Conferinţa de presă a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis

17:00 | 18 Mai 2015

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 18 mai a.c., la Palatul Cotroceni, o conferință de presă. Vă prezentăm textul conferinței:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună ziua. Una din atribuţiile Președintelui este cea de a promulga legi adoptate în Parlament. Pentru a preveni neînţelegeri sau interpretări eronate am decis ca atunci când ajung la mine spre promulgare legi importante sau legi care au dus la discuţii ample în spaţiul public să fac declaraţii legate de promulgarea sau, după caz, nepromulgarea unor acte normative. Astăzi vreau să mă refer la trei chestiuni. În prima parte voi face câteva aprecieri legate de un pachet de trei legi, în speţă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334 din 2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice și campaniilor electorale, Legea privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14 din 2003 și Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea legii administraţiei publice locale, precum și pentru modificarea și completarea legii privind statutul aleșilor locali. După care voi face câteva menţiuni în legătură cu o altă lege care a ajuns la mine spre promulgare. Este vorba de Legea pentru modificarea legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51 din 2006 și, în fine, voi face câteva referiri la acte normative care nu au ajuns încă la mine, în speţă intenţiile de modificare la Codul penal și Codul de procedură penală.

În ce privește primul pachet de legi, legile care se referă la finanţarea partidelor și a campaniilor, legea care reglementează alegerea administraţiei publice locale și legea care reglementează partidele politice. Toate trei legi au făcut parte dintre proiectele pe care le-am abordat cu partidele politice în cadrul consultărilor pe care le-am avut cu aceste partide. Pentru mine este foarte important ca modificările legislative în domeniul partidelor, a campaniilor și alegerilor să ducă la o îmbunătăţire a situaţiei, îmbunătăţire vizând creșterea performanţei partidelor politice, creșterea transparenţei în gestionarea banilor, și publici, și privaţi în timpul campaniilor și de către partidele politice, în ansamblu creșterea performanţei clasei politice românești. Aceste trei legi au fost promulgate. Nu sunt legi perfecte. Ştiu foarte bine că au existat discuţii în spaţiul public legate de modul cum ar trebui să sune în final legea. Una peste alta, fiecare în parte reprezintă, după părerea mea, un progres într-o direcţie bună. Toate trei legile au fost promulgate, fiindcă le consider un câștig în această etapă. Legea privind finanţarea activităţii partidelor și campaniilor a fost retrimisă de mine în Parlament fiindcă forma care ajunsese iniţial la mine nu a fost o formă pe care am găsit-o satisfăcătoare. Parlamentul și-a însușit în mare măsură acele solicitări pe care le-am adresat, a modificat legea și a ajuns înapoi la promulgare. A doua lege, cea referitoare la partide politice conţine câteva modificări, cea mai importantă dintre ele este, evident, acea modificare care se referă la numărul de fondatori, un număr mic, trei persoane pot fonda un partid. Se introduce prima dată în legislaţia românească noţiune de partid local, lucru pe care îl găsesc bun. Şi acest document a fost mult discutat în spaţiul public. Consider că modificările sunt de substanţă, sunt benefice și din acest motiv am promulgat legea. Vreau să mă refer aici la o singură chestiune care mi s-a părut sensibilă, o sesizare venită din partea societăţii civile, care a fost de părere că sunt limitative sau restrictive prevederile la declararea unui partid ca inactiv. Eronat s-a înţeles că dacă este îndeplinită una din aceste condiţii partidul este automat desfiinţat sau radiat, ceea ce nu este adevărat, condiţiile sunt condiţii care pot fi găsite bune, iar un partid nu poate fi radiat administrativ, nici în această lege nu se prevede așa ceva, ci numai prin hotărâre judecătorească. Această lege a fost promulgată. Şi în fine, legea pentru alegerea autorităţii locale. Trebuie să constatăm că această lege este un progres bun faţă de vechea formă a legislaţiei. Dacă pentru alegerea consiliilor locale, a primarilor și a consiliilor judeţene s-a păstrat în esenţă principiul din legea veche, avem o noutate aparentă care, în realitate, înseamnă o revenire la o formă anterioară a legii și anume, alegerea președintelui Consiliului Judeţean se face de către consilierii judeţeni și nu direct de către alegători. Consider că această schimbare este una bine venită. În ansamblu, sunt de părere că legea reprezintă un progres și am promulgat-o.

