naționalitate română din Italia

17:00 | 26 Martie 2017

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut duminică, 26 martie a.c., la Accademia di Romania, o alocuțiune în cadrul întâlnirii cu studenți români şi cadre didactice române din Italia.

 

Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:

„Preasfinția Voastră,
Domnilor Ambasadori,
Domnule Director Interimar,
Doamnelor și domnilor,
Dragi studenţi,

Apreciez faptul că ați constatat că doresc să vin aici. Așa este, a fost o solicitare expresă de-a mea, când s-a pregătit această vizită la Roma, fiindcă acum doi ani, în 2015, am fost aici. Nu știu dacă cineva dintre dumneavoastră a participat, dar eu da, și mi-a plăcut. De aceea am vrut să fac poate deja o serie de întâlniri aici, la Accademia di Romania. Este un spațiu care, după părerea mea, e foarte potrivit pentru întâlniri, pe care să le fac eu cu românii care studiază sau predau la Roma.

Vreau să vă spun că apreciez foarte mult faptul că dumneavoastră, cei care studiaţi peste hotare, aţi rămas conectaţi la evoluţiile din ţară şi sunteţi interesaţi de ceea ce se întâmplă cu viitorul Uniunii Europene, fiindcă despre asta a fost întâlnirea șefilor de state și guverne.

Totodată, cadrele didactice care vă ghidează în activitatea academică au un rol esenţial în procesul de a transforma România în ţara puternică şi educată pe care ne-am propus cu toţii să o construim.

După cum ştiţi, aniversăm în aceste zile 60 de ani de la semnarea Tratatelor care au pus bazele Uniunii Europene.

Acest moment festiv, marcat prin Summitul la care am participat ieri, vine într-o perioadă fără precedent în istoria construcţiei europene. O perioadă plină de provocări şi ameninţări tot mai pronunțate, atât pe plan intern, cât și extern. Ele pun la încercare, într-un mod din ce în ce mai serios, unitatea noastră, comunitatea de valori și principii, realizările de până în prezent și șansele unui viitor cel puțin la fel de pașnic și prosper pentru generațiile care vin.

Dar orice provocare poate fi în acelaşi timp şi o oportunitate. Transformarea crizelor în oportunităţi nu este un simplu slogan. Este o realitate, demonstrată inclusiv de modul în care a avansat procesul de integrare europeană în ultimele 6 decenii.

Ne aflăm, fără îndoială, în fața unui moment de cotitură în istoria Uniunii Europene. Un moment în care proiectul european are nevoie, mai mult decât oricând, de unitate și viziune pentru a rezista şi pentru a se consolida.

Să nu uităm ceea ce evoca încă de la început unul dintre arhitecții construcției europene, Robert Schuman, ca fiind esența integrării europene - solidaritatea de fapt, o conștientizare că împreună putem realiza mai multe, iar separat mai puțin. Iar în contextul global actual, puțin înseamnă, pur și simplu, insignifiant. Acest lucru este subliniat clar în Declarația pe care am semnat-o ieri.

Eu am încredere în capacitatea de reinventare, de reformare a proiectului european şi privesc cu optimism viitorul Uniunii Europene. Sunt convins că vom găsi înțelepciunea de a-l recredibiliza cu toții, ca întreg - state membre şi instituții europene - și nu pe părți, sau pe grupuri şi cercuri restrânse sau concentrice.

O Uniune divizată, cu bariere de demarcaţie artificiale, cu zone periferice şi alte zone profund integrate, nu poate fi pe termen mediu şi lung un actor credibil, nici în raport cu proprii cetăţeni, cu cetățenii europeni, nici în plan extern.

Dacă ar trebui să rezum, în câteva cuvinte, viziunea României cu privire la viitorul proiectului european, aș spune că obiectivul nostru major este acela al unei Uniuni puternice și coezive.

O Uniune puternică înseamnă şi o Uniune transparentă în proceduri şi decizii, mai aproape de cetăţenii săi. Pentru România, nu există altă opţiune decât aceea a dezvoltării sale în continuare în cadrul unei Uniuni solidare și puternice.

De aceea, cred că trebuie să comunicăm mai bine şi mai des despre ce înseamnă pentru oameni Uniunea Europeană, să readucem în prim-plan avantajele, adesea ignorate pentru că sunt de la sine înţelese, ale faptului că facem parte din această mare familie europeană.

Spre exemplu, printre cele mai importante beneficii ale aderării se numără şi accesul tinerilor la educaţia de nivel înalt, în centrele universitare de prestigiu din întreaga lume.

Vă propun un scurt exerciţiu – imaginaţi-vă cum ar fi arătat astăzi România dacă nu ar fi fost membră a Uniunii Europene şi ce impact ar fi avut acest lucru asupra vieţii dumneavoastră.

S-au împlinit de curând 10 ani de la momentul aderării, iar România are acum o șansă reală de a-și imprima în mod vizibil, distinct, viziunea sa profund pro-europeană în cadrul reflecţiei privind viitorul Uniunii. Această întâlnire de la Roma, am dorit noi, cei din conducerea Uniunii Europene, să fie momentul de pornire a momentului de reflecție care sperăm noi va duce la configurarea unei imagini nu doar pozitive, ci și sustenabile pe viitor pentru Uniunea Europeană.

Mai sunt doi ani până la debutul Președinţiei României a Consiliului Uniunii Europene, prilej care ne va oferi oportunitatea de a consolida o viziune politică românească asupra viitorului Europei, lucru nemaiîntâlnit până acum, o viziune românească asupra viitorului Europei, și, implicit, a locului României în această Uniune. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să lucrăm intens şi să ne pregătim foarte bine.

Astăzi, viitorul Uniunii Europene depinde nu numai de responsabilitatea și capacitatea noastră, a liderilor și a instituțiilor, ci şi de implicarea cetăţenilor europeni.

Vă invit, aşadar, să avem un dialog în care să-mi spuneți cum vedeţi dumneavoastră viitorul Uniunii Europene, pentru că sunt ferm convins că numai împreună putem identifica acele soluții ambițioase care să asigure în continuare sustenabilitatea proiectului european.

Vă mulţumesc pentru prezență, pentru atenţie!”