Conferința de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker

10:35 | 11 Ianuarie 2019 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 11 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, o conferință de presă comună cu Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker.

 

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă comune:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

Domnule Președinte al Comisiei Europene, dear Jean-Claude,

Asistăm, la debutul anului 2019, la un moment de o importanță deosebită, care va rămâne în istoria țării noastre: lansarea primei Președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Mulțumesc, domnule Președinte Juncker, pentru prezența dumneavoastră astăzi, aici, la București, împreună cu Colegiul Comisarilor, pentru marcarea acestui moment!

Am avut până adineauri un dialog deschis și constructiv, intens, cu Președintele Juncker și cu comisarii europeni. Am discutat în cadrul dezbaterilor strategice la Consiliul European, am discutat problemele europene de foarte multe ori și cred că suntem bine pregătiți pentru perioada dificilă, dar interesantă și, credem, cu rezultate, pe care o începem acum. Noi considerăm Comisia Europeană un partener vital, important, partener cu care avem un dialog foarte bun, partener cu care împărtășim obiectivul unei Europe mai puternice, mai unite, mai eficiente - și aici vorbim atât în plan intern, în interiorul Uniunii, cât și în plan extern. Acesta va fi și obiectivul către care vor fi orientate eforturile noastre pe durata următoarelor șase luni.

În acest context, discuțiile de astăzi s-au concentrat pe o serie de dosare importante de pe agenda europeană, dar în același timp am discutat și abordări generale, care sunt extrem de importante pentru perioada viitoare. Am discutat astăzi, și în discuția pe care am avut-o cu Președintele Juncker, și în discuția pe care am avut-o cu comisarii europeni, evident, despre Brexit, despre bugetul multianual pentru următoarea perioadă, despre migrație, despre securitatea europeană și despre cum vom face să construim o agendă strategică optimistă, realistă, bună și credibilă pentru următoarea perioadă.

Dacă ne referim la Brexit, pot să vă spun că ne dorim cu toții, cei care am discutat astăzi, o retragere ordonată a Marii Britanii. Sperăm că așa se va întâmpla. În același timp, însă, ne vom concentra eforturile pe facilitarea adoptării măsurilor propuse de Comisia Europeană pentru a ne asigura că Uniunea Europeană este pregătită în mod corespunzător pentru retragerea Marii Britanii în orice scenariu.

Bugetul Uniunii joacă, evident, un rol major pentru sprijinirea obiectivelor noastre politice, iar în cadrul negocierilor pe care le vom avea în următoarele șase luni vom urmări obținerea unor rezultate consensuale, echilibrate și adaptate realităților pe care cetățenii din întreaga Europă le percep zilnic.

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene va fi pe deplin angajată în acest proces în conformitate cu obiectivul pe care l-a stabilit ultimul Consiliu european, respectiv atingerea unui acord politic până la sfârșitul anului 2019.

Gestionarea migrației rămâne un domeniu care necesită întreaga atenție. Noi am înțeles că se așteaptă de la noi sa fim implicați în discuții, să căutăm împreună cu partenerii cele mai bune soluții. Privind către viitorul nostru comun, Summitul informal de la Sibiu, din 9 mai, credem că va constitui un reper pentru Președinția noastră, dar și pentru Uniunea Europeană în ansamblul său, ținând cont de rolul său important în pregătirea viitoarelor priorități și abordărilor strategice pentru perioada de după alegerile europarlamentare.

Am discutat aceste chestiuni, am fost de acord că orientările care vor fi trasate cu această ocazie cu privire la viitorul proiectului european trebuie să aibă o bază consensuală și să răspundă așteptărilor cetățenilor europeni.

Sunt încrezător că următoarele șase luni ne vor oferi ocazia să lucrăm împreună în mod constructiv și să dezvoltăm cooperarea noastră pentru atingerea acestor obiective. Personal sunt foarte angajat în acest demers important pentru România, dar știu că toată lumea de la noi este foarte angajată și hotărâtă să ne prezentăm bine, foarte bine, să obținem ceea ce ne propunem, finalizarea multor dosare care sunt în lucru, elaborarea unei strategii viabile, credibile, pentru viitorul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc! Domnule Președinte, Mister President.

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker:

Jean-Claude Juncker: Domnule Președinte al republicii, dragă Klaus, aș vrea să spun foarte rapid câteva lucruri. Suntem bucuroși să ne aflăm în România și aș vrea să mulțumesc Președintelui și Guvernului pentru primirea foarte plăcută care ni s-a făcut.