În a doua parte vreau să vă refer pe scurt la propusa modificare a Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice numărul 51 din 2006. Această modificare a fost tratată, ca să știţi despre ce vorbim, a fost tratată în spaţiul public ca o intervenţie pentru schimbarea reglementărilor în incompatibilitatea aleșilor locali. Această schimbare se referă, în esenţă, la faptul că primarul și președintele Consiliului Judeţean pot fi membri în Adunarea Generală a Acţionarilor, atunci când este vorba de o societate în mână publică care se ocupă de utilităţi publice. Această chestiune a fost vehiculată pe larg și în campania electorală și, dacă vă amintiţi, chiar subsemnatul am avut o speţă discutabilă cu ANI. Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a tranșat chestiunea și a constatat că eu nu am fost la niciun moment în incompatibilitate. Totuși, această lege care mi-a fost trimisă și care a ajuns a doua oară la Președinţie nu va fi promulgată. Această lege a ajuns la Președinţie anul trecut, a fost trimisă la reexaminare de predecesorul meu, acum a ajuns a doua oară la promulgare. Am serioase dubii în ce privește constituţionalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresă către Curtea Constituţională și voi solicita verificarea constituţionalităţii acestui act normativ. În esenţă, trebuie să lămuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat în repetate rânduri în chestiunea incompatibilităţilor și am spus că acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilităţile trebuie să fie clarificate după o discuţie publică și formulate în așa fel încât toată lumea să înţeleagă ușor care sunt principiile care stau la bază și care sunt incompatibilităţile. Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilităţi. Este primul aspect. Al doilea aspect, această lege care mi-a fost trimisă spre promulgare, într-un articol prevede derogări de la Legea nr. 215, Legea administraţiei publice locale. Dacă este așa, 215 este o lege organică și atunci și legea de derogare trebuie să fie tratată ca și o lege organică, ori parcursul prin Parlament nu a fost de așa natură. Iată, deci, și o problemă de formă. Pentru aceste două chestiuni voi trimite actul normativ spre analiză Curţii Constituţionale.

În fine, nu pot să nu mă refer în această conferinţă de presă la câteva acte normative care sunt în pregătire și sunt foarte mult discutate și foarte mult disputate: modificări posibile la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală. Nu sunt de acord cu astfel de modificări. Codul Penal și Codul de Procedură Penală sunt acte normative noi și ele trebuie să fie lăsate să funcţioneze un timp pentru a vedea în mod obiectiv dacă este nevoie de anumite modificări. Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interesul lor propriu. Consecinţă: dacă vor ajunge la promulgare astfel de acte normative nu vor fi promulgate. Dacă aveţi întrebări, poftiţi.

Întrebare: Bună seara. Tot despre un proiect pe care l-aţi retrimis în Parlament o să vă întreb, domnule Președinte. Voiam să vă întrebăm cu cine v-aţi consultat în momentul în care aţi decis să retrimiteţi în parlament Codul silvic.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu departamentul de resort. Ca să vă explic cum funcţionează lucrurile, fiindcă eu nu sunt jurist, nu sunt specialist pe legislaţie. Pentru aceste chestiuni există un departament de specialitate, la Președinţie, care verifică aceste chestiuni. Departamentul mi-a propus retrimiterea fiindcă împreună cu actul care a venit la promulgare a venit o sesizare din partea Consiliului Concurenţei, sesizare venită din iniţiativa Consiliului Concurenţei. Dorind să avem legi bune, în concordanţă cu legislaţia europeană, am retrimis legea în parlament folosind această sesizare.

