Angajamente

Apărarea țării și securitatea națională

România traversează în prezent o perioadă în care multiple riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi uneori se intersectează, iar alteori se suprapun, generând efecte imprevizibile nu doar la nivel naţional, ci şi global.

Plecând de la schimbările de paradigmă la nivel mondial, de la actualul status quo, de la evaluarea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 aduce noutăți semnificative. Documentul operează cu un concept de securitate națională extinsă, în deplin acord cu principiile europene.

Există astăzi interese multiple care converg spre asigurarea securității naționale.

Strategia Națională de Apărare își propune o abordare integratoare și echilibrată, fără a se limita la dimensiunea de apărare.

Într-o zonă caracterizată de coliziunea intereselor şi într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide, credibilitatea strategică reprezintă o valoare naţională importantă atât în relaţia cu aliaţii şi partenerii noştri, cât şi cu propriii cetăţeni.

Tocmai de aceea, avantajul statutului nostru de aliat NATO, de stat membru al Uniunii Europene şi partener strategic credibil este dat de cunoaşterea acelor oportunităţi care să ne permită să generăm apărare şi securitate la nivel naţional, să contribuim solidar la apărarea colectivă şi să promovăm stabilitatea şi securitatea colectivă la nivel internaţional.

Pentru ca România să gestioneze coerent şi responsabil riscurile şi răspunsurile la ameninţări, este nevoie mai mult decât oricând de coeziune şi consens la nivel naţional în problemele vitale pentru ţara noastră. Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare constituie un act de voinţă politică, care trebuie dublat atât de un cadru legislativ adaptat, cât şi de un proces continuu, multianual şi riguros de planificare.

Priorități pentru securitate și apărare națională

Strategia Naţională de Apărare „România puternică în Europa şi în lume”

Pentru prima dată în istoria post-decembristă, România are o Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a fost elaborată, prezentată şi aprobată de Parlament în termenul legal de şase luni de la preluarea mandatului de către Preşedinte.

Puterea unei națiuni este dată de valorile, obiectivele și aspirațiile comune, care depășesc suma intereselor, ambițiilor și chiar a reușitelor individuale. Un stat puternic își respectă și protejează cetățenii. Strategia Națională de Apărare a Ţării este expresia concretă a acestei viziuni.

«O Românie puternică în Europa și în lume» exprimă cel mai clar obiectivul final al Strategiei și definește profilul pe care țara noastră și-l construiește pentru următorii ani.

Strategia Națională de Apărare a Ţării reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate naţională extinsă. Prin obiectivele și conținutul său, Strategia se referă, de fapt, la apărare și securitate națională în ansamblu, iar cele două concepte sunt convergente. Strategia Națională de Apărare a fost elaborată pentru a răspunde într-un mod adecvat realității complexe cu care se confruntă societatea românească.

Dincolo de elementele uzuale, standard, care țin de sfera apărării, ordine publică sau de activitatea de informații și contrainformații, securitatea nu mai poate fi gândită în afara unui mediu economic competitiv, a unei stabilități financiar-bugetare. Securitatea națională nu poate fi separată de existența unor sisteme publice – sănătate, pensii, educație - funcționale și adaptate schimbărilor, de protecția infrastructurilor critice sau de capacitatea de a răspunde la problemele de mediu.

Strategia Națională de Apărare a Ţării își propune să răspundă nevoilor și așteptărilor societății și privește, deopotrivă, cetățeanul, societatea în ansamblu și instituțiile statului. Procesul elaborării și definitivării Strategiei a inclus consultarea cu specialiști și cu reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniu, ai societății civile, mediului academic și partidelor politice.

Acordul privind creşterea  finanţării pentru Apărare

România puternică este un stat care contribuie la democrație și libertate, la menținerea securității colective împreună cu aliații săi. România, în calitatea sa de membru NATO, şi-a asumat să fie nu doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate.

În acest sens, Preşedintele României a chemat în luna ianuarie partidele parlamentare la consultări pentru a le propune, pentru prima dată în 25 de ani de la Revoluţie, încheierea unui acord asumat de întregul spectru politic pentru creşterea bugetului apărării. S-a obţinut consensul necesar pentru ca bugetul alocat apărării să atingă nivelul de 2% din PIB în 2017 și menţinerea acestui procent ca un minim pentru cel puţin 10 ani. Doar în acest fel se poate realiza predictibilitatea unui sector vital.

Angajamentul privind creşterea finanţării pentru apărare, asumat de toate partidele politice, reprezintă semnalul că România înțelege cerințele momentului și își asumă o responsabilitate pe măsură.

Este însă obligatoriu ca aceste fonduri să fie alocate cu responsabilitate în programe de înzestrare cu adevărat necesare Armatei. Acest demers poate deschide calea cooperării tehnologice între firmele de profil din România şi cele ale aliaţilor noştri, constituind o oportunitate pentru industria naţională de securitate.

Cooperare interinstituţională

Strategia Națională de Apărare a Ţării nu este finalul unui proces, ci doar începutul lui. Ea va fi urmată de alte documente fundamentale, de la Carta Albă a Apărării la celelalte strategii sectoriale și urmărită în aplicarea ei pe toate dimensiunile. În acest proces, un rol vital îl va avea planificarea integrată și capacitatea instituțiilor responsabile de a lucra coordonat.

Strategia Națională de Apărare a Ţării își propune o abordare integratoare și echilibrată, care aduce la un loc dimensiunea de apărare, militară, cu o serie de alte dimensiuni: ordine publică; informații, contrainformații și de securitate; economică și energetică; diplomatică; managementul situațiilor de criză; educațională; sănătate; socială și demografică. Direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României sunt definite pe toate aceste dimensiuni.

Cooperarea interinstituțională este singura în măsură să rezolve într-un mod eficient complementaritatea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii naţionale. Perfecţionarea sistemului naţional de management integrat al situaţiilor de criză trebuie să reprezinte o prioritate. România nu își poate permite ca fiecare instituție să aibă o strategie și planificare individuală sau propria alocare de resurse, separat de celelalte instituții și fără o concepție unitară la nivel național.

Revizuirea şi clarificarea legislaţiei

Buna funcţionare a instituţiilor din domeniul securităţii naţionale şi de apărare este direct determinată de asigurarea unui cadru legislativ care să corespundă provocărilor actuale. Din această perspectivă, legile aflate acum în vigoare necesită o adaptare la noile concepte de securitate, la contextul internaţional şi la statutul României de stat membru NATO şi UE.

Astfel, se impune revizuirea actualelor acte normative în sensul clarificării terminologiilor confuze, eliminării acelor prevederi care sunt depăşite şi aducerii la zi a conceptelor şi instrumentelor necesare asigurării securităţii naţionale.

În acelaşi timp, legislaţia trebuie să fie mai bine adaptată şi cerinţei de respectare a drepturilor şi libertăţilor civile. Un cadru legal care să corespundă rigorilor de securitate nu poate fi decât strâns corelat cu principiile consolidării statului de drept şi întăririi drepturilor fundamentale şi bazelor democraţiei constituţionale.