Pentru mine, România nu este o țară oarecare, pentru că, ca să vă spun din punct de vedere al biografiei mele, eu am fost întotdeauna aproape de calea României spre Uniunea Europeană. În decembrie 1997 eram la Luxemburg Președintele Consiliului European, care a permis statelor membre pe care astăzi le numim noi state membre, dar deja sunt alături de noi de ceva vreme, deci care a hotărât atunci să deschidă calea europeană pentru aceste țări.

Aceste lucruri par acum să fie de la sine înțelese, dar atunci era o dezbatere destul de aprinsă și erau multe țări care băteau la ușa Uniunii Europene. Nu regret decizia luată atunci, pentru că consider că fără România Uniunea Europeană nu e completă. Cred că datorăm multe României, dar și România, la rândul său, datorează multe Uniunii Europene.

Apoi, mai târziu, în numele Consiliului European, tot la Luxemburg, în aprilie 2005, am semnat Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană și nu am avut niciodată nici cel mai mic regret cu privire la acest act.

Alături de domnul Președinte am hotărât să pregătim foarte bine întâlnirea de la Sibiu, de pe data de 9 mai. Va fi o reuniune dedicată stabilității, pentru că, până atunci, Regatul Unit va fi părăsit Uniunea Europeană și trebuie să le demonstrăm tuturor, și celor care ne observă din afară, că Uniunea Europeană se relansează acum, are un nou început. Este o nouă etapă în lunga sa istorie, care nu a fost niciodată un curs de apă prea liniștit.

Președinția română va fi o președinție care va oferi rezultate. Avem, noi, Comisia, am pus, de fapt, pe masa de lucru a colegiuitorului Parlamentului European și Consiliul, o serie întreagă de propuneri legislative, și ne așteptăm ca majoritatea dintre ele să fie încheiate înainte de alegerile pentru Parlamentul European.

Asta înseamnă multă muncă pentru Președinția română și îmi cer scuze față de Președintele român pentru că Comisia a lucrat atât de rapid și a reușit să pună și să aducă în atenția colegiuitorului european atât de multe inițiative legislative.

Va fi o Președinție care va trebui să se ocupe și de perspectivele financiare multianuale. Președinția austriacă deja a parcurs partea tehnică, iar acum Președinția română trebuie să continue pe calea deschisă, pentru că nu putem să întrerupem chiar acum, înainte de alegerile europene, acest proces, nu putem să avem o pauză nici în acțiune, nici în procesul de reflecție și dorim ca tot acest dosar să fie tratat cu atenția și viteza pe care le merită.

Apoi, Brexit, sigur, suntem în contact permanent, eu, comisia cu Downing Street, nr.10, deci cu prim-ministrul britanic, și vom vedea săptămâna viitoare care sunt concluziile pe care le va trage Parlamentul britanic pe marginea textelor propuse. Eu sper să avem un acord. Nu-mi doresc o ieșire a Regatului Unit fără acord, pentru că aceasta ar fi o catastrofă și pentru cetățenii britanici, și pentru întregul continent european.

De aceea, trebuie să desfășurăm toate eforturile de acum până marți, până la votul din Parlamentul britanic, pentru ca acest proiect important să nu eșueze. Cred, de asemenea, că Președinția română va putea să aibă o contribuție foarte semnificativă, pentru a demonstra că toți cei care pretind că în Europa sunt două blocuri, cei din Vest și cei din Est, că există o fragmentare internă, să le arate că nu au dreptate, că Europa respiră cu acești doi plămâni și că Europa, în timpul Președinției române și apoi, poate să acționeze organizat și ordonat.

Ar fi foarte bine ca în interiorul țării acesteia, a țării dumneavoastră, să existe o atmosferă și un spirit de consens care să permită tuturor - toți românii spun asta - să permită ca Europa să avanseze. Nu trebuie să exportăm în Europa conflicte interne și nici nu putem să ne angajăm într-o polemică fără sens și fără scop, pentru că acest lucru va duce la multe probleme interne și externe.

România vrea să fie de folos Europei și de aceea trebuie să stabilească la nivel intern condițiile preliminare care să-i permită să aibă o Președinție de succes. Deci, de aceea cred că pentru prima Președinție română există toate șansele să fie o mare Președinție.

Vă mulțumesc!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Pentru ambii președinți. În legătură cu strategia privind Balcanii de Vest. Este acum în finalizare, în legătură cu denumirea Republicii Macedonia, ultima fază se desfășoară acum în Parlament. Această problemă a fost rezolvată, dar care este planul B, dacă totuși nu se rezolvă problema, putem să mai așteptăm încă zece ani pentru a stabili perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest și ce putem să facem? Ce se poate face? Ce soluții aveți în acest caz?