Întrebare: Spuneaţi zilele trecute că veţi cere instituţiilor abilitate informări cu privire la declaraţiile pe care le-a făcut premierul Victor Ponta atunci când vorbea de întâlniri cu reprezentanţii companiei austriece cu liberalii. Voiam să vă întreb: aţi primit un răspuns între timp?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acest răspuns va ajunge la mine, probabil, la mijlocul acestei săptămâni. Am vorbit și astăzi despre această speţă și am primit asigurări că se lucrează și documentul va fi finalizat în două, maxim trei zile.

Întrebare: Dacă îmi mai permiteţi o întrebare. Ieri a fost dat un mesaj presei acreditate în care se anunţa un interviu al dumneavoastră la televiziune publică germană. Între timp, prin verificări am văzut că au apărut doar 18 secunde din acest interviu pe televiziunea publică germană și de fapt în integralitate a fost difuzat doar pe canalul de Youtube al unei televiziuni regionale. Şi vă întreb acest lucru făcând trimitere și la o postare a dumneavoastră pe Facebook din data de 20 ianuarie 2015, când vorbeaţi de un interviu pentru „The New York Times" care nu a mai apărut între timp.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Departamentul de Comunicare o să vă lămurească integral în această speţă.

Întrebare: Am înţeles. Mulţumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulţumesc.

Întrebare: Domnule Președinte, aș vrea să vă întreb în primul rând dacă aţi apucat să vorbiţi cu premierul Victor Ponta pentru persoana care trebuie să vină să fie propusă în Guvern după demisia lui Liviu Dragnea.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Premierul nu m-a contactat în această chestiune, dar sunt convins că în măsura în care se găsește o persoană care va fi propusă mă va contacta și vom discuta.

Întrebare: Înainte de plecarea în Italia lăsaţi de înţeles că l-aţi putea da în judecată pe Victor Ponta. Aţi primit un răspuns de la Departamentul Juridic?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aștept informări și aștept o discuţie lămuritoare cu prim-ministrul.

Întrebare: Şi o ultimă întrebare. Dacă aveţi un răspuns în ceea ce privește numirea de la șefia DIICOT.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum săptămâna abia a început. În cursul acestei săptămâni voi lua o decizie și o voi comunica public. Mulţumesc.

Întrebare: Domnule Președinte, aţi spus că vă veţi gândi să abordaţi problema defrișărilor și a Codului silvic în CSAT. Vreau să vă întreb sub ce formă veţi propune o discuţie în cadrul CSAT, care este punctul dumneavoastră de vedere și v-aș întreba tot pe acest subiect dacă veţi promulga acest Cod silvic în cazul în care va rămâne în forma actuală?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, între timp lucrurile au evoluat, nu mai sunt doar la nivelul de intenţie, ci sunt hotărât să se discute această chestiune în CSAT. Ba pot să vă spun mai mult, am avut săptămâna trecută o discuţie cu prim-ministrul în legătură cu ordinea de zi pentru următoarea ședinţă a CSAT, procedură legală, și practic am definitivat ordinea de zi pentru următorul CSAT și ea conţine o analiză a situaţiei în domeniu. Așteptăm până la CSAT materiale de la toate instituţiile abilitate pentru a avea o imagine mai clară asupra amplorii și asupra pagubelor produse de defrișările ilegale.

Întrebare: Se intenţionează adoptarea unor decizii, unei strategii privind...?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În prima fază dorim să avem o analiză să vedem cu ce fenomen ne confruntăm, dar nu așa la modul general, ci destul de concret, după care, dacă este cazul, vom lua o decizie.

Întrebare: Şi dacă îmi permiteţi încă o întrebare. Am vrea să știm punctul dumneavoastră de vedere cu privire la propunerile Comisiei Europene ca unele state să preia emigranţi care vin din Africa, dacă România are o poziţie de a accepta sau nu o asemenea propunere? Mulţumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În esenţă, pot să vă spun părerea mea. România trebuie să fie solidară cu celelalte ţări membre ale UE. Dacă se pune problema preluării migranţilor, atunci suntem dispuși să discutăm această chestiune. Dar un punct de vedere foarte concretizat va fi elaborat și va fi prezentat de mine la următoarea ședinţă a Consiliului European.

Întrebare: Domnule Președinte, tot în legătură cu Codul silvic, dacă Parlamentul nu va ţine cont de cerea dumneavoastră de reexaminare și, din cum merg lucrurile până acum se pare că nu va ţine, intenţionaţi să sesizaţi Curtea Constituţională?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu intenţionez să sesizez Curtea Constituţională. Dacă aș fi dorit aș fi putut să fac acest lucru din capul locului. Însă este important atâta vreme cât se mai poate discuta ceva să vedem un pic unde sunt problemele. Lucrul sesizat de mine în baza sesizării Consiliului Concurenţei, și care a dus la foarte multe discuţii în spaţiul public, este în jurul acelei cote de 30% propusă în actul normativ, este vorba de cota de piaţă care poate să fie la o singură entitate economică. Nu s-a discutat însă decât foarte, foarte puţin despre un alt lucru pe care l-am sesizat, care se găsește, dacă nu mă înșel în Art. 20, care practic deschide posibilitatea defrișărilor absolut necontrolate pe suprafeţe mai mici de 10 hectare. Mi se pare foarte periculos, fiindcă dacă acceptăm această chestiune, adunând toate pădurile care sunt sau toate suprafeţele care sunt sub 10 hectare, se ajunge ușor la concluzia că peste un milion de hectare pot fi defrișate fără niciun fel de analiză prealabilă. Mi se pare că aici este nevoie de o discuţie aprofundată.

Întrebare: Deci, dacă această modificare va fi acceptată sunteţi dispus să renunţaţi la solicitarea cu cei 30%? Ca să înţeleg bine.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu putem să facem un troc via-conferinţă de presă, dar am ţinut să aduc în atenţia publică această chestiune care în cursul marilor discuţii despre cod nu a fost sesizată decât de unii specialiștii.

Întrebare: Şi dacă îmi permiteţi o a doua întrebare. Recent au fost în spaţiul public discuţii la vârful PNL provocate de o înregistrare cu Teodor Atanasiu. Voiam să vă întreb dacă dumneavoastră vă menţineţi decizia ca în situaţia în care PNL formează o majoritate să-l desemnaţi premier pe Cătălin Predoiu? Mulţumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, sigur că da.

Întrebare: Domnule președinte cum definiţi relaţia pe care o aveţi dumneavoastră acum cu premierul Victor Ponta și dacă a suferi schimbări de la preluarea mandatului de președinte până în prezent?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Relaţia este, așa cum am definit-o din capul locului, una instituţională. Dacă a suferit schimbări este tot o relaţie instituţională, dar dacă îmi permiteţi să reamintesc foarte pe scurt că atunci când m-am prezentat în faţa românilor și le-am spus că vreau să fiu președintele României, am spus că vreau să fiu un președinte mediator, dar în același timp arbitru și ferm atunci când se impune. Dacă am constatat că o declaraţie este nelalocul ei, mi s-a părut corect să o pun la punct.

Întrebare: A părut, Codul Silvic că a generat un conflict între dumneavoastră și premier.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Codul Silvic a arătat că, așa cum era și de așteptat, sunt probleme în care avem păreri foarte diferite, dar păreri diferite pot duce la o dezbatere politică, însă nu pot să accept că păreri politice diferite să ducă la aluzii de tipul aluziei că s-ar face trafic de influenţă la Președinţie, lucru care nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla.

Întrebare: Şi dacă îmi mai permiteţi încă o întrebare. Au fost mai multe proteste în Republica Moldova pentru a promova ideea de unire cu România. Ce le transmiteţi, care este mesajul dumneavoastră pentru aceștia care au ieșit în stradă?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mi se pare că este dreptul lor de a-și manifesta o opţiune politică. Mai mult, în această fază este greu de transmis. M-am referit la aceste chestiuni legate de unire și cred că trebuie să fim conștienţi că prima etapă pe care trebuie să încercăm să o îndeplinim împreună este cea spre Europa. Trebuie să sprijinim Republica Moldova acum în parcursul ei european.

Întrebare: Am o întrebare mai mult cetăţenească, dar evident pentru Președintele ţării.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă rog.