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: În legătură cu această problemă a denumirii vechii Republici Macedonia, sunt impresionat de curajul celor doi Prim-miniștri, și ei poartă această răspundere în fața istoriei și as vrea ca acest proces să se încheie cu succes în termenele prevăzute. Nu pot decât să îndemn cele două Guverne, pe cei doi Prim-miniștri, pe cele două Parlamente să facă ceea ce istoria le cere să facă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Balcanii de Vest sunt o zonă care pentru noi se află în imediata vecinătate și, indiferent de poziționarea geografică, pe noi ne privește și ne interesează. România este convinsă că locul acestei zone este cu noi. Evident, această afirmație generală necesită o punere în practică care câteodată se dovedește destul de complexă, dar această chestiune pe care ați menționat-o o văd exact în același fel ca și Președintele Juncker și sper să se progreseze repede și bine, pentru a rezolva una din problemele care, trebuie să fim foarte sinceri, a făcut imposibil un progres substanțial care s-ar fi putut realiza.

Jurnalist: Am o întrebare pentru Președintele Comisiei Europene. În discursul dumneavoastră de aseară, de la Ateneu, ați spus că nu există loc, pentru Comisia Europeană, de compromisuri în respectarea statului de drept și a democrației. Puteți să ne spuneți mai concret la ce anume v-ați referit și dacă, de exemplu, un act normativ pentru grațiere și amnistie, de care se vorbește intens pe scena politică românească, ar reprezenta un astfel de compromis și cu ce consecințe? Iar pentru domnul Președinte Iohannis, dacă sunteți cumva îngrijorat că disputele privind justiția de la București ar putea afecta în vreun fel exercitarea Președinției.

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: În această privință, stimată doamnă, am vrut să reamintesc regulile europene. Este vorba de respectarea absolut necesară a statului de drept. Am spus că Europa e făcută și din compromisuri, dar că nu trebuie să existe compromisuri pe aspectele esențiale, pentru că aceste aspecte esențiale ar fi afectate negativ dacă s-ar acorda o amnistie, așa cum preconizează unii din țara dumneavoastră, dacă aceasta ar intra în vigoare. Ar fi un pas înapoi.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Știți foarte bine că pentru mine statul de drept din România nu este negociabil și această poziție am reiterat-o de multe ori și voi rămâne la această opinie.

Discuția pe legile justiției și pe Coduri din România este o discuție complicată, care se poartă acum de doi ani deja, și sper să existe la toți cei implicați înțelepciunea de a duce această discuție spre un final care este conform nu numai cu așteptările mele, pe care le cunoașteți, ci este în conformitate cu așteptările românilor, cu așteptările exprimate de Comisia de la Veneția și cu așteptările exprimate de GRECO.

Noi nu putem în România să construim un sistem de justiție care nu este compatibil cu celelalte sisteme de justiție din Europa și, mai mult, noi, prin aderarea la Uniunea Europeană, ne-am dorit să fim parte a unui spațiu de valori și dorim să rămânem acolo. Acest spațiu de valori, evident, cuprinde și principiile și regulile de bază ale unui stat de drept.

Asta este o discuție pe care o vom continua în România și eu nu am de gând să fac în niciun fel rabat de la aceste valori și principii!

Pe de altă parte, această discuție, după cum am putut cu toții să observăm, din păcate, nu îmbunătățește imaginea României și asta este o problemă pe care trebuie s-o avem în vedere.

Însă, în ce privește afacerile europene, eu sunt convins că vom găsi, împreună cu Guvernul, abordările potrivite pentru a atinge obiectivele pe care ni le-am propus în timpul acestei Președinții de șase luni la Consiliul Uniunii Europene. Problemele de politică internă nu trebuie să afecteze demersurile pe care le facem în cadrul Președinției și acest lucru cred că a fost foarte bine înțeles de toate părțile.

Jurnalist: Domnule Juncker, ați vorbit despre contactele cu Prim-ministrul britanic. Ne puteți spune mai multe, pentru că doamna May a suferit a înfrângere dureroasă marți, în Camera Comunelor, și are nevoie de mai multe asigurări din partea Uniunii Europene, mai ales în ceea ce privește soluția de backstop și natura temporară a acestei soluții? Ne puteți spune ce asigurări îi veți oferi? Există cumva o scrisoare? Ce va face Comisia Europeană dacă votul nu merge bine?