Întrebare: La ora actuală, Bucureștiul este un oraș compus, metaforic vorbind, din șapte orașe, șapte primării, șapte armate locale, ș.a.m.d. Întrebarea mea este în perspectiva asta, a dezvoltării României, dacă veţi cere cumva ca Bucureștiul să devină subsidiarul zicalei sau vorbei „un primar - un oraș", restul având, eu știu, veleităţi administrative limitate pentru că întotdeauna, când un oraș este condus de un singur primar, lucrurile se desfășoară altfel. Vă mai aduc, dacă îmi permiteţi, două argumente. Unul, la ora actuală Bucureștiul este sub monopol pe apă, sub monopol pe gaz, sub monopol pe curent electric. Şi cel de-al doilea exemplu, metroul din București; funcţiona până acum vreo 12 ani, mentenanţa lui costând în jur de 10 milioane de euro pe an, cu 1.700 de oameni. La ora actuală, după ce mentenanţa a fost luată de o firmă franceză, de atâţia ani, costă 40 de milioane de euro pe an, cu 570 de oameni. Ultimele două sunt argumente în favoarea întrebării pe care am pus-o anterior.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este o temă care cu siguranţă poate foarte bine discutată atunci când se discută despre reforma administrativă în România. Dacă vorbim despre rolul în viitor al regiunilor, al judeţelor, al entităţilor administraţiei publice locale, o discuţie care cred că trebuie să fie purtată, atunci cu siguranţă este locul și rolul pentru o discuţie în legătură cu sectoare - da sau nu, cu un singur primar sau cu primari de sectoare. Această chestiune nu este o chestiune care trebuie ridicată de Președinte, dar cu siguranţă voi avea grijă ca acest aspect, atunci când ajungem la discuţia despre reforma administrativă, să fie parte din concept.

Întrebare: Dacă îmi permiteţi o scurtă completare? Un oraș integrat, nicio problemă de siguranţă naţională în ultimă instanţă, apropo de ce se întâmplă pe la vecinii noștri, mai ales că este capitala ţării. Mulţumesc.

Întrebare: Bună seara, domnule Președinte. Guvernul României nu aplică legea și nu organizează alegeri parţiale în următoarele situaţii, în termenul de 90 de zile prevăzut în lege, avem un număr de cinci consilii judeţene: Vâlcea, Neamţ, Botoșani, Mehedinţi; trei mari municipii: Târgoviște, Râmnicu Vâlcea și Sibiu, și 14 colegii de senatori și deputaţi. Dumneavoastră, domnule Președinte, cum vedeţi acest lucru, că guvernul nu aplică legea și nu organizează alegeri?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: După părerea mea, abordarea guvernului este greșită. Ar fi trebuit să organizeze alegeri parţiale în toate localităţile și judeţele unde persoanele care au fost pe funcţie au părăsit din varii motive aceste funcţii.

Întrebare: Consideraţi că acest subiect poate fi o temă de discuţie între dumneavoastră și prim-ministru.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Consider că această temă trebuie abordată de cei în cauză. Ştiu că, de exemplu, la Cluj s-a ajuns chiar la un proces la această speţă, dar cred că este o temă care ar putea foarte bine să fie discutată între partidele politice, fiindcă de asta există partide la putere, care guvernează bine sau rău, și partide în opoziţie care pot amenda felul în care se guvernează.

Întrebare: În noua carte pe care aţi scris-o povestiţi, relataţi la un moment dat, faptul că în campania electorală aţi avut sentimentul că au existat „indicii puternice privind un blat între Traian Băsescu și Victor Ponta, în ceea ce privește apariţiile publice ale acestora'. Vreau să vă întreb, domnule Președinte, care sunt aceste indicii puternice pe care le-aţi avut și dacă în momentul de faţă mai aveţi aceleași sentiment?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am același sentiment, altfel nu aș fi scris aceste lucruri în carte. Sunt diferite indicii pe care le-am discutat în campania electorală și care mai în detaliu se regăsesc în acea carte și dacă sunteţi curios v-o recomand.

Întrebare: Ne gândeam că poate ne puteaţi dezvălui acum două, trei indicii.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulţumesc.

Întrebare: Şi ultima întrebare, dacă îmi permiteţi, legat de Codul Silvic. Fostul președinte Traian Băsescu a menţionat Articolul 191 din Tratatul UE, Tratatul de la Lisabona, alineatul 2, se referă la o clauză de salvgardare, și anume că ţările membre pot lua măsuri provizorii în ceea ce privește politica în domeniul mediului. Vreau să vă întreb dacă la Palatul Cotroceni a fost o analiză privind acest Articolul 191 și această clauză de salvgardare și dacă da, care au fost concluziile?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu a fost o astfel de analiză.

Întrebare: Voiam să vă spun un scurt citat. „Este inadmisibil ca președintele României să vorbească în Germania, prin presa germană, mai mult decât vorbește în presa românească. Nu aș vrea să ajungem în situaţia în care Germania îl are oricum pe Donald Tusk, ca servitor acolo, președinte al Consiliului European, să mai creeze și un președinte al României, care să fie copilul de mingi al Germaniei" - citatul aparţine predecesorului dumneavoastră, Traian Băsescu. Cum vedeţi această declaraţie?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă rog să-l întrebaţi pe domnul Traian Băsescu ce a vrut să spună. Eu nu comentez aceste afirmaţii.

Întrebare: Vi se pare nepotrivit faptul...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu comentez afirmaţiile predecesorului meu.

Întrebare: V-a transmis RA-APPS când puteţi ocupa Vila Lac 3, cea destinată de drept?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu.

Întrebare: Şi în ceea ce privește Codul Silvic și ceea ce spunea premierul ca măsură, o posibilitate de a se opri o vreme exporturile de lemn. Vi se pare fezabilă sau are sens?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Prim-ministrul m-a informat că dorește să emită un astfel de act. Competenţele economice sunt la Guvern, nu la Președinţie, dar evident atunci când sau dacă actul va ajunge la Președinţie, într-o formă sau alta, voi analiza foarte bine această chestiune. Dar până acolo, pot să vă spun că în principiu sprijin orice acţiune legală care duce la oprirea defrișărilor ilegale. Dacă aceasta este cea mai bună, sigur vom vedea când vom cunoaște și argumentaţia Guvernului.

Întrebare: În ceea ce privește Legea serviciilor comunitare aţi invocat argumente de natură procedurală, dar vreau să vă întreb, pe fond, dumneavoastră sunteţi de părere că primarii și președinţii consiliilor judeţene ar trebui să facă parte din AGA?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: La această întrebare cred că am răspuns de câteva ori, dar sigur, dacă doriţi pot să reiau chestiunea. Da, sunt de părere că primarii și președinţii consiliilor judeţene trebuie să aibă posibilitatea să fie membri în adunarea intercomunitară care se ocupă de aceste societăţi și trebuie să aibă posibilitatea să fie membri în Consiliul de Administraţie dacă această societate este o societate constituită pentru a satisface nevoile unei arii care este mai mare decât un judeţ, deci este vorba de o societate cu o arie de acoperire regională, și dacă această societate se află 100% în mână publică, adică dacă acţionarii sunt unităţi administrative teritoriale, însemnând orașe, municipii, comune sau judeţe. În altă formă, nu.