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Nu vreau să mă angajez acum în speculații, nici în ceea ce privește reciprocitatea. Comisia a spus că nu vor fi renegocieri. Am spus că putem oferi clarificări, lămuriri. Sigur că suntem în contact cu cabinetul prim-ministrului britanic, dar vă rog să nu confundați acest lucru cu o renegociere, mai ales în ceea ce privește backstop-ul. Nu cred că ar fi înțelept să mă exprim acum pe toate detaliile discuțiilor în curs. Știați foarte bine înainte să puneți întrebarea că o să vă dau acest răspuns. Lăsați-mă să-mi văd de treabă.

Aș putea să devin foarte vizibil de pe o clipă pe alta, dacă aș intra în detaliile întrebării dumneavoastră, și nu cred că intenția dumneavoastră este să mă faceți popular. O să mă opun acestei tendințe.

Jurnalist: Domnule Președinte Juncker, în discursul dumneavoastră despre starea Uniunii ați spus de fiecare dată că nu pot exista la nivelul Uniunii cetățeni de mâna întâi și cetățeni de mâna a doua - cu alte cuvinte, că dublul standard la nivelul Uniunii trebuie eliminat. În mod concret, ce puteți face în bucata de mandat ce a mai rămas, cu privire la două situații de dublu standard: pe de-o parte, faptul că România și Bulgaria nu sunt parte din Spațiul Schengen - știu că ați mai vorbit despre acest subiect, însă, concret, care ar putea fi aportul dumneavoastră în acest subiect - și, pe de altă parte, faptul că România și Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care au un mecanism de cooperare și verificare? În mod concret, cum puteți dumneavoastră să eliminați aceste două exemple de dublu standard?

De asemenea, domnule Președinte Iohannis, ce puteți face dumneavoastră, poate împreună cu Guvernul României, în legătură cu acest subiect?

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Când m-am prezentat, timid și modest, pe 14 iulie 2014, în fața Parlamentului European, pentru a solicita deputaților europeni învestirea mea, am spus că, în timpul mandatului Comisiei mele, vom proceda în așa fel încât România să devină membră a Spațiului Schengen, și nu văd de ce nu ar putea să devină.

Iar în ceea ce privește MCV, am spus că aș fi vrut ca în timpul mandatului nostru acest mecanism să fie finalizat. Va trebui însă să mai studiem cu grijă observațiile făcute recent de Comisie în ceea ce privește România. Am discutat cu Guvernul despre această chestiune.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Să devenim membri sau parte din Spațiul Schengen este un deziderat pe care îl avem de la început. Și am lucrat în acea direcție.

Inițial, Schengen a fost un acord cu condiții, și le-am îndeplinit, în 2011 le-am îndeplinit. Însă cum acceptarea în Spațiul Schengen depinde de votul tuturor membrilor din Spațiul Schengen, au început să apară primele întrebări și primele probleme, și de atunci, cu toate că am îndeplinit toate condițiile puse de Acordul Schengen, România, și Bulgaria la fel, nu a fost acceptată în Spațiul Schengen.

De atunci încoace, încercăm să-i convingem pe prietenii și partenerii noștri că România este o țară serioasă, sigură, care respectă regulile impuse de Spațiul Schengen și care se bazează pe valorile Uniunii Europene. Progresul, încă, se lasă puțin așteptat, dar, personal, nu am renunțat și voi continua să discut cu toată lumea, pentru a-i convinge că România nu dorește să fie în Spațiul Schengen ca o problemă, ci România vine în Spațiul Schengen ca parte a unei soluții, ca parte a unei soluții pentru îmbunătățirea siguranței în Spațiul Schengen.

În ce privește MCV, am avut – îmi amintesc foarte bine - o primă discuție cu Președintele Juncker după ce am fost ales Președinte, în ianuarie 2015, și una dintre primele teme pe care le-am discutat atunci a fost MCV. Am căzut amândoi de acord că varianta optimală este finalizarea MCV până la încheierea mandatului Comisiei Juncker.

Evident că aici trebuie să jucăm și noi rolul nostru, în special Guvernul și Parlamentul - trebuie să găsească soluțiile cele mai potrivite pentru a îndeplini condițiile negociate pe MCV. Dacă așa se va întâmpla, sunt optimist că avem șanse de finalizare a acestui MCV.

Vă mulțumesc tuturor, vă doresc o zi bună!

Domnule Președinte, Jean-Claude, merci beaucoup!

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Merci beaucoup! Mersi frumos!