Întrebare: A doua întrebare, dacă-mi permiteţi! De ce consideraţi că este binevenită alegerea președinţilor de Consilii Judeţene de către consilierii judeţeni și nu de către electorat? Şi, de asemenea, au fost solicitări ale societăţii civile ca primarii să fie aleși în două tururi de scrutin.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, sigur, dacă alegerea primarilor într-un tur sau în două tururi este mai bine se poate discuta. Există argumente pro și contra și pentru o variantă și pentru cealaltă variantă. Parlamentul a hotărât cu o largă majoritate să lase această chestiune neschimbată și mi se pare o opţiune care poate fi promulgată. Dacă ne referim la președinţii Consiliilor Judeţene, situaţia este puţin diferită. O comunitate de tip comună, oraș, municipiu are o identitate, o coeziune proprie și de când există astfel de entităţi o comunitate locală are un primar, care primar reprezintă comunitatea, și atunci este normal, bine și corect să fie ales direct. Un judeţ este o entitate administrativ-teritorială mai degrabă tehnică. Nu cred că există un fel de comunitate judeţeană similară unei comunităţi de tip oraș, municipiu sau comună, în consecinţă nu se impune neapărat alegerea directă. Consiliul Judeţean oricum are mai degrabă atribuţii de coordonare și atunci trebuie să vedem ce s-a întâmplat de la Revoluţie încoace în Consiliile Judeţene. La început, președinţii Consiliilor Judeţene au fost aleși indirect dintre consilierii judeţeni, permiţând, evident, constituirea de alianţe care s-au impus în consiliul judeţean. Acea situaţie a funcţionat rezonabil. După un timp s-a hotărât că și președintele Consiliului Judeţean trebuie ales direct și rezultatul a fost direct așa-numiţii baroni judeţeni. Cred că trebuie să ţinem cont și de faptul că în Consiliul Judeţean majorităţile se pot schimba absolut legitim și trebuie să aibă posibilitatea ca această schimbare să se exprime inclusiv la nivelul președintelui consiliului judeţean. Este o schimbare care face o revenire la o situaţie anterioară, care a mai existat și care a funcţionat satisfăcător. Din acest motiv consider că este o modificare binevenită.

Întrebare: Cum veţi proceda în privinţa SIE, având în vedere că postul este vacant din luna septembrie?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Voi face o nominalizare la momentul potrivit.

Întrebare. Domnule Președintele, potrivit unor informaţii oficiale membri ai ISIS ajung în Europa din Nordul Africii la bordul bărcilor cu imigranţi ilegali, existând astfel pericolul producerii unor atentate în ţările europene. Care este poziţia României în această privinţă și dacă aveţi semnale că ar fi crescut riscurile pentru ţara noastră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am semnale că ar fi crescut riscul pentru ţara noastră în ultima perioadă, însă situaţia este sub atenta observaţie a Serviciilor Secrete și până acuma trebuie să spun că Serviciile și-au făcut treaba foarte bine. Nu am avut niciun fel de incident. Suntem îngrijoraţi de această situaţie și ca atare serviciile vor fi cu atât mai mult implicate în colaborarea cu serviciile din statele partenere pentru a preveni apariţia unor riscuri.

Întrebare: Şi dacă îmi permiteţi o a doua întrebare. Comisia Europeană a atras atenţia că în România impozitarea celor cu venituri mici este cu mult peste nivelul altor ţări, iar evaziunea fiscală și neplata taxelor afectează încasările bugetare existând risc de deficit bugetar excesiv în 2016. Cum comentaţi aceste aspecte și ce soluţii vedeţi?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Soluţiile trebuie să vină de la Guvern și aștept să vină guvernul cu soluţii pentru aceste chestiuni. Toate recomandările care sunt făcute, și în special, probabil vă referiţi la recomandările de ţară, trebuie să primească un răspuns din partea statelor membre. În cazul României acest răspuns și pentru Comisia Europeană, dar și pentru români trebuie să vină de la Guvern și aștept un răspuns.

Întrebare: Legat de șefia DIICOT, de ce nu aţi cerut o selecţie pe criterii de competenţă, cum a recomandat tot timpul Comisia Europeană și în cazul unor viitoare proceduri veţi cere o astfel de selecţie?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Procedura este stabilită de lege și ea a fost respectată.

Întrebare: Pe bază de interviu, care a fost acuzat de subiectivitate.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, procedura legală a fost respectată, drept pentru care mi s-a făcut o propunere. Eu cred că este de datoria mea să mă informez foarte bine înainte de a face o astfel de nominalizare. Am cerut, cum bine știţi, toate documentele de la CSM, am avut o discuţie destul de lungă cu candidatul și voi lua o decizie în consecinţă.

Întrebare: Continui întrebarea. Dacă nu v-aţi edificat cu privire la domnul Horodniceanu, vă mai întâlniţi zilele acestea cu domnia sa? Sunt informaţii în acest sens.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă este nevoie, mă mai întâlnesc o dată, de două ori, de trei ori, până mă lămuresc.

Întrebare: Dar ne răspundeţi săptămâna asta, nu?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă este nevoie ne mai vedem, da.

Întrebare: În Italia aţi abordat cu românii de acolo iarăși tema legislaţiei electorale pentru ei. Aţi spus că vă veţi întâlni cu partidele de câte ori este nevoie, pentru că nu sunteţi mulţumit. Aţi mai vorbit cu partidele, sunt în grafic cu legea, îţi veţi mai chema la Cotroceni, mai avem o dată pentru asta?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mă îngrijorează un pic. Nu sunt în grafic, dar o să am consultări în continuare.

Întrebare: Am înţeles. A apărut astăzi o cercetare sociologică cu privire la prima doamnă. Ultima oară ne spuneaţi că încă România nu este pregătită pentru astfel de instituţie. Între timp văzând opinia publică v-aţi mai schimbat, ar putea avea un rol și care ar fi acesta?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu în continuare nu cred că România este pregătită pentru o instituţie a primei doamne. Prima doamnă există, este soţia mea Carmen și recunosc că sunt foarte bucuros, am fost foarte bucuros când am citit rezultatul sondajului, dar nu cred că trebuie instituţionalizată această chestiune.

Întrebare: Bună ziua. În cea de-a doua carte, pe care urmează să o lansaţi, vorbiţi despre rolul pe care trebuie să-l aibă un președinte. După cele câteva luni de când ocupaţi funcţia de șef de stat care ar fi cuvintele care v-ar defini cel mai bine stilul prezidenţial?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că este un pic devreme să vorbim despre un stil prezidenţial. Eu vă las pe dumneavoastră să definiţi această chestiune, dumneavoastră media.

Întrebare: Bună ziua, domnule Președinte. Am înţeles că defrișările vor fi subiectul central al următoarei ședinţe a CSAT. Vreau să vă întreb direct dacă dumneavoastră personal consideraţi că tăierile ilegale de păduri reprezintă un atentat la siguranţa naţională?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Personal consider că tăierile ilegale de păduri reprezintă un atentat la siguranţa naţională.

Întrebare: În completarea întrebării, dacă îmi permiteţi vă rog. A existat un proiect de lege iniţiat în urmă cu doi ani care spunea exact acest lucru: în cazul în care cineva taie ilegal o suprafaţă de peste un hectar de pădure să fie pedepsit ca atentat la siguranţa naţională. Acel proiect de lege a primit aviz negativ de la Guvern și ca atare a picat în Parlament. Intenţionaţi să puneţi în discuţie, din nou, la CSAT, această problemă, mai ales că din informaţiile mele, cei de la PNL încearcă din nou să strângă din nou semnături să depună legea în Parlament.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: După ce facem analiza în CSAT vom ajunge la anumite concluzii și cu siguranţă se poate imagina și o modificare a legislaţiei. Este posibil.

Întrebare: Bună ziua. Domnule Președinte, premierul Ponta spunea că ministrul Sănătăţii vă va face o informare legat de situaţia cardului de sănătate și implementarea lui. Aţi avut o discuţie cu ministrul?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da. Domnul ministru Bănicioiu a fost la mine, mi-a prezentat situaţia, am discutat și despre alte chestiuni, de exemplu despre Institutul Cantacuzino și m-a informat așa cum a considerat domnia sa.

Întrebare: Care ar fi concluzia privind implementarea acestui card de sănătate? Este viabil să se meargă în continuare cu această...?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Concluzia este că a fost prost pregătită implementarea cardului.

Întrebare: Mulţumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă vreţi mai exact, consider în continuare că populaţia a fost insuficient de bine informată. Ar fi fost nevoie de o campanie naţională de informare amplă și atunci o bună parte din sincopele care au apărut nu ar fi apărut, ar fi putut fi evitate relativ ușor. Vă mulţumesc tuturor. Vă doresc o zi bună